Catalin George LATIS, Bubi

http://mosgerila.com/galeria/L/LATIScatalingeorge.htm

Data nasterii

13 Aprilie 1967

Resedinta

Edmonton, jud. Alberta

Ocupatia

Constructii

Clubul

NASPA Club 662, Edmonton (NASPA e “federatia” de aici, North American Scrabble Players Association)

Titlul / categoria sportiva

Maestru al Sportului (in limba romana)

Cea mai mare performanta in scrabble

Romana: Campion National (x2) si Cupa Romaniei (x1)

Engleza Americana: Locul I in Divizia a IV-a, Calgary 2008

(nota: Divizia a IV-a in acest context e echivalenta cu Divizia Judeteana la fotbal in Romania)

Porecla pe ISC

Bubi

Cum a fost la ultimul turneu de scrabble?

Calgary 2009, Divizia a III-a (echivalentul Diviziei C in analogia de mai sus). Desi am tocit toate cuvintele de trei litere din TWL (Tournament Word List), plus alea de patru cu valori, plus o lista de combinatii din cele mai frecvente grupe de sapte litere, am avut un ghinion teribil la trasul din sac (aici se joaca numai libere). Consider ca locul 7 obtinut e multumitor in raport cu ce litere am avut. Sper ca la anul sa fie mai bine.

Turneul anual din octombrie de la Calgary (Western Canadian Scrabble Championship) e cel mai mare din Canada. Dureaza 5 zile, din care 3 reprezinta turneul propriu zis (restul sunt mini-turnee de o zi, asa numitele “early birds”). Participa in medie cam 100 de jucatori, atat din Canada, cat si din SUA.

Primul turneu de scrabble la care ai participat

Hmm, in ce an a fost? Cred ca in ’90. Jucasem mult anul acela, cu Mihai Negrea si cu alti impatimiti din camin. Noapte de noapte jucam, uneori pana dimineata. Rezultatele mele scolare de atunci o arata cu prisosinta: era cat pe ce sa repet anul. Am vrut sa vad cum e in turnee, asa ca m-am inscris “in afara concursului” la o etapa in Lacul Tei. Dupa duplicatul clasic multi se mirau cine-i ala de pe locul I (am avut si putin noroc, tin minte, vreo doua grupe cheie le jucasem recent in niste partide nocturne, de camin).

Partenerul ideal la perechi

Mihai Negrea, daca n-o fi murit.

Adversarul cel mai agreabil la libere

Marian Vanghelie (nu ma bate niciodata)

Lasand gluma la o parte, orice adversar e agreabil, mai ales in jocuri directe si daca nivelul e cat de cat comparabil.

Un cuvant cu care ai realizat un  solo sau alta depunere interesanta

Un solo mai deosebit a fost intr-un an la Tusnad: SINTACTICA, un scrabble prin trei pivoti independenti si cu trei adiacente (dintre care una mai putin cunoscuta: ABRAS-IABRAS). L-am gasit cam prin minutul 2 si am fost aproape sigur ca va fi solo. E o bucurie aparte cand gasesti cate un mic monstru din asta, mai ales intr-un concurs de anvergura.

La alt turneu se deschisese nouar. Depunerea castigatoare era OBADASEM – 239p. Nu era nici un cuvant uzual si nici nu era usor de gasit. N-a fost solo, l-au gasit vreo trei. Hazliu a fost ca la anuntarea topului s-a auzit o mormaitura suparata de la mesele din fata (probabil cineva care statuse bine la punctaj pana atunci): “O bagasem…”

O intamplare amuzanta de la un turneu de scrabble

Fusai intr-un an la Craiova, la Craiova fusai, la un turneu, pricepusi? Si schimbai mancarea, fu buna, da’ o schimbai, auzisi? Si cand fui la duplicat imi veni sa merg afara, da’ rau imi veni. Fu o grupa buna, nu fu prea rea, ILNRTUU, da’ nu prea fu loc, nu prea fu loc pe tabla, ca erea mai la sfarsit, stii? Si vazui eu repede INLUNTRU, cumva il vazui, inghesuit vericule, intr-un loc unde nu prea aveai de ce sa te uiti, da’ eu ma uitai, stii? ca eream grabit sa ies afara, cum iti spusai. Nu fu puncte multe, da eu zasai ca-i de-ajuns, las’ ca gasasc altii mai bine, pentru mine erea mai important sa ies, pricepusi? Si scrisai repede depunerea pe biletel si ma dusai la arbitru si-l rugai sa ma lase afara. Arbitrul, domn maaare, de la Bucuresti, om bun, de…, ma lasa, ce sa faca? Mai vericule, si cand venii inapoi chiar atunci anuntara topul, aoleu, vericule, cica solo masa cutare: INLUNTRU… ma uitai imprejur si vazui ca erea masa mea.

Mancarea preferata

Face nevasta-mea un pilaf cu legume, ciuperci si pui dezosat, gratinat frumos cu mozzarella, de-ti bati copiii cu basca si papi tu tot.

Bautura preferata

Bautura mea preferata nu se mai face: era coniacul Vasconi. Se face acum unul Zaraza, care cica e fostul Vasconi, dar mie nu mi se pare la fel. Cel mai aproape de Vasconi mai era coniacul la bidon pe care-l aducea domnul Nichiforov la portbagaj cand erau turnee la Focsani. Mai aducea si niste vinuri grozave, care, impreuna cu coniacul, se bucurau si de importanta proprietate de a fi gratis. Ce sa mai, portbagajul lui Nichiforov era si ramane cel mai puternic detector de “drosofile scrabblistice” pe care l-am vazut vreodata.

Apropo, am auzit ca domnul colonel(R) inginer Nichiforov a fost recent zarit, impreuna cu un portbagaj plin in… aalo!... deci a fost zarit recent in orasul… aaaalo, stati linistiti la locurile voastre!... in orasul Brasov! (sa vedeti acum miscari de strada…)

In lipsa Vasconi-ului si la o asa distanta de Focsani cred ca Jack Daniels ofera un bun raport calitate-pret. Mai ar fi o vodca poloneza discret aromata, galbuie, cu un pai inauntru, Zubrowka o cheama, e destul de simpatica si prietenoasa si asta.

Obiective pentru viitorul apropiat

Apropo, cum functioneaza sistemul canadian/ american?

Cum am mai spus, castigarea diviziei a III-a la Calgary anul viitor. Voi mai participa la turneele din Edmonton (sunt trei mai mici, la vreo 20 de participanti fiecare, si unul mai mare, in martie, de doua zile, la vreo 40, vin si cei din Calgary). Mi-ar placea ca peste doi ani sa particip la nationale (se organizeaza in SUA si e cel mai mare turneu in TWL).

Ce-mi place aici, si poate ca ar trebui ca si romanii sa incerce sa aplice ceva similar, e ca jucatorii au rating, ca pe ISC. Cand mergi la un turneu nu stii exact in ce divizie esti, dar poti banui, dupa ce rating ai. In functie de numarul de participanti se impart jucatorii in doua, trei, sau patru divizii, in ordinea ratingurilor. Taxele de participare se transforma in fonduri de premiere (cam 10% se retine pentru plata salii si o mica taxa la federatie, dar uneori sunt sponsori si nu se retine nimic). Se dau premii pentru locurile 1, 2 si 3 la fiecare divizie (diviziile superioare platesc taxe de participare mai mari dar si iau premii mai mari). Indiferent de divizie si rezultate deja ai o miza: propriul rating. Daca mai si castigi un loc fruntas in divizia ta, e cu atat mai bine, iei si premiu. La turnee mici nu e mare lucru, dar acum doi ani cand am luat Divizia a IV-a la Calgary am primit 600 de dolari. Rezultatele se trimit la federatie iar ratingurile se actualizeaza corespunzator.

Care e diferenta: pai daca Sandu Lacatis si Gigi Roman vor sa faca o etapa la Campulung Moldovenesc luna viitoare, cer avizul federatiei, apoi dau sfoara in tara sa atraga cat mai multi jucatori (in special pe cei din zona geografica apropiata – aici e spilul de fapt: turnee mai mici dar mai multe si mai accesibile), apoi vorbesc cu primarul care e, am inteles, un fel de var cu ei, iau o sala moca, aranjeaza de un arbitru, si gata turneul.

Cei mai tari in sponsori (sau cu portbagaj tip Nichiforov) pot organiza turnee mai mari, iar federatia e datoare sa puna de un campionat national anual, care da clasamentul oficial. Esti in prima divizie, poti iesi campion: chiar daca ai strans rating mare, asta nu te ajuta in batalia finala decat la faima, la incadrarea in divizie si, eventual, la un scaun mai in fata. Restul se disputa prin tranta dreapta. Asta e si o masura de protectie impotriva ratingului abuziv – adica strangi rating mare prin cine stie ce conjunctura si apoi joci numai cu copii sau prieteni, sau numai o data la trei luni, sau exagerat de prudent, ca sa-ti conservi ratingul, cum mai fac unii de pe ISC, inclusiv eu cateodata.

Imi cer scuze, poate m-am lungit prea mult, dar asemenea informatii nu se gasesc prea usor si m-am gandit ca unii dintre cititorii dumneavoastra ar fi interesati despre cum functioneaza si alte sisteme. Sistemul american nu e rau, dar are si lacune mari, nu se joaca duplicat, compunere sau alte variatiuni, li se par bizarerii. O combinatie a ceea ce e mai bun in ambele sisteme ar fi cea mai potrivita, dar nu vor nici americanii, nici romanii.

O propunere legata de scrabble

Daca ai mai multe propuneri, spune-le, Cataline

Cand e vorba de propuneri trebuie sa stiti in primul rand ca am ramas aceeasi gura sparta ca pe vremuri. Pentru tineretul care nu a prins revolutia prefixelor de la Tusnad mi-ar placea sa reamintesc ca eu sunt tata lui BI si CO si al tuturor celorlalte prefixe. Totul se baza pe o nota in partea introductiva a DOOM in care se spunea negru pe alb ca prefixele pot functiona ca si cuvinte de sine statatoare atunci cand sunt folosite eliptic (era si un exemplu, gen “Ionescu e hipertensiv iar Georgescu e hipo” sau “Mihu e heterosexual iar altii sunt bi”, cam asa ceva). Am strans atunci liste cu semnaturi ca la alegeri si pana la urma a invins poporul.

O alta victorie a fost acceptarea formei prezumtive a gerunziilor reflexive. Gerunziile reflexive erau considerate cuvinte compuse (i.e. straduindu-se) iar verbele pur reflexive nu erau admise la gerunziu (i.e. straduind). Se neglijau, totusi, formele prezumtive de genul “s-o fi straduind”, perfect valabile gramatical. Pana la urma vointa populara a biruit si aici. Deci se poate.

PROPUNERI NOI:

1) Actualizarea periodica a fondului de cuvinte. Aceasta propunere noua este una dintre cele mai vechi, chiar cu mult dinainte de BI si CO, si se refera la rezolvarea ambelor sau macar a unuia din dezideratele urmatoare:

1a) Crearea, in urma discutarii sugestiilor primite de la jucatori, de liste anexe cuprinzand omisiunile din dictionare si care, prin validare de catre comisia de lingvistica a federatiei, sa fie incluse periodic (de exemplu anual) in fondul de cuvinte acceptate in scrabble

si/sau/sau nici macar

1b) Crearea unei interfete intre autoritatea lingvistica nationala si federatia de scrabble prin care omisiunile din dictionare sa fie incluse in editiile urmatoare

Este foarte frustrant* ca dupa atatia ani de scrabble cuvinte banale ca UNGHIERA sau GHENA sa fie in continuare rasplatite cu zero puncte.

*Cineva acolo in spate a mormait la auzul acestui cuvant: “frustrant”. Domnu’ cu sapca, nu va mai ascundeti dupa doamna cu coc, ca v-am vazut. Stiu ca nu e in dictionar, dar cum ati vrea sa spun? “Care frustreaza”, aha. Bun, merge in unele cazuri, dar cum vroiati sa spun: “Este foarte care frustreaza ca”? Cum? Sa spun “dezamagitor”? Cu parere de rau va spun ca asta nu ma ajuta, a dezamagi si a frustra sunt doua lucruri usor diferite, e o chestie de nuanta, care pentru mine e importanta in acest context. A, sunteti de acord. Pai vedeti, de asta ne-am adunat cu totii aici.

Am incercat pe vremuri sa colectam la fiecare turneu intr-o urna bilete cu semnalari de la jucatori privind omisiunile din dictionare. As putea spune ca, cel putin din punctul meu de vedere, cam 50% erau perfect pertinente, restul, hai sa zicem, fiind neologisme care nu fusesera asimilate suficient, argouri de uzaj prea restrans sau alte forme cu intrebuintare discutabila.

Nu mai stiu de ce initiativa a murit, cred ca nu aveam sistemul informatic de azi, in care federatia ar putea publica, dupa validarile de rigoare, liste anexe pe website (website?) astfel incat ele sa fie imediat accesibile publicului larg. Listele mari, si ele, ar putea fi foarte lesne actualizate cu mijloacele electronice pe care le avem in zilele noastre, inclusiv pe site-uri (situri? saituri?) ca ISC. Un programator bun ar rezolva asta din cateva clicuri. Asta ar inchide punctul 1a). Cat despre 1b) federatia ar putea, asa, mai mult din mila, sa le trimita cate un email mosnegutilor alora care diriguiesc limba romana pe banii statului si sa le spuna: “Vedeti, mai, ca v-au picat niste ‘ghene’ si alte ‘unghiere’ prin sparturile de la sacii aia peticiti cu cuvinte dupa care dati voi copy-paste sa faceti dictionare ‘noi’. Uite lista de cuvinte pierdute, faceti cum credeti, baietii nostri oricum se joaca deja cu ele”.

Ca o paranteza, sunt probleme similare si in TWL, avem si noi “unghierele” noastre. Unul dintre cele mai notorii exemple este cuvantul INTERNET. TWL are o gramada de termeni legati de internet: website, webcam, blog etc., chiar si intranet si extranet, numai cuvantul care le-a generat pe toate, si anume INTERNET, lipseste cu desavarsire!

2) Cuvintele licentioase, ce facem cu ele?

Aici mi-e foarte greu sa ma pronunt, in p!#&@ ma-sii. Pe de o parte, asa cum bine spunea Sandu Lacatis, multe licente sunt folosite foarte frecvent, chiar zilnic, in limbajul uzual. Noi, scrabblistii, suntem mai degraba niste specialisti in tehnica lingvistica, ne intereseaza mai putin daca un cuvant e urat sau frumos. Pe noi ne intereseaza ca acesta sa fie in fondul de cuvinte acceptate, sa fie corect flexionat si sa aduca puncte cat mai grase pe foaia noastra de punctaj.

Pe de alta parte unele licente arata intr-adevar urat, chiar daca sunt doar depuse sec pe tabla si transformate in puncte. In plus, vrem sa incurajam jocul de scrabble in randul copiilor si, chiar daca unii dintre ei flexioneaza deja pe ascuns cuvinte interzise, noi, adultii, nu dorim sa le imbogatim si mai mult aceasta latura lexicala.

Pe de o a treia parte, iarasi, granita e greu de stabilit, si o sa va rog sa-mi scuzati micile derapaje in exemplele pur tehnice care urmeaza (toate cuvintele scrise cu majuscule nu sunt considerate licente la ora actuala): de ce sinonimul – poate doar mai zgomotos – al lui PART era acceptat in alte vremuri (tot pudice), fiind mentionat in DOOM (“basina”), iar verbul nu? De ce sa fie acceptata forma MUIE a verbului a MUIA, cand amandoua reprezinta licente grave prin omografie?

Alte licente prin omografie sau chiar omonimie: CUR, CURUL, PUTA, PUTE… eu zic ca substantivul CUR trebuia sa fie lasat in pace, e cuvant titlu in DEX oricum. Dealtfel CUR si PUTA mi se par mai putin licentioase decat, de pilda, verbul a (se) pisa (cu sedila sub s), acceptat (folositi unealta de verificare flexionare LOC pe dexonline.ro). Chiar, de ce verbul a (se) PISA e bun cand faci PIPI, iar verbul cu care faci CACA nu e bun?

In TWL problema termenilor licentiosi s-a rezolvat oarecum, desi inca mai sunt mici scapari (ha, ha, iata deja o oarecare legatura cu CACA, valabil si in lista mica a TWL, cu acelasi inteles). Adultii joaca dupa lista mare, in care toate cuvintele, bune, rele, jignitoare, gretoase sau nu, sunt acceptate, atata vreme cat ele sunt mentionate intr-unul din dictionarele de referinta (iar lista lor de dictionare de referinta e mult mai larga, cuprinzand si dictionare foarte generoase in privinta termenilor licentiosi). Lista mare nu se gaseste in librarii, trebuie sa o procuri de la federatie. E o carte cu cuvinte, atat. Nu da explicatii, ceea ce iar e bine. Vrei explicatii, du-te pe “Goagal”, vorba unuia.

Minorii joaca dupa o lista mai restransa, care nu cuprinde termeni licentiosi (exclude chiar si termeni jignitori pentru alte popoare, cum ar fi JEW, echivalentul lui JIDAN, care la noi e acceptat impreuna cu toata familia lui de cuvinte). Aceasta lista se gaseste in librarii si se numeste OSPD (Official Scrabble Players Dictionary). Contine si explicatii sumare ale cuvintelor.

Si aici granita nu a fost usor de stabilit. Multi cadeti chicotesc cand gasesc, de exemplu, FELLATIO in OSPD, cu explicatia ‘oral stimulation of the penis’. Mai sunt si alte exemple.

Nu stiu ce sa zic, jumatate din mine, cea romantica, ar zice: “Lasa domnule jocul asa cum a fost, am jucat ani de zile fara p… si p… si f… si a fost foarte bine si frumos”. Cealalta jumatate, cea tehnica, ar zice: “Domnule, regula fundamentala in lingvistica este UZAJUL STABILESTE NORMA. Daca aceste cuvinte au fost validate prin uzaj, nu avem ce face, ele exista si ar trebui jucate ca atare”.

Cred ca federatia ar trebui sa supuna aceasta chestiune unui vot popular in adunarea generala. Poporul nostru, al scrabblistilor, este oricum mult mai inteligent decat oricare alt popor, iar o decizie majoritara nu ar trebui sa fie pusa la indoiala.

3) Unificarea TWL-SOWPODS

Aceasta propunere ii intereseaza mai putin pe jucatorii in romana. Romanii au, totusi, din ce in ce mai multi jucatori buni in SOWPODS (lista oficiala universala in limba engleza, care se foloseste si la campionatele mondiale). Lor ce le pasa? Joaca deja in lista de cuvinte a viitorului (nu cred ca vor mai trece multi ani pana ce americanii vor realiza ca sunt prea maniaci in a-si mentine lista lor separata, TWL).

Unul din motivele americanilor este ca multe cuvinte din SOWPODS sunt complet necunoscute jucatorilor de aici (de parca mie, ca roman, mama imi canta cantece de leagan cu BREMZE, XU si alte DJURSTVE).

Greii din TWL deja latra de ceva vreme pe tema asta, sa speram ca vor avea succes.

Mi-ar placea sa ma reintalnesc intr-o zi cu unii dintre prietenii romani la un turneu in engleza. Deocamdata, desi m-a batut gandul, eu de SOWPODS nu ma apuc, m-ar incurca prea mult la turneele in TWL de aici. Acum vedeti care-i problema mea?

4) Actualizarea fondului de cuvinte pe ISC

Nu inteleg de ce noua lista oficiala LOC4.1 nu a fost actualizata si pe ISC. Partea LOC din varianta de joc “Multi” e inca si mai veche. Jocul pe liste vechi nu ajuta pe nimeni. Eu, de pilda, daca ma nimeresc prin tara cand e un turneu si vreau sa particip, risc mai mult ca sigur sa ma umplu de niste zerouri.

Cand TWL-ul a fost actualizat, fondul de cuvinte a fost schimbat destul de repede. Deci se poate. Pe de alta parte, jucatorii din Babilonia stiu deja ca in copacul numit “Multi” (nici) craca cu TWL nu a fost schimbata inca. Deci nu se poate.

Sau se poate? Nu mai insist ca poate ma umple Carol de litere rele de nu ma vad.

5) Regula celor doi jokeri la libere:

Un jucator nu poate juca decat un singur joker in timpul unei partide de libere, cu exceptiile din amendamentele 2 si 3

Amendamentul 1: Un jucator poate schimba un joker in orice moment al jocului (si de cate ori are ocazia), fara a pierde turul in cazul in care este la depunere. Jucatorul anunta ‘Schimbare joker’, opreste ceasul, aseaza jokerul cu fata in sus pe masa, extrage din stoc litera inlocuitoare, iar jokerul schimbat se reintroduce in stoc, amestecandu-se cu celelalte litere, apoi se re-porneste ceasul asa cum era inainte de schimbare.

Amendamentul 2: Dupa epuizarea literelor din stoc regula celor doi jokeri nu se mai aplica.

Amendamentul 3: In cazul in care un jucator efectueaza o depunere nepermisa privind regula celor doi jokeri si loveste ceasul, celalalt jucator are dreptul sa conteste depunerea, urmandu-se aceeasi procedura ca si in cazul contestatiilor obisnuite. In acest caz contestatarul este obligat sa invoce explicit regula celor doi jokeri, altfel arbitrul nu este obligat sa o aplice. Contestatia se poate rezolva si mutual.

Necontestarea unei depuneri in conditiile regulamentului atrage de la sine validarea acelei depuneri, inclusiv in cazul in care (si) regula celor doi jokeri ar fi avut aplicare.

Am si o varianta care rezolva orice situatie posibila care ar putea aparea dupa epuizarea literelor din stoc. Este foarte precisa si relativ usor de inteles, dar e un pic prea stufoasa. In plus, daca Dumnezeu e atat de insistent pe ideea ca meriti doi jokeri incat o tine tot asa pana la final, atunci noi de ce sa ne mai impotrivim?

Regula asta o coacem de ceva vreme pe aici. Deja am prozeliti, unii chiar in diviziile superioare. Dupa cum am mai spus, aici se joaca numai libere in turnee. In plus, spre deosebire de romana, o depunere cu scrabble (numita aici “bingo”) se intampla, in medie, o data, de doua ori pe joc si jucator (hai, de doua-trei ori in medie la diviziile superioare). Depunerile de peste 50 de puncte sunt, de asemenea, mult mai rare decat in romana. Un joker ajuta foarte mult in realizarea unui “bingo” sau a unei depuneri grase.

Un joker in plus face o mare diferenta in TWL, categoric mai mare decat in romana. De aceea nu sunt putini aici cei care se scarpina in cap cautand o regula cat mai simpla care sa mai elimine din hazard, cel putin in privinta jokerilor.

Sunt si voci contra. Unii spun ca doi jokeri dau sansa unor jucatori mai slabi sa castige in fata unora mai puternici, asta incurajandu-i. De acord, chiar foarte de acord. Observatia asta chiar m-a descumpanit in initiativa mea.

Altii spun ca, oricum, la numere mari de jocuri sansele se echilibreaza. Mda, as zice eu, dar cu ce ma incalzeste ca il bat pe unul mai slab cu 722-388 avand eu doi jokeri si apoi o iau in freza cu “doar” 419-404 avand el doi jokeri plus un pic de noroc? Scorul general e 1-1, mai iau ceva la punctaveraj, dar stim cu totii ca asta nu e mare lucru.

Poate n-ar fi rau ca aceasta regula sa se aplice macar in unele meciuri decisive sau in meciuri pe bani, mai ales pe sume mari (50.000-100.000 de lei, vechi).

O alta varianta era ca (macar) un jucator sa nu aiba dreptul sa depuna mai mult de un joker pe tur, cu amendamente similare privind finalul si nepermisele. De fapt intreaga poveste s-a nascut dintr-o depunere cu doi jokeri, descrisa in primul site de la capitolul recomandari aflat la finalul acestui interviu.

Ma rog, sunt doar propuneri, n-a dat nimeni cu parul. Daca povestea vi se pare demna de o discutie, inclusiv de a fi criticata daca vreti, sunt chiar interesat intr-o dezbatere. Putem “ciorovai” chiar pe site-ul Mosului daca va inscrieti. Inscrierea nu e grea, eu am trecut cu bine, desi sunt din generatia “pe lampi” si mai sufar si de o usoara “chatofobie” fluctuanta pe fond uneori morocanos.

O intrebare la alegere:

Discutie pe tema: “Uzajul stabileste norma”

Da, buna intrebare, multumesc. Asa cum spuneam, regula de baza in lingvistica este UZAJUL STABILESTE NORMA si nu invers.

De exemplu, unii lingvisti pot incerca sa ne convinga ca substantivul sex-appeal ar trebui ortografiat (si) sexapil, dupa modelul pulover/pulovar. E dreptul lor sa aiba o opinie. Totusi, asemenea eforturi ar trebui sa fie doar informative, hai, in unele cazuri chiar educative, dar nici un caz normative, uzajul il stabilesc vorbitorii si nu lingvistii.

Din pacate, unii pseudo-lingvisti au fortat forma ‘sexapil’ in DEX Supliment. Oamenii aceia nu aveau ce cauta in colectivul de elaborare a unui dictionar atata vreme cat nu au inteles ca datoria lor era de a culege forme impuse prin uzaj si de a le include in fondul lexical, iar nu de a crea forme artificiale bazate pe propriile lor viziuni.

Nici un roman normal nu va folosi niciodata forma sexapil. Singura exceptie legitima suntem noi, scrabblistii, care, in virtutea faptului ca aceasta forma absurda e mentionata in dictionar, o vom depune ca atare, aceasta nefiind o dovada de supunere gregara ci, mai degraba, o dovada de exploatare inteligenta a unei situatii obiective.

In loc sa forteze forme aberante, domnii aceia mai bine s-ar fi ocupat de “unghiere” pe nedrept uitate sau de forme impuse clar prin uzaj. Un exemplu foarte bun l-am primit de la Dan Laurentiu Sandu, si anume verbul tranzitiv “a agresa”, cu toata familia lui de cuvinte. Urmariti stirile zilnice, mai ales pe cele de la ora cinci. Daca acest verb nu a fost folosit deloc, e ziua dumneavoastra norocoasa, cumparati repede un bilet la loto.

Majoritatea lingvistilor nostri de azi este, din pacate, “naspa”. Uite, chiar “naspa” asta, e antonimul lui misto, s-a nascut, cel mai probabil, din aceeasi mama imbracata sumar, de pe centura. Cu toate acestea s-a impus prin uzaj, la fel ca fratele sau antonimic, nu sunt dubii aici. Bine, sunt de acord, nici unul nu e folosit la sedinta cu parintii, dar ambele sunt suficient de des folosite de toate paturile sociale langa gratarul cu mici, de exemplu.

Se joaca scrabble in Romania de prin anii ’80 si, in toti anii acestia, nici unul din lingvistii nostri nu a realizat ce legatura extraordinara si de maxima incredere ar putea-o reprezenta jucatorii de scrabble intre zona unde se plamadeste uzajul si zona unde se valideaza normele. Jucatorii de scrabble provin din toate regiunile tarii si dintr-o varietate de profesii si varste, sunt foarte receptivi la orice cuvant nou auzit si strabat dictionarele mult mai frecvent si cu mult mai multa sarguinta decat multi lingvisti.

Eu cred ca, in absenta unei minuni, e prea tarziu; lingvistii ar trebui lasati sa doarma mai departe in scaunele lor; daca i-am trezi ar produce si mai multa brambureala.

Scrabblistii pot si au dreptul sa-si stabileasca propriile  lor norme, bazate pe dictionarele aflate la indemana, cu toate scaparile sau aberatiile aferente, imbunatatite cu listele anexe periodice stabilite asa cum am sugerat mai sus la capitolul propuneri. Parerea mea! (nu ma bagati in seama, m-am enervat, ia sa-mi torn o Zubrowka mica).

Promoveaza 2 situri

(Daca nu esti arheolog poti promova si doua site-uri)

Primul site e al unui coleg scrabblist, Arlin (Ard) Kalenchuk, cu care am avut o partida foarte interesanta in finala Diviziei a IV-a de la Calgary in 2008. In comentariile de pe acel site sunt numit George Latis. In Canada mi-am cam pierdut Catalin-ul, nume care pe ei mai mult ii incurca, de fapt aici sunt George peste tot. Partida este foarte bine analizata si se vorbeste acolo si de regula celor doi jokeri (intr-o forma embrionara, apropo, aici la jokeri le zice “blanks”). Din pacate comentariul este in limba engleza, dar nu e intr-un limbaj savant, asa ca un vorbitor cu cunostinte de baza de engleza poate intelege, macar in mare, ce vrea sa spuna omul nostru:

http://www.buildering.net/node/593

Al doilea site reprezinta in cea mai mare parte munca lui Mos Gerila si este, cel putin pentru impatimitii acestui joc, cea mai completa sursa de informare privind mosii si stramosii nostri intr-ale scrabble-ului.

Cu o singura exceptie, Izvorul Muresului 2005, Mos Gerila a ajuns doar pana in 1986; de, a mai imbatranit si el, dar sunt deja niste chestii acolo foarte interesante, cum ar fi, de exemplu, prima depunere x27 intr-un turneu oficial, sau, ceea ce pe mine m-a impresionat cel mai mult, o grila goala.

Da, e o grila alb-negru realizata de marele nostru stramos, Nicolae Oprisiu, care a fost adoptata la noi si in Franta si care, cred eu, nu are egal in lume. In publicatiile de scrabble din America se foloseste o varianta jalnica, in care patratelele au notate DLS (Double Letter Score), TLS (analog, cu Triple), DWS (analog, cu Word) si TWS (analog). Notatiile astea ocupa mult loc si nici nu-ti dau o imagine ca lumea de ansamblu a tablei. Grila Oprisiu, dupa parerea mea, bate orice altceva in alb-negru.

Iata adresa, multi dintre dumneavoastra poate o stiti deja, o sa gasiti si grila printre fotografiile cu amintiri:

http://www.jocuridecuvinte.eu/cronici/cronici.htm

Si acum geana la mine. Apropo, Mosule, te-as ruga si pe tine respectuos sa nu comentezi si nici sa cenzurezi nici macar un pixel (pixel?) din cele ce urmeaza.

(...) Nepublicat.

0x00  3f 3f 3f 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 |???            |

0x10  20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 00 00 |             ..|

0x20  20 20 20 20 20 20 20 20 1a 12 35 92 00 00 1e 4b |       ..5....K|

0x30  4e 3a 3a 50 52 4f 47 52 41 4d 53 20 20 20 20 20 |N::PROGRAMS    |

0x40  00 00 14 7f 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 |...............|

Vezi, Mosule, cum esti? Si doar te-am rugat…

(...) Nepublicat.

Va imbratisez cu drag pe toti si va doresc sanatate, fericire si noroc in viata si la litere!