- Nu puteti suprima un pseudonim, nici macar la cerere. Toate conturile inactive mai mult de 3 luni sunt sterse periodic din baza de date, impreuna cu tot palmaresul. Aceste nume sunt apoi disponibile pentru oricine.

Grupul cultivatorilor de arbori de cafea din ISC
 

Speranta Plantatia	Fonfonica Plantatia	Raraavis Plantatia	SNC Plantatia
Carol10 Plantatia	Bluebluero Plantatia	Miclosgigi  Plantatia
			Inscrieri in grupul cultivatorilor la email topCOADADEMAIMUTAmosgerila.com.

9 martie SCLINTIM, GROMI, - Inkberry (robot); TUFLEAU, GIVRAT - Evike33, in meciul Inkberry - Evike33 523 - 528. SCLINTÍ vb. IV. v. scrânti. Sursa: DEX '98/ GROM, gromi, s.m. (Livr.) Lacheu, valet (tânăr). – Din engl., fr. groom. Sursa: DEX '98. TUFLÍ, tuflesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A pune pe cap o căciulă, o pălărie etc. cu o mișcare rapidă și la întâmplare. – Et. nec. Sursa: DEX '98. GIVRÁT, -Ă, givrați, -te, adj. V. jivrat; JIVRÁT, -Ă, jivrați, -te, adj. (Despre sticlă, geamuri etc.) Care are suprafața mată și neregulată. [Var.: givrát, -ă adj.] – Din fr. givré. Sursa: DEX '98. JIVRÁT, -Ă adj. 1. acoperit cu chiciură, cu promoroacă. 2. acoperit cu un strat alb ca promoroaca. (< fr. givré). Sursa: MDN.

8 martie STUPE - Galben (foto 1); LUS - Aenamtunoi (foto 2), in meciul Galben -  Aenamtunoi 532 - 573. STÚPĂ1 s.f. Nume dat firelor de cânepă rămase între dinții daracului după scoaterea fuiorului. ♦ Câlți de cânepă sau de bumbac cu care se curăță uneltele, mașinile etc. ♦ Dop de câlți, de cârpe sau de hârtie care se pune în pușcă sau în cartuș deasupra pulberii ori alicelor; fuituială. – Lat. stuppa. Sursa: DEX '98. STÚPĂ2, stupe, s.f. Monument religios indian destinat comemorării sau păstrării relicvelor unei căpetenii budiste. – Din fr. stupa. Sursa: DEX '98. LUȘ, -Ă, luși, -e, adj. (Franțuzism) Sașiu. – Din fr. louche. Sursa: DEX '98.

7 martie ARGENTAN, PLICE, VEDDA - Nicosia (robot);  DOMO, OCEL, BLANSAREA - Maestrul sportului Mihu in meciul Nicosia (robot) - Mihu 566 - 498.   ARGENTÁN s.n. Varietate de alpaca2, având culoarea argintului. – Din fr. argentan. Sursa: DEX '98. PLÍCĂ s. f. 1. îndoitură, cută a unei formații anatomice. 2. manșetă prin îndoire înăuntru. (< fr. plique, lat. plica. Sursa: MDN. védda s. m. invar. Sursa: Dicționar ortografic. védda (limbă) s. f., g.-d. art. véddei. Sursa: DOOM 2. pro dómo / pro dómo súa (lat.) loc. adj., loc. adv. Sursa: DOOM 2. OCÉL, oceli, s.m. Ochi1 simplu, pe care îl au anumite artropode și viermii. – Din fr. ocelle, lat. ocellus. Sursa: DEX '98. BLANȘÁ, blanșez, vb. I. tranz. În gastronomie, a opări sau a fierbe scurt anumite alimente (în special legume), introducându-le în apă clocotindă (natur, sărată sau cu adaos de oțet) pentru a le „albi”, adică pentru a le păstra o culoare și o textură adecvată în vederea preparării propriu-zise; din fr. blanchir, germ. blanchieren. Sursa: DGE.

Dallmayr Prodomo www.youtube.com

6 martie FARBI, NEO - Micasima; MAST - Galbenus, in meciul Micasima - Galbenus 505 - 577. fărbi provine din farbă F94 (Substantiv feminin, Genitiv-Dativ, singular, nearticulat); FÁRBĂ, fărburi, s.f. (Reg.) Vopsea; culoare. – Din germ. Farbe. Sursa: DEX '98. NEO- Element de compunere care înseamnă „nou”, „recent” și care servește la formarea unor substantive și a unor adjective. [Pr.: ne-o] – Din fr. néo-. Sursa: DEX '98. NEO s.n. (Med.) Prescurtare criptică și eufemistică de la neoplasm, de la neosalvarsan. [Cf. neoplasm, neosalvarsan]. Sursa: DN. MAST, masturi, s.n. Construcție metalică mobilă, folosită ca turlă de sondă, când se sapă la adâncimi mici. – Din germ. Mast. Sursa: DEX '98.

Mast

Takeiteasy  si Ender

5 martie PRICE, PASANTUL, GIG, ECOSONDEI - topuri la partida Duplicat de la ora 20. PRÍCE s.f. 1. (Înv.) Neînțelegere, ceartă. ♢ Loc. adj. De price = care se împotrivește; opozant, potrivnic. ♢ Loc. vb. A se pune de price = a se împotrivi cuiva, a contrazice pe cineva. 2. (Pop.; în construcție cu verbul „a face”) Supărare, necaz (pricinuit cuiva). ♦ Acuzare, învinovățire. – Din sl. pritŭča. Sursa: DEX '98. PASÁNT, pasante, adj. (În sintagma) Contor pasant (și substantivat, n.) = contor care înregistrează consumul de energie electrică defalcat din consumul înregistrat de un contor general. – Din germ. passant. Sursa: DEX '98. GIG ~uri n. Ambarcație sportivă ușoară cu scaune rulante, care servește pentru inițierea în canotaj. /<engl. gig. Sursa: NODEX. gig, giguri, s.n. (reg.) Val de pânză; vig. Sursa: DAR. ECOSÓNDĂ, ecosonde, s.f. Aparat alcătuit dintr-un emițător, un calculator de timp și un receptor, folosit pentru măsurarea marilor adâncimi oceanice. – Din fr. écosonde. Sursa: DEX '98.

Giguri bbc.co.uk

4 martie ASTERIEI - Alehin (robot); SEVERUITEI - Mejuly, in meciul Alehin - Mejuly 537 - 587. ASTÉRIE s.f. (Zool.) Specie de echinoderm în formă de stea; stea-de-mare. [Gen. -iei. / < fr. astérie]. Sursa: DN. ȘEVERUÍ, șeveruiesc, vb. IV. Tranz. A netezi flancurile dinților roților dințate necălite. – Șever + suf. -ui. Sursa: DEX '98.

Asterie zooland.ro

3 martie SISTI - Andreeab; GLIGANII - Clepsidra (foto), in meciul Andreeab - Clepsidra 428 - 435 (Clepsidra d.t.g.). ȘÍȘCĂ șiști f. reg. Nutreț constând din paie sau coceni mărunțiți. /<ucr. sițka, ung. szecska. Sursa: NODEX. GLIGÁN, gligani, s.m. 1. (Înv. și reg.) Porc mistreț. 2. Fig. (Pop. și fam.) Găligan. – Din bg. gligan. Sursa: DEX '98.

2 martie PEPLULUI, PROVIANT - Cristi Soare, in  meciul cu Anca Avadanei din Concursul Corespondent nr. 2. PÉPLU, pepluri, s.n. Mantie scurtă fără mâneci, prinsă pe umeri cu o agrafă, purtată peste tunică de către femei în antichitatea greco-romană. [Var.: péplum s.n.] – Din lat. peplum. Sursa: DEX '98. PROVIÁNT, provianturi, s.n. (Înv.) Provizii, alimente (pentru armată). [Pr.: -vi-ant] – Din pol. prowiant, rus. proviant, germ. Proviant. Sursa: DEX '98.

Pepluri mmtreasurenet.com

1 martie STORAX, CODOSISEM, JARIT, BURCI, ANELIDE, BUFT, HIFE - topuri la partida Duplicat de la la ora 1.30 STÓRAX, s.n. Rășină mirositoare extrasă din sucul stiraxului, întrebuințată in parfumerie și medicină. – Din fr., lat. storax. Sursa: DEX '98. CODOȘÍ, codoșesc, vb. IV. Intranz. (Peior.) A face pe codoșul; a practica ocupația de codoș. – Din codoș. Sursa: DEX '98. JĂRÍ, jăresc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A răscoli jarul1 pentru a aprinde mai bine cărbunii; a jerui. – Din jar1. Sursa: DEX '98. BÚR//CĂ ~ci f. 1) Manta bărbătească de postav, lungă și largă. 2) Cojoc lung și mițos, confecționat din piei de oaie cu lâna în afară; bundă. /<ucr. burka. Sursa: NODEX. BÚRCĂ2, burci, s.f. (Reg.) Turtă din mălai care se coace pe vatră, în spuză. – Et. nec. Sursa: DEX '98. búrcă (búrci), s.f. – Pîine mare. Tc. bürek (cf. Iordan, BF, VI, 170), cf. bg. burek, ngr. μπουρέϰι. În Mold. – Der. burechiușe, s.f. (tăiței de supă). Sursa: DER. ANELÍDE s.n.pl. Încrengătură din care fac parte viermii cu corpul cilindric inelat, care se mișcă cu ajutorul unor perișori; (la sg.) vierme din această încrengătură. [Sg. anelid, var. anelidă s.f. / < fr. annélides, cf. lat. annellus – inel]. Sursa: DN. BUFT, bufturi, s.n. (Reg.) Pântece, burtă (de animal sau de om). – Et. nec. Sursa: DEX '98. HÍFĂ, hife, s.f. Filament din celule care alcătuiește miceliul unei ciuperci. – Din fr. hyphe. Sursa: DEX '98.