Azi pe ISC

Arhiva
 

Noiembrie 2009

Evenimentul
zilei

Intamplari, poze, muzica s.a.

30 noiembrie BUDAM, COTEICII -Maestru al Sportului Mihu; EMPORIILE, ANULAR - Cappucino, in meciul Mihu - Cappucino (robot) 494 - 464.

BUDÁ, budez, vb. I. Tranz. (Livr.) A ține la distanță, a-și exprima nemulțumirea (față de cineva) printr-o atitudine indiferentă sau morocănoasă. – Din fr. bouder. Sursa: DEX '98.
COTEÍCĂ, coteici, s.f. Cățea mică. – Cotei + suf. -că. Sursa: DEX '98.
cotéică s.f. (reg.) amvon (la biserică). Sursa: DAR.
EMPÓRIU, emporii, s.n. (Înv.) Târg, port, agenție comercială în țară străină. – Din fr. emporium, ngr. empórion. Sursa: DEX '98.
ANULÁR, -Ă, anulari, -e, adj. (Rar) De forma unui inel, care se înfățișează ca un inel. – Din fr. annulaire. Sursa: DEX '98.

Takeiteasy

Monte

29 noiembrie PIROLUZIT, HEX, BUCSAN, GUANO, DIGEST - Partida Duplicat, 20 h

PIROLUZÍT n. Mineral de culoare cenușie închisă, întrebuințat ca materie primă (la obținerea manganului, în industria sticlei, porțelanului etc.). /<fr. pyrolusite. Sursa: NODEX.
HEX(A)- Element de compunere însemnând „de șase ori”, „sextuplu”, care servește la formarea unor adjective și substantive. [Var.: exa-] – Din fr. hex(a)-. Sursa: DEX '98.
bucșán adj. m., s. m., pl. bucșáni. Sursa: Dicționar ortografic.
GUÁNO s.n. Îngrășământ organic natural, bogat în fosfor (și în azot), care se găsește în mari cantități în America de Sud, provenit din acumularea excrementelor și a cadavrelor de păsări, de lilieci din peșteri, a cadavrelor unor animale marine, etc. – Din fr. guano. Sursa: DEX '98.
DIGÉST¹ s. n. 1. rezumat al unei cărți, al unui articol. 2. publicație periodică conținând astfel de rezumate. (< fr., engl. digest). Sursa: MDN.
DIGÉST², -Ă I. adj. digerabil. II. s. n. pl. alimente digerate, în opoziție cu cele înghițite numai. (< fr. digeste, lat. digesta). Sursa: MDN.
DIGÉSTE s.f.pl. Culegere metodică a hotărârilor celor mai celebri jurisconsulți romani, alcătuită din porunca împăratului Iustinian; pandecte. [< lat. digesta, cf. fr. digeste]. Sursa: DN.

29 noiembrie GAGAT, INVOLT - Abet, in meciul Agnostic - Abet 418 - 682.

GAGÁT s.n. Cărbune bituminos, compact, de culoare neagră mată. [< fr. gagate]. Sursa: DN.
ÎNVÓLT, ÎNVOÁLTĂ, învolți, învoalte, adj. 1. (Despre flori) Cu petale multe și dese; bătut², înfoiat, bogat. ♦ (Despre păr, pene, coamă) Des, îmbelșugat, bogat. 2. Rotunjit, plin, umflat, înfoiat. [Var.: (înv.) învóltă adj.] – Lat. *invol(u)tus (< involvere). Sursa: DEX '98.

28 noiembrie NITI, TIS - Iani, in meciul Iani - Taxoiu 345 - 415.

NIT s.m. (Fiz.) Unitate de măsură pentru luminanță, reprezentând luminanța uniformă a unei surse de lumină plane cu aria de un metru pătrat, care emite în direcția normală o intensitate luminoasă de o candelă. [Pl. niți. / < fr. nit, cf. lat. nit(idus) – strălucitor]. Sursa: DN.
TIS s.m. v. tisă; TÍSĂ, tise, s.f. Arbore sau arbust rășinos, care poate atinge peste 1000 de ani, cu frunze lungi, aciculare, lucioase, cu lemnul tare și foarte prețios (Taxus baccata); p. restr. lemnul acestui arbore. [Var.: (rar) tis s.m.] – Din sl. tisa. Sursa: DEX '98.

27 noiembrie ZAPISUL, TEX - Djoint; PLANTULA - Cris in meciul Djoint - Cris 483 - 499.

ZÁPIS ~e n. înv. Act (de vânzare sau cumpărare); document. /<sl. zapisu. Sursa: NODEX.
TEX s.m. (Text.) Unitate de măsură folosită pentru indicarea fineței firelor și semifabricatelor textile, reprezentând greutatea în grame a 1000 de metri de fir. [< fr. tex]. Sursa: DN.
PLANTÚLĂ, plantule, s.f. Plantă mică, nedezvoltată, abia ieșită din sămânță. – Din fr. plantule. Sursa: DEX '98.

26 noiembrie AFAZICA, ISOP - Ghepard; MED, BUND - Selena1001 in meciul Ghepard - Selena1001 622 - 563.

AFÁZIC, -Ă, afazici, -ce, adj. s.m. și f. 1. Adj. De afazie, privitor la afazie. 2. S.m. și f. Persoană care suferă de afazie. – Din fr. aphasique; AFAZÍE, afazii, s.f. Pierdere totală sau parțială a facultății de a vorbi și de a înțelege limbajul articulat. – Din fr. aphasie. Sursa: DEX '98.
ISÓP, isopi, s.m. Mic arbust exotic cu flori albastre, mai rar roșii sau albe, cultivat la noi ca plantă ornamentală (Hyssopus officinalis). – Din sl. isopŭ. Sursa: DEX '98.
MED, mezi, s.m., adj. 1. S.m. Persoană care făcea parte din populația de bază a Mediei sau care era originară de acolo. 2. Adj. Care aparține Mediei sau mezilor (1), privitor la Media sau la mezi. – Din fr. mède. Sursa: DEX '98.
BUND, bunduri, s.n. Asociație, confrerie; confederație (în Germania și Elveția). – Din germ. Bund. Sursa: DEX '98.

Claudia06
Foto: sportclubcolumna.
webnode.com

25 noiembrie PUNT - Gintana13; MODO - Claudia06, in meciul Gintana13 - Claudia06 360 - 578.

PUNT s.n. v. punct. Sursa: DN; PUNT s.m. v. pfund. Sursa: DEX '98; PFUND, pfunzi, s.m. 1. (Înv. și pop.) Unitate de măsură a greutății, egală cu circa 0,5 kg sau (reg.) cu 0,25 kg; livră. 2. Veche unitate monetară germană. [Pl. și: (n.) pfunduri. – Var.: fund, funt, (reg.) punt s.m.] – Din germ. Pfund. Sursa: DEX '98.
GROSSO MÓDO loc. adv. În caracteristicile cele mai generale, judecând în ansamblu. – Loc. lat. Sursa: DEX '98.

24 noiembrie HARANCA, NONET, POCLADUL - Maestru al Sportului Bubi , in meciul Bubi - Lexus (robot) 547 - 382.

HARÁNCĂ, harance, s.f. (Reg.) Femeie rea, afurisită. – Et. nec. Sursa: DEX '98.
NONÉT, nonete, s.n. Formație alcătuită din nouă persoane (instrumentiști sau cântăreți) care execută împreună o compoziție muzicală; p. ext. compoziție muzicală compusă pentru o astfel de formație. – Din it. nonetto. Sursa: DEX '98.
POCLÁD s.n. v. pocladă; POCLÁDĂ, poclăzi, s.f. (Reg.) Țesătură de casă mițoasă, de obicei din lână nevopsită, întrebuințată ca pătură sub șaua calului, ca învelitoare sau ca așternut. [Var.: plocádă, plocátă s.f., plocát, poclád s.n.] – Din sl. pokladŭ. Sursa: DEX '98.

Coky

23 noiembrie PORCELAN, JARDA, CUBISM, RELAXE, LIPSCAN - Partida Duplicat, 10 h

PORCELÁN s.n. v. porțelan. Sursa: DEX '98.
JÁRDĂ, jarde, s.f. Os mort care se dezvoltă pe fața din afară a jaretului. – Din fr. jarde; JARÉT, jarete, s.n. Articulație a membrului posterior la animalele patrupede, situată între gambă și fluier. – Din fr. jarret. Sursa: DEX '98.
CUBÍSM s.n. Mișcare artistică modernă apărută la începutul sec. XX, care procedează la o analiză și recompunere a formelor în volume și planuri geometrice, încercând să exprime simultan existența obiectului ca o totalitate, cu toate fețele, liniile și punctele sale. [Cf. fr. cubisme]. Sursa: DN.
RELÁXĂ, relaxe, s.f. Tip de saltea confecționată din burete de material plastic. – Denumire comercială. Sursa: DEX '98.
lipscán (lipscáni), s.m. – Vînzător de mărfuri cu amănuntul. De la Lipsca (‹ sl. Lipskŭ) „Leipzig” (Cihac, II, 173; Tiktin). Este numele străzii din București, în care se concentra acest negoț mai înainte. – Der. lipscănie, s.f. (comerț cu mărfuri, mercerie); lipscănesc, adj. (negustoresc); lipscănoaică, s.f. (plantă, Coreopsis tictoria); lipiscat, s.n. (stofă de Lipsca), din tc. Lepiska „Lipsca”, cf. tc. lepisca „mătase verde” (Tiktin). Sursa: DER.

Str. Lipscani - Bucurestiul vechi
www.ici.ro

 
Numaieu
 

22 noiembrie FARTA, XU - Saber31; CRAH - Numaieu, in meciul Saber31 - Numaieu 542 - 409.

FARTÁ vb. I. tr. A unge schiurile cu fart. [< fr. farter]. Sursa: DN.
fârtă s. f. (menționat în categoria literelor alfabetului chirilic; pl. fârte). Sursa: DMLR.
fârță, fârțe, s.f. (reg.) copil neastâmpărat. 2. femeie.
plimbăreață, teleleică, fâță, fleoarță. Sursa: DAR.
XU s.m. Monedă divizionară în Vietnam, a suta parte dintr-un dong. ♦ Monedă divizionară din fostul Vietnam de Sud, echivalentă cu un cent. (din vietnam. xu < fr. sou = veche monedă fr. egală cu 12 denari sau monedă fr. de 5 centime < v. fr. sol < lat. târzie solidus = solid¹; cf. engl., fr. xu) [și MW]. Sursa: MDN. (Pronunție: între siu și șiu, nota MG.)
CRAH, crahuri, s.n. Criză acută a vieții economice, manifestată îndeosebi prin scăderea foarte mare a cursului acțiunilor la bursă. – Din germ. Krach, fr. krach. Sursa: DEX '98.

21 noiembrie ENDOECIE, JEEP, GOTCEI, CUTTERUL - Nefertiti, in meciul Nefertiti - Pusica 685 - 411.

ENDOECÍE s.f. (Biol.) Folosire a cavităților din corpul indivizilor unei specii ca locuință de către indivizii altei specii, fără ca între cele două organisme să existe relații de parazitism. [Pron. -do-e-, gen. -iei. / cf. gr. endon – înăuntru, oikos – casă]. Sursa: DN.
JEEP s.n. Mașină mică de campanie adaptată pentru misiuni de recunoaștere și legătură pe orice teren, folosită întâi de armata americană. [Pron. gip. / < americ. jeep < G. P. – prescurtare de la general purpose – de uz general]. Sursa: DN.
GÓTCĂ, gotce, s.f. (Reg.) Femeiușca cocoșului-de-munte; găină-sălbatică. ♢ Roșu ca (sau cum e) gotca sau roșu gotcă = foarte roșu. – Din ucr. gotka. Sursa: DEX '98.
cutter (cuțit) (angl.) [pron. cátăr] s. n., pl. cuttere. Sursa: DOOM 2.

Doctorlov

20 noiembrie MONODII - Cerbslab; FLAN - Doctorlov, in meciul Cerbslab - Doctorlov 587 - 405.

MONODÍE s. f. 1. monolog liric în tragediile antice grecești. 2. muzică bazată pe o singură linie melodică; cântec la o singură voce. (< fr. monodie, gr. monodia). Sursa: MDN.
FLAN s. n. tartă garnisită cu cremă, făcută din ouă și fructe; tort. (< fr. flan). Sursa: MDN.

Profesorul

19 noiembrie ANAGOGIEI, OLEACEEA, VIPT - Partida Duplicat Joker, 12 h

ANAGOGÍE s.f. 1. (Lit.) Figură de retorică prin care se trece de la particular la general. 2. Elevație către lucrurile spirituale; (spec.) interpretare mistică a Scripturii. [Gen. -iei. / < fr. anagogie, cf. lat., gr. anagoge]. Sursa: DN.
OLEACÉE, oleacee, s.f. (La pl.) Familie de plante lemnoase dicotiledonate, cu frunze opuse, care cuprinde specii ca măslinul, liliacul, frasinul etc.; (și la sg.) plantă care face parte din această familie. [Pr.: -le-a-ce-e] – Din fr. oléacées. Sursa: DEX '98
VIPT, vipturi, s.n. (Înv.) Rod, produs al pământului; bucate, recoltă. ♦ (Reg.) Ceea ce servește ca hrană oamenilor, mâncare. ♢ Expr. A lua (sau a ține) pe cineva în vipt = a primi pe cineva în gazdă (cu locuința și cu mâncarea). – Lat. victus. Sursa: DEX '98.

Rosu
Foto: sportclubcolumna.
webnode.com

17 noiembrie RECELAI - Mici; EMACIAU - Rosu, in meciul Mici - Rosu 387 - 585.

RECELÁ, recelez, vb. I. Tranz. (Franțuzism) A păstra și a ascunde un obiect furat de altul. ♦ A sustrage de la cercetările justiției pe cineva. ♦ Refl. A se ascunde, a se refugia. – Din fr. receler. Sursa: DEX '98.
EMACIÁ vb. I. refl. (Franțuzism) A slăbi foarte tare; a se descărna. [Pron. ci-a, p.i. 3,6 -iază. / < fr. émacier, it. emaciare]. Sursa: DN.

17 noiembrie STIOB, ZEEA - Natasha99; FIVE, LEMPIRA - Finella (robot), in meciul Natasha99 - Finella 524 - 553.

știob¹, știóburi, s.n. (reg.) 1. vas de lemn (de diferite forme și dimensiuni) în care se varsă lăturile; jghiab pentru porci. 2. trunchi de copac scorburos sau scobit, îngropat în pământ și servind ca ghizd la o fântână puțin adâncă; știob², știóburi, s.n. (înv.) măsură de capacitate pentru cereale, de aproximativ 5 litri. Sursa: DAR.
ZÉE, zee, s.f. v. zeie. ZÉIE, zeie, s.f. (Rar) Zeiță. [Pr.: ze-ie] – Din zeu. Sursa: DEX '98
FIVE O'CLÓCK s.n. Ceai servit la ora cinci după-amiază, însoțit de o gustare. ♦ Reuniune amicală făcută după-amiaza (în jurul orei cinci). [Pr.: faiv ă clóc] – Expr. engl. Sursa: DEX '98.
LEMPÍRĂ, lempire, s.f. Unitate monetară de bază în Honduras. – Din fr. lempira. Sursa: DEX '98.

16 noiembrie ADIDASI - Dannyd092, in meciul Dannyd092 - Kalyope 347 - 426.

ADÍDA//S ~și m. mai ales la pl. Pantofi pentru sport. /Din Adidas n. pr.
Sursa: NODEX. Din Adolf "Adi" Dassler - fondatorul fabricii germane de echipamente sportive Adidas (nota MG).

15 noiembrie TOTEM, DEMA - Monte, in meciul Monte - Ellysabina 500 - 451.

TOTÉM, totemuri, s.n. 1. Animal, plantă sau, rar, obiect considerat de unele triburi primitive ca strămoș și protector al populației respective și venerat ca atare. 2. Imagine, reprezentată de obicei sculptural, a unui totem (1). [Pl. și: (m.) totemi] – Din fr. totem. Sursa: DEX '98.
DÉMĂ s.f. 1. Împărțire administrativă în Grecia antică și în Imperiul bizantin. 2. Miliție orășenească și funcție politică în Bizanț. [< fr. dème, cf. gr. demos – popor]. Sursa: DN.

Evike33

14 noiembrie BUIECEAI, AREICEI, TUHAIM, PROESTOS, OXITONUL, TIJ - Partida Duplicat Joker, 17 h

bui(e)cí, bui(e)césc, vb. IV (reg.) 1. (despre plante și vite) a crește peste măsură, a se dezvolta, a-i merge bine. 2. (despre oameni) a fi arogant, a se îngâmfa. Sursa: DAR.
ARÉIC, -Ă, areici, -ce, adj. (Geol.; despre sol) lipsit de apă, uscat, arid. [Pr.: -re-ic] – Din fr. aréique. Sursa: DEX '98.
ȚUHĂÍ, țuhăiesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A purta pe cineva încoace și încolo fără rost, a-l pune la munci grele; a hărțui, a plictisi, a sâcâi. – Et. nec. Sursa: DEX '98.
PROESTÓS, proestoși, s.m. (Înv.) Călugăr sau preot cu cel mai înalt rang în ierarhia clericilor unei mănăstiri sau a unei biserici. [Pr.: pro-es-. – Var.: proistós s.m.] – Din ngr. proestós. Sursa: DEX '98.
OXITÓN, oxitoane, s.n. Cuvânt care are accentul pe ultima silabă. – Fr. oxyton (<gr.). Sursa: DLRM.
TIJ adv. v. absolut, aidoma, aievea, aseme-nea, chiar, deopotrivă, exact, identic, întocmai. Sursa: Sinonime.
 

13 noiembrie

EMBU - Petre Hristodulo in rezolvarea-record la Scrabble Integral Total.

EMBÚ s.n. (Pict.) Ton întunecat, culoare mohorâtă a unui tablou. [< fr. embu]. Sursa: DN.

12 noiembrie

PACALA - Darisucu in meciul Darisucu - Aripa 361 - 459.

PĂCÁLĂ, s.m., păcale, s.f. 1. s.m. Om glumeț, poznaș, care se ține de farse. 2. S.f. (Reg.) Păcăleală. – Din păcăli (derivat regresiv). Sursa: DEX '98.

11 noiembrie BIFIDE, TAPOTAT, OMOI - Eucutupeu; PANAT - Zigzagul, in meciul Eucutupeu - Zigzagul 654 - 498.

BIFÍD, -Ă, bifizi, -de, adj. (Anat.; despre vase de sânge, canale etc.) Care este despărțit în două. – Din fr. bifide, lat. bifidus. Sursa: DEX '98.
TAPOTÁ, tapotez, vb. I. Tranz. A bate ușor țesuturile cu palma, pentru masaj. Din fr. tapoter. Sursa: DEX '98.
OMÓI, -OÁIE, omoi, -oaie, s.m. și f. Augmentativ al lui om. – Om + suf. -oi. Sursa: DEX '98.
PANÁ vb. I. tr. A trece prin făină, ou și pesmet, brânza, carnea, legumele și a le prăji în grăsime; a pregăti (un aliment) pane. [< fr. paner]. Sursa: DN.
pánăt, pénete, s.n. (reg.) chin, suferință. Sursa: DAR.
pănát, -ă, adj. (reg.) înflorit. Sursa: DAR.

Prettyflor

10 noiembrie CODISTE - Florin22; BACALI - Prettyflor, in meciul Florin22 - Prettyflor 482 - 573.

CODÍST, -Ă, codiști, -ste, s.m. și f. (Ieșit din uz) Adept al codismului. – Coadă + suf. -ist (după rus. hvostist); CODÍSM s.n. (Ieșit din uz) Tendință de negare a importanței teoriei revoluționare și a rolului conducător al partidului comunist în lupta pentru instaurarea dictaturii proletariatului. – Coadă + suf. -ism. (după rus. hvostizm). Sursa: DEX '98.
BACÁL s.m. v. băcan². Sursa: DEX '98.

9 noiembrie MARSE - Unaelto; BASON - Chitzu , in meciul Unaelto - Chitzu 504 - 445.

MÁRȘĂ, marșe, s.f. Sol format pe depunerile rămase în urma retragerii apelor mării. – Germ. Marsch. Sursa: DLRM.
MÁRȘĂ s. v. cale, chip, fel, formă, manieră, metodă, mijloc, mod, modalitate, posibilitate, procedare, procedeu, procedură, putință, sistem. Sursa: Sinonime.
BASÓN s.n. 1. Fagot. 2. Mod de a cânta la orgă care amintește timbrul de oboi în registrele grave. [< fr. basson, it. bassone]. Sursa: DN.

8 noiembrie ZAPCIUL, PLANTAR - Bubi; FUGHETE, SUMUT - Ioana , in meciul Bubi - Ioana (robot) 630 - 344.

ZAPCÍU, zapcii, s.m. (Înv.) 1. Cârmuitor al unei plăși, subordonat ispravnicului (și însărcinat cu strângerea dărilor). 2. Grad în armată, echivalent cu cel de căpitan; persoană care avea acest grad. 3. Agent de poliție; sergent de stradă. – Din tc. zaptiye. Sursa: DEX '98.
PLANTÁR, -Ă, plantari, -e, adj. (Med.) Al tălpii piciorului, referitor la talpa piciorului. – Din fr. plantaire. Sursa: DEX '98.
FUGHÉTĂ, fughete s.f. (Muz.) Fugă² de proporții mai reduse, având un caracter mai liber. – Din it. fughetta. Sursa: DEX '98.
sumúț, sumúțuri, s.n. (reg.) înfruntare cu vorba; sumuțare. Sursa: DAR.

Littlebig
 

7 noiembrie ALODIALE - Tootsie06; GROMI - Littlebig, in meciul Tootsie06 - Littlebig 546 - 397.

ALODIÁL, -Ă, alodiali, -e, adj. Care aparține alodiului, care se referă la alodiu. ♢ Pământ alodial = proprietate seniorială în evul mediu. [Pr.: -di-al] – Din fr. allodial. Sursa: DEX '98.
GROM, gromi, s.m. (Livr.) Lacheu, valet (tânăr). – Din engl., fr. groom. Sursa: DEX '98.

6 noiembrie ACIOALE, APRETUIND, RANISESI (x9), SCANERUL (x9) - Mihu; ECTODERM - Cygnus, in meciul Mihu - Cygnus (robot) 795 - 500.

ACIOÁLĂ, acioale, s.f. (Rar) Adăpost, locuință, casă. – Aciola (derivat regresiv). Sursa: DEX '98.
APREȚUÍ, aprețuiesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A aprecia, a prețui (pentru calitățile sale). – Din lat. appretiare, fr. apprécier (după prețui). Sursa: DEX '98.
ECTODÉRM, ectoderme, s.n. Învelișul extern al embrionului, din care provin tegumentele și sistemul nervos. ♦ Tegumentul extern al celenteratelor. – Din fr. ectoderme. Sursa: DEX '98.

Woland
 

4 noiembrie TUHAI - Woland; BUSUMATI, OCTOIHUL, PESREF, COTARITE - Ender in meciul - Woland (robot) - Ender 533 - 595.

ȚUHĂÍ, țuhăiesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A purta pe cineva încoace și încolo fără rost, a-l pune la munci grele; a hărțui, a plictisi, a sâcâi. – Et. nec. Sursa: DEX '98.
BUȘUMÁ, bușumez, vb. I. Tranz. A freca un cal cu un șomoiog de paie. – Et. nec. Sursa: DEX '98.
octoíh (octoíhuri), s.n. – Culegere de imnuri care conține cîntece scrise în cele opt tonuri ale muzicii orientale. Mgr. ỏϰτώηχος, parțial prin intermediul sl. oktoiku, cf. Vasmer, Gr., 104. Sursa: DER.
PESRÉF s.n. v. pestref. `PESTRÉF, pestrefuri, s.n. (Înv.) Preludiu, uvertură (în muzica turcească); p. ext. compoziție muzicală ușoară, care era cântată la petreceri. [Var.: pesréf s.n.] – Din ngr. pesréfi. Sursa: DEX '98.
COTĂRÍ, cotăresc, vb. IV. Tranz. A măsura cu cotul (II) dimensiunile unui butoi pentru a-i calcula capacitatea. – Cot + suf. -ări. Sursa: DEX '98