Azi pe ISC

Arhiva
 

Octombrie 2009

Evenimentul
zilei

Intamplari, poze, muzica s.a.

`

14 - 30 octombrie Depuneri la Cupa U15.
INCUJBA  - Petre Hristodulo (locul 1), Luigi Mara (2), Dan Nastase (3), Mircea Bojita (4) Paul Raican (6),
VALEX - Dan Nastase (3)
LARI - Paul Raican (6)
AXURILE - Mihaela Mandicescu (7)
DJURSTVA - Dan Sibef (10)
BAX - Bogdan Gheorghe (12)
BENGALE - Ioan Roman (13)

ÎNCUJBÁ, încujbez, vb. I. Tranz. și refl. (Înv. și reg.) A (se) încovoia, a (se) îndoi. – În + cujba. Sursa: DEX '98.
VÁLEX s.n. Substanță tanantă de calitate superioară, extrasă din valonee. [< fr., lat. valex]. Sursa: DN.
LARI s.m. pl. Nume dat în mitologia romană unor divinități considerate a fi ocrotitoarele casei și ale familiei. – Din lat. Lar, Laris. Sursa: DEX '98.
ax s. n. /áxă s. f. (tehn., anat.), pl. áxuri/áxe. Sursa: Dicționar ortografic.
DJÚRSTVĂ s.f. v. dejurstvă; DEJÚRSTVĂ, dejurstve s.f. (Înv.) Corp de gardă; comandament militar [Var.: djúrstvă s.f.] – Din rus. dĕzurstvo. Sursa: DEX '98.
BAX s. n. cutie (de diferite dimensiuni) pentru ambalaj. (<engl. box). Sursa: MDN.
BENGÁL, bengale, adj. (În sintagma) Foc bengal = foc de artificii. – Din fr. (feu de) Bengale. Sursa: DEX '98.

25 octombrie SOUND, NECTON - Accordo; CECUM, SLUP, ZARNEI - Mihu in meciul - Accordo (robot) - Mihu 439 - 459.

sound bláster (angl.) [pron. saŭnd blástăr] s. n., pl. sound blástere. Sursa: DOOM 2.
NECTÓN n. biol. (în opoziție cu plancton) Totalitate a viețuitoarelor acvatice, care se pot deplasa liber în apa în care trăiesc. /<it. necton. Sursa: NODEX.
CÉCUM s.n. v. cec²; CEC², cecuri, s.n. Prima parte a intestinului gros, de forma unei pungi, cuprinsă între intestinul subțire și colon. [Var.: cécum s.n.] – Din fr. caecum, lat. [intestinum] caecum. Sursa: DEX '98.
SLUP s.n. (Mar.) Velier mic cu un singur arbore fără bompres. [< engl., fr. sloop]. Sursa: DN.
ZẤRNĂ, zârne, s.f. Plantă erbacee veninoasă cu frunze dințate, cu flori albe dispuse în raceme și cu fructe în formă de bobițe negre sau verzi (Solanum nigrum). – Din sl. zrŭno „boabă”, „grăunte”. Sursa: DEX '98.

Zarna
floralimages.co.uk

23 octombrie LAUDATIO - Keres , in meciul Mihu - Keres (robot) 511 - 552; FLEURETIS, DEUX, IRACANI, CARDONI - Keres , in meciul Mihu - Keres (robot) 490 - 496.

LAUDATIO [-ȚI-O] s. f. elogiere. (< lat. laudatio). Sursa: MDN.
FLEURETÍS s.n. (Muz.) Un fel de contrapunct improvizat al muzicii antice. [Pron. flö-. / < fr. fleuretis]. Sursa: DN.
DEUX s.n. (în pas de deux) v. adagio (2). (Parte dintr-o) compoziție muzicală care se cântă într-un tempo lent. ♦ Prima parte lentă, executată de doi soliști, într-un balet clasic („pas de deux”). Sursa: DEX '96.
ÎRACÁN s.m. v. sărăcan. Sursa: DEX '98.
CARDÓN s.m. Plantă erbacee legumicolă din familia compozeelor, cultivată la noi pe suprafețe mici pentru pețiolul frunzelor și nervura principală, care sunt comestibile (Cynara cardunculus). – Din fr. cardon. Sursa: DEX '98.

22 octombrie FILTURI - Vivi24n; PERIDOT, TOCAIAI, SURAZ - Furrina, in meciul Vivi24n - Furrina 484 - 514.

FILȚ, filțuri, s.n. 1. Pâslă fină făcută din păr de iepure, care servește la confecționarea pălăriilor. 2. Țesătură specială făcută din lână împâslită și folosită la fabricarea filtrelor¹, ca izolator fonic etc. – Din germ. Filz. Sursa: DEX '98.
PERIDÓT, peridote, s.n. Silicat natural de magneziu și de fier cristalizat, de culoare verzuie-măslinie, galbenă sau incoloră, cu luciu sticlos. – Din fr. péridot. Sursa: DEX '98.
ȚOCĂÍ, țócăi, vb. IV. (Fam.) 1. Tranz. și refl. recipr. A (se) săruta (cu zgomot). 2. Intranz. (Despre copii) A mișca buzele prin somn ca și când ar suge. – Țoc + suf. -ăi. Sursa: DEX '98.
SURÂZ - Formă flexionară de la vb. A SURÂDE (Indicativ, prezent, persoana I, singular si Conjunctiv, prezent, persoana I, singular). Sursa: http://dexonline.ro/scrabbleCheckInflection.php?form=suraz&locVersion=4.1&submitButton=Verifică.

21 octombrie OREAVELE - Sidef; IMPUPARI - Frenezia (foto) in meciul Sidef - Frenezia 565 - 594.

OREÁV, oreave, s.n. (Reg.) Vale prin care curge apă numai când plouă. – Et. nec. Sursa: DEX '98.
IMPUPÁRE s.f. (Biol.) Trecere din stadiul de larvă în stadiul de pupă². – Im²- + pupă². Sursa: DEX '98.

20 octombrie EUPATIE - Nycolee, in meciul Gorgona - Nycolee 377 - 588.

EUPATÍE s.f. (Liv.) Resemnare în fața suferinței. [Gen. -iei. / < fr. eupathie, cf. gr. eu – bine, pathos – suferință]. Sursa: DN.

19 octombrie BANDATI - Vidi2004 (foto); MIRAZ, GRUS, ROXOLANI - Prostul, in meciul Vidi2004 - Prostul 414 - 515.
POLOG, CINCHEAI - Hermes00, in meciul Prostul - Hermes00 443 - 609.

BANDÁ vb. I. refl. (Mar.; despre nave) A se înclina pe un bord din cauza vântului sau a încărcăturii așezate greșit. [Cf. it. banda, fr. bande]. Sursa: DN.
MIRÁZ¹, mirazuri, s.n. (Înv. și reg.) Moștenire (lăsată sau primită). [Var.: mereáz s.n.] – Din tc. mirās. Sursa: DEX '98.
GRUS s.n. (Constr.) Varietate de criblură. – Din germ. Grus. Sursa: DEX '98.
ROXOLÁN, -Ă, roxolani, -e, s.m. și f. (La pl.) Nume dat unor triburi sarmatice existente la începutul secolului I la răsărit de Prut, care au atacat provincia romană Moesia, au fost aliați cu Decebal în timpul campaniei romane împotriva statului dac (101-102) și au fost supuși de goți la mijlocul sec. III; (și la sg.) persoană care făcea parte din aceste triburi. – Din lat. Rhoxolani, fr. Roxolans. Sursa: DEX '98.
POLÓG¹, poloage, s.n. 1. (Pop.) Cantitate de iarbă (sau de alte plante) cosită dintr-o singură mișcare de coasă; mănunchi de fân sau de grâu secerat (care urmează să fie adunat sau legat în snopi). ♢ Expr. (Adverbial) A sta (sau a zăcea, a cădea) polog = a sta (sau a zăcea, a cădea) grămadă. 2. (Reg.) Întoarcere sau împrăștiere a fânului cosit (pentru a se usca). 3. (Reg.) Iarbă bună de cosit. – Din bg., scr. polog. Sursa: DEX '98; POLÓG s. v. baldachin, duium, grămadă, mănunchi, mulțime, oranist, păretar, potop, prelată, puhoi, puzderie, sumedenie, uranisc. Sursa: Sinonime.
CINCHÍ, cinchesc, vb. IV. Refl. (Reg.) A se așeza la pământ sprijinindu-se pe unul sau pe amândoi genunchii, a sta pe vine, a se ghemui. – Et. nec. Sursa: DEX '98.

Grus
geology.about.com

18 octombrie DICASTER  - Lexus (robot); PAVE - Littlebig in meciul Lexus  -Littlebig 571 - 478.

DICASTÉR s.n. 1. Nume dat fiecăreia dintre cele zece secțiuni ale tribunalului heliaștilor în vechea Atenă. 2. Tribunal bisericesc care judeca procesele de divorț. ♦ (Fig.) Tribunal, instanță de judecată. [Var. dicasteriu s.n. / < fr. dicastère, gr. dikasterion, cf. dikazein – a judeca]. Sursa: DN.
pávă (páve), s.f. – Clin la subsuoara mînecii de la ie. – Var. pahă. Pol. pacha, rut., rus. paha (Tiktin), cf. mag. páhac (Cihac, II, 520), mag. pálha (Candrea). Sursa: DER.

17 octombrie CANERUL  - Nefertitti (robot); OCII - Mejuly in meciul Nefertitti - Mejuly  513 - 565.

CÂNÉR, câneri, s.m. (Reg.) Om rău, hain, câinos. – Cine + suf. -ar. Sursa: DEX '98.
ÓCĂ s.f. v. oca. Sursa: DEX '98; ócă s.f. (reg., înv.) cauză, motiv, pricină. Sursa: DAR.

16 octombrie Raryana - Bogdan007 22 - 579 (Raryana a plecat)!

15 octombrie REVENITE  - Octavos in meciul Anaarepere - Octavos 394 - 602.

REVENITE - Cuvant inexistent.

14 octombrie VASCE, LUSTRIN - Lexus (robot); CAFEISM - Topulatop in meciul Lexus  - Topulatop  396 - 625.

VÁSCĂ s.f. Recipient în formă de cupă, folosit ca element decorativ în special în parcuri. [< it. vasca, cf. fr. vasque]. Sursa: DN.
LUSTRÍN s.n. Țesătură subțire de mătase (naturală sau artificială) sau de bumbac, având un luciu specific. [Var.: lustrínă, s.f.] – Din fr. lustrine, it. lustrino. Sursa: DEX '98.
CAFEÍSM s.n. Totalitatea tulburărilor care apar în urma abuzului de cafea, de ceai etc. și care se manifestă prin insomnie, cefalee, aritmie cardiacă etc. – Din fr. caféisme. Sursa: DEX '98.

13 octombrie COLONELE - Speed11; MATUF - Scarbamica in meciul Speed11- Scarbamica 654 - 637.

COLONÉLĂ s.f. (Înv.) Coloneleasă. – Din fr. colonelle. Sursa: DEX '98.
MATÚF, -Ă, matufi, -e, s.m., adj. (Înv. și fam.) 1. s.m. Om bătrân și ramolit; babalâc. ♦ Om ursuz, posomorât. 2. adj. Meglijent în ținută; murdar. – DIn tc. mâtuh. Sursa: DEX '98.

6 octombrie PORTLAND, IOVA - Vica (foto); CORFA, AII, - Eucutupeu in meciul Vica - Eucutupeu 550 - 510.

PÓRTLAND, s.n. Ciment obținut prin pulverizarea unui amestec de argilă și de cretă calcinată. – Din fr. portland. Sursa: DEX '98.
IÓVĂ s.f. v. iov. IÓV, iovi, s.m. Specie de salcie care crește prin pădurile de la munte (Salix capraea). [Var.: (rar) ióvă, -e s.f.] – Cf. sl. i v a; ióvă (-ve), s.f. – Varietate de salcie (Salix capraea). Sl. (bg., sb., rut.) iva (Conev 49; DAR). Sursa: DER. Sursa: DEX '98; iová s.f. (înv.) impozit, contribuție, dare impusă de Sultan creștinilor din Turcia.
CÓRFĂ, corfe, s.f. (Rar) 1. Coș¹ (1). 2. (În limbajul minerilor) Colivie (2). – Din germ. Korf. Sursa: DEX '98.
AI⁴, ai, s.m. (Reg.) Usturoi. ♢ Ai sălbatic = numele a trei plante erbacee din familia liliaceelor, cu frunze lunguiețe și cu flori galbene (Allium ochroleucum), roz (Allium paniculatum), alb-verzui sau roșietice (Allium oleraceum). Aiul șarpelui = plantă erbacee din familia liliaceelor, cu tulpina în formă de spirală și cu flori roșii-purpurii dispuse în umbele, folosită în alimentație (Allium scorodoprasum). – Lat. allium. Sursa: DEX '98; AÍ⁵ s.m. Mic mamifer arboricol cu mișcări lente, din America de Sud și Madagascar (Danbontonia madagascarensis). – Din fr. aï. Sursa: DEX '98.

5 octombrie INTRADOS  - Contur; AAA, RAMNIRI - Doctorlov (foto) in meciul Contur - Doctorlov 558 - 579.

INTRADÓS s.n. 1. Suprafața interioară, concavă a unui arc sau a unei bolți. ♦ Fața inferioară a unei scări, a unui planșeu etc. 2. (Av.) Suprafața inferioară a unei aripi. Linia inferioară a conturului unui profil aerodinamic. [< fr. intrados, it. intradosso]. Sursa: DN.
AAA interj. v. a. Sursa: DOOM.
RÂMNÍ vb. IV v. râvni. Sursa: DEX '98.

4 octombrie LEIE, TARNI - Lepi; HUTAN, LOCA - Fetitamea in meciul Lepi - Fetitamea 484 - 402.

leie provine din la VT99 (Verb, Conjunctiv, prezent, persoana a III-a, singular, persoana a III-a, plural) LA³, lau, vb. I. Tranz. și refl. (Pop.) A (se) spăla (pe cap); A (se) scălda, a (se) îmbăia. ♢ Compus: lă-mă-mamă subst. = om prost, lălâu. [Prez. ind.: lau, lai, lă, lăm, lați, lau] – Lat. lavare. Sursa: DEX '98.
ţărni provine din ţarnă F51 (Substantiv feminin, Genitiv-Dativ, singular, nearticulat, plural, nearticulat, Nominativ-Acuzativ, plural, nearticulat); TẤRNĂ, târne, s.f. (Reg.) I. 1. Coș de nuiele, mai larg la gură decât la fund (prevăzut cu două toarte); coșarcă, târnog. ♦ Stup de albine făcut din nuiele împletite. 2. Unealtă de pescuit pești mici, făcută din nuiele împletite. 3. Vas mare cu care se transportă mâncarea lucrătorilor la câmp. II. Art. Numele unui dans popular; melodie după care se execută acest dans. [Var.: târn s.n.] – Cf. bg. t r ă v n a; ȚẮRNĂ s.f. v. țărână; ȚÁRNĂ s.f. v. țarină¹. Sursa: DEX '98.
HUȚÁN, -Ă, huțani, -e, adj., s.m. și f. (Reg.) 1. Adj. Huțănesc. ♢ Cal huțan = cal de munte foarte rezistent, răspândit în nordul Moldovei. 2. S.m. și f. Huțul. – Huț[ul] + suf. -an. Sursa: DEX '98.
LÓCĂ s.f. Denumire dată unui grup de boli infecțioasc ale puietului de albine, provocate de un bacil care atacă larvele în vârstă de 3-4 zile. – Din fr. loque. Sursa: DEX '98.

Pusica

3 octombrie FUXINA, SOVPREN, HRAPISE, COGNATUL - Topuri la partida Duplicat, ora 20

FUCSÍNĂ s.f. Substantă colorantă rosie, întrebuintată pentru vopsirea pieilor, a tesăturilor si, în histologie, la prepararea preparatelor microscopice. [Scris si: fuxină] – Din fr. fuchsine. Sursa: DEX '98.
SOVPRÉN s.n. Neopren. / < rus. sovpren, germ. Sowpren – nume comercial]. Sursa: DN.
HRĂPÍ, hrăpesc, vb. IV. Tranz. (Înv. si pop.) V. răpi. Sursa: DEX '98; hrăpí (hrăpésc, hrăpít), vb. – 1. A gîfîi, a sufla greu. – 2. A lătra, a urla. Sl., cf. rus. chrapetĭ „a sforăi”. În Trans. si Bucov. Cf. hropot. Sursa: DER.
COGNÁT s.m. Situatia juridică a celui înrudit cu altii; legături naturale, în special pe linie femeiască, în dreptul roman. [< lat. cognatus]. Sursa: DN.

2 octombrie MUGINDA, SPLITUL, RICERCAR, ECLATEZI, BASNIRI, EXTRADOS - Topuri la partida Duplicat Joker, ora 9

MUGÍND, -Ă, muginzi, -de, adj. Mugitor. – V. mugi. Sursa: DEX '98.
SPLIT s.n. Piatră dură spartă, folosită la confectionarea betoanelor de ciment si la pietruiri. – Din germ. Splitt. Sursa: DEX '98.
RICERCÁR s.n. Compozitie muzicală polifonică, anterioară fugii, alcătuită din mai multe sectiuni (fiecare având tema sa proprie), care se cântă fără întrerupere, capriciu, fantezie. – Din it. ricercare. Sursa: DEX '98.
ECLATÁ, eclatez, vb. I. Intranz. (Frantuzism) A străluci, a impresiona puternic prin strălucire. Fig. A izbucni, a se manifesta violent, brusc. – Din fr. éclater. Sursa: DEX '98.
BĂSNÍ, băsnesc, vb. IV. Intranz. (Înv.) A scorni basne, povestiri mincinoase, relatări false. – Din basnă. Sursa: DEX '98.
EXTRADÓS, extradosuri, s.n. 1. Suprafata exterioară convexă a unui arc sau a unei bolti. 2. Fata convexă a unei palete de turbină sau fata superioară a unei aripi de avion. – Din fr. extrados. Sursa: DEX '98.

1 octombrie OZOR, JITARIND - Mihu; PANDANT, PLECTRU - Finella, in meciul Mihu - Finella (robot) 663 - 618.

OZÓR, ozoare, s.n. (Reg.) Motiv, model, desen de cusătură sau de tesătură. – Din ucr. dial. uzŭor. Sursa: DEX '98.
JITĂRÍ, jităresc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A îndeplini functia de jitar. – V. jitar; JITÁR, jitari, s.m. (Reg.) Persoană angajată să păzească semănăturile. – Din bg., scr. žitar. Sursa: DEX '98.
PANDÁNT, -Ă adj. (Frantuzism) Care atârnă. (Jur.; înv.) Pendinte. // s.n. Obiect decorativ asezat simetric cu altul. [Var. pendant s.n. / < fr. pendant]. Sursa: DN.
PLÉCTRU s. n. pană, mică placă de lemn, metal, fildes sau material plastic, cu care se ciupesc coardele la unele instrumente muzicale. (< fr. plectre, lat. plectrum, gr. plektron). Sursa: MDN.

1 octombrie BLANSARII, MATOFIND - Woland; OGIVAL - Redraider (foto 2) in meciul Woland (robot) - Redraider 682 - 541.

BLANSÁ, blansez, vb. I. tranz. În gastronomie, a opări sau a fierbe scurt anumite alimente (în special legume), introducându-le în apă clocotindă (natur, sărată sau cu adaos de otet) pentru a le „albi”, adică pentru a le păstra o culoare si o textură adecvată în vederea preparării propriu-zise; din fr. blanchir, germ. blanchieren. Sursa: DGE.
MATOFÍ, matofesc, vb. IV. Refl. (Înv. si fam.) 1. A îmbătrâni, a se ramoli. 2. A se îmbăta. [Var.: matufí vb.IV] – Cf. m a t u f. Sursa: DEX '98.
OGIVÁL, -Ă, ogivali, -e, adj. În formă de ogivă, ca o ogivă. Stil ogival = stil gotic. – Din fr. ogival; OGÍVĂ, ogive, s.f. 1. Sistem de constructie caracteristic arhitecturii gotice, format din intersectia a două arcuri de cerc dispuse diagonal, care formează osatura unei bolti. 2. Partea anterioară a unui proiectil de artilerie, a unei bombe sau a unei rachete, având formă aerodinamică. – Din fr. ogive. Sursa: DEX '98