Azi pe ISC

Arhiva
 

Septembrie 2009

30 septembrie DOLERIT, ACUMBETE, CEFARELE, MULCOMEA, EURITERM, ORIER, PEPSICA - Cornf; IMOS, MINIATII, EMONDEZ, TEHUITI - Pusica, in mai multe meciuri Cornf - Pusica.

DOLERÍT s. n. rocă magmatică efuzivă, având compozitia bazaltului, fără olivină. (< germ. Dolerit). Sursa: MDN.
ACUMBÉT, -Ă, acumbeti, -te, adj. (Despre părti ale plantelor) Culcat. – După lat. accumbens, -ntis. Sursa: DEX '98.
CEFÁR ~e n. Bara de deasupra jugului, care se pune pe ceafa boilor. /ceafă + suf. ~ar. Sursa: NODEX.
MULCOMÍ vb. IV v. molcomi. Sursa: DEX '98.
EURITÉRM, -Ă, euritermi, -e, adj. (Despre organisme) Care suportă variatii mari ale temperaturii din mediul extern. [Pr.: e-u-] – Din fr. eurytherme. Sursa: DEX '98.
ORIÉR, orieri, s.m. (Rar) Pescar care pescuieste cu oria. [Pr.: -ri-er] – Orie + suf. -ar. Sursa: DEX '98.
PÉPSIC, -Ă, pepsici, -ce, adj. Care apartine pepsinei, privitor la pepsină. – Din fr. pepsique. Sursa: DEX '98.
IMÓS, -OÁSĂ, imosi, -oase, adj. (Reg.) Murdar, mânjit, plin de noroi. – Lat. limosus sau im + suf. -os. Sursa: DEX '98.
MINIÁ, miniéz, vb. I. Tranz. A ilustra cu miniaturi. (din it. miniare). Sursa: MDN.
EMONDÁ, emondéz, vb. I. Tranz. A curăta arborii de crăci în perioada de crestere pentru a stimula dezvoltarea lor în înăltime. (cf. fr. émonder, lat. emundare). Sursa: MDN.
TEHU͹, tehuiesc, vb. IV. Tranz. si refl. (Reg.) A (se) zăpăci, a (se) buimăci. – Din tehui². Sursa: DEX '98.

1. (HC) Dantes 1100 p

Marinelado
 

28 septembrie CUPEAUA, DROSTEI, AGEST, BOARD, RELICTI, MLECINUL - Topuri la Partida Duplicat Joker, ora 16

CUPEÁ s.f. v. cupeu. Sursa: DEX '98. CUPÉU, cupeuri, s.n. (Înv.) 1. Trăsură de lux, închisă. 2. Compartiment pentru călători într-un vagon de cale ferată. Sursa: DLRC.
droştei provine din droşcă F9 (Substantiv feminin, Genitiv-Dativ, singular, articulat). DRÓS//CĂ ~te f. înv. Trăsură mică, descoperită, pe arcuri. <ucr. drozka. NODEX.
AGÉST n. Îngrămădire de busteni, crengi, vreascuri, aduse de puhoaiele de apă. [Var. agestru] /<lat. aggestum. Sursa: NODEX.
board (angl.) [pron. bord] s. n., pl. boarduri. Sursa: DOOM 2.
RELÍCT, -Ă adj., s.n. (Specie de plante sau de animale) care constituie o rămăsită a unei faune sau a unei flore dispărute. Sol relict = sol format în trecut, a cărui dinamică initială a încetat. [Cf. germ. relikt, Relikt, lat. relictus]. Sursa: DN.
MLÉCIN s.m. Plantă erbacee din familia compozitelor, cu tulpina păroasă si cu flori albastre (Mulgedium alpinum). – Cf. sl. m l ĕ a č ĩ n ŭ „cu lapte”. Sursa: DEX '98.

27 septembrie BERTEI, GAGAT - Somebody, in poza; DEFOLIA, GACIREA - Iulia36 in meciul Somebody - Iulia36 563 - 370 (Iulia36 a cedat).

BÉRTĂ s.f. Broboadă crosetată din lână, cu ciucuri, purtată de femei pe cap sau pe umeri. [< fr. berthe]. Sursa: DN.
GAGÁT s.n. Cărbune bituminos, compact, de culoare neagră mată. [< fr. gagate]. Sursa: DN.
DEFOLIÁ, defoliez, vb. I. Tranz. A provoca uscarea si căderea frunzelor cu ajutorul substantelor chimice în vederea grăbirii coacerii si mecanizării lucrărilor de recoltare; a desfrunzi. [Pr.: -li-a] – Din lat. defoliare. Sursa: DEX '98.
GÂCÍ, gâcesc, vb. IV. Tranz. V. ghici. Sursa: DEX '98.

26 septembrie CIRIPIA - Contur; TARLESTI - Mikidutza in meciul Contur - Mikidutza 507 - 457 (Mikidutza  d.t.g).

CIRIPÍE, ciripii, s.f. (Reg.) Sfoară muiată în vopsea (rosie), pe care o întinde dulgherul pentru a trage linii drepte pe scânduri, pe bârne etc. Expr. (A merge sau a se duce, a trage) ca pe ciripie = (a merge sau a se duce, a trage) drept, în linie dreaptă. – Din tc. çirpi. Sursa: DEX '98.
TÂRLÍ, târlesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A îngrasa pământul prin asezarea târlei (2) pe o portiune de teren. – Din târlă. Sursa: DEX '98.

25 septembrie

PUDL - Copilmic; PUDLA - Postelu70 in meciul Copilmic - Postelu70 468 - 408.

PUDL s.m. v. pudel; PÚDEL, pudeli, s.m. Rasă de câini de mărime mijlocie, cu părul lung si lătos, usor de dresat, folosită la vânatul păsărilor acvatice. [Var.: (rar) pudl s.m.] – Din germ. Pudel. Sursa: DEX '98.
PUDLÁ vb. tr. a separa impuritătile din fontă pentru a obtine otel cu însusiri speciale. (< fr. puddler). Sursa: MDN.

24 septembrie

OXALURIE, MOLDE - Yoggibear in meciul Tata47 - Yoggibear 573 - 547.

OXALURÍE, oxalurii, s.f. (Med.) Prezentă a oxalatilor în urină; cantitate de oxalati prezentă în urină. – Din fr. oxalurie. Sursa: DEX '98.
MÓLDĂ, molde, s.f. (Reg.) Albie, covată. Vas în care se scurge mustul după ce au fost presati strugurii. Ladă în care curge făina la moară. – Din germ. Molde. Sursa: DEX '98.

Cappuccino

23 septembrie HAINIA, OTOLOG, SEME - Cappuccino; EDAFICA - Ekeren in meciul Cappuccino (robot) - Ekeren 511 - 517.

HAINÍE, hainii, s.f. 1. Răutate, cruzime, câinosenie; dusmănie. 2. (Înv.) Trădare; răzvrătire. [Pr.: ha-i-] – Hain + suf. -ie. Sursa: DEX '98.
OTOLÓG, -Ă, otologi, -ge, s.m. si f. Medic specialist în otologie. – Din otologie (derivat regresiv); OTOLOGÍE s.f. Ramură a medicinii care se ocupă cu studiul urechii din punct de vedere anatomic si patologic. – Din fr. otologie. Sursa: DEX '98
SEM seme n. lingv. Unitate minimă de semnificație care nu se realizează independent, ci numai în componenta unui semem. /<fr. seme. Sursa: NODEX.
EDÁFIC, -Ă, edafici, -ce, adj. Care are legătură cu natura solului. – Din fr. édaphique. Sursa: DEX '98.

22 septembrie JAIS - Pranz; FACULE - Selena1001 in meciul Pranz - Selena1001 367 - 501 (Pranz d.t.g).

JAIS s.n. Varietate de antracit, foarte dură, sticloasă, de culoare neagră, folosită la confectionarea unor mărgele. [Pr.: je] – Din fr. jais. Sursa: DEX '98.
FÁCULĂ s.f. Partea mai strălucitoare din fotosfera sau cromosfera Soarelui. [< fr. facule, cf. lat. facula – tortă mică]. Sursa: DN.

21 septembrie BOSAJ, VECUIAM - Hermes00; SAMNITI, VUUL - Armed in meciul Hermes00 - Armed 552 - 607.

BOSÁJ s. n. 1. proeminentă pe suprafata unei piese, servind ca reazem pentru o altă piesă. 2. suprafată brută sau prelucrată a pietrelor unei zidării. (< fr. bossage). Sursa: MDN.
VECUÍ, vecuiesc, vb. IV. Intranz. (Pop.) A locui, a trăi, a petrece vreme îndelungată undeva sau cu cineva. – Veac + suf. -ui. Sursa: DEX '98.
SAMNÍTI s.m. pl. Populatie care a locuit în antichitate în centrul Peninsulei Italice si a opus o puternică rezistentă cuceririi romane. – Din lat. fr. Samnites. Sursa: DEX '98.
VU s. m. unitate de măsură a volumului semnalelor audio în transmisiunile prin telecomunicatii. (< fr. vu). Sursa: MDN.

20 septembrie FLU, CATANITA - Musashi; SAD - August in meciul Musashi - August 441 - 533.

FLU adj. invar., s.n. 1. Adj. invar. (Despre îmbrăcăminte) Vaporos. 2. Adj. invar. (Despre imagini) Cu contururi imprecise, estompate. 3. S.n. Efect fotografic care dă evanescentă contururilor. [Scris si: flou] – Din fr. flou. Sursa: DEX '98.
CĂTĂNÍTĂ, cătănite, s.f. (Reg.) Diminutiv al lui cătană; cătănioară, cătănută. – Cătană + suf. -ită. Sursa: DEX '98.
SAD, saduri, s.n. (Înv.) Plantatie de pomi fructiferi; livadă. Vie plantată de curând. Răsad. – Din sl. sadŭ. Sursa: DEX '98.

20 septembrie POINTER - Nela25; TAXIM - Yakuza09 in meciul Nela25 - Yakuza09 418 - 571 (Nela25 a cedat).

POÁNTER, poanteri, s.m. Rasă de câini de vânătoare cu talie înaltă, picioare lungi, urechile plecate si părul scurt si neted; prepelicar de rasă engleză; brac englez. [Scris si: pointer].Sursa: DEX '98; POINTER PẮÍNTĂR/ s. n. (inform.) element reprezentând o adresă, pe baza căreia pot fi legate componentele unei structuri. (< engl. pointer). Sursa: MDN.
TAXÍM, taximuri, s.n. (Înv. si reg.) Cântec popular care se execută din cobză sau din scripcă. – Din tc. taksim. Sursa: DEX '98.

19 septembrie CVADRATI, PLENUIRA, PROFUMAT, JUSTETA - Mihu; LEFSOARE (x9), VIDME - Finella, 11 scrabble, in meciul Mihu - Finella (robot) 663 - 618.

CVADRÁT s.m. (Poligr.) Unitate de măsură pentru lungime egală cu 18,04 mm, folosită în tipografie. Bucătică de metal cu care se umplu golurile dintre cuvinte sau dintre rânduri, având această lungime. [Var. cuadrat s.m. / < fr. cadrat, germ. Quadrat]. Sursa: DN.
PLENUÍ, plenuiesc, vb. IV. Tranz. (Înv. si pop.) A jefui, a prăda. – Plean + suf. -ui. Sursa: DEX '98.
PROFUMÁT, -Ă adj. v. parfumat. Sursa: DEX '98.
JUSTÉTĂ s.f. v. justete. Sursa: DEX '98.
LEFSOÁRĂ s.f. v. lefusoară. Sursa: DEX '98.
VÍDM//Ă ~e f. pop. 1) (în superstitii) Fiintă imaginară, creată de fantezie, care provoacă spaimă; duh; arătare; fantomă; nălucă; vedenie. 2) fam. Femeie care face vrăji; vrăjitoare. 3) fam. depr. Femeie rea. /< ucr. vidjma. Sursa: NODEX.

18 septembrie ZAPA - Dana2002; EVING - Offside in meciul Dana2002- Offside 484 - 515.

ZÁPA interj. (Rar; repetat) Cuvânt care imită lătratul câinelui. [Var.: zap interj.] – Onomatopee. Sursa: DEX '98; ZAPÁ, zapéz, vb. I. Tranz. A schimba frecvent canalele la televizor cu telecomanda. (din fr. zapper). Sursa: MDN.
EVÍNGE, evíng, vb. III. Tranz. (Despre o persoană) A face ca o altă persoană să sufere o evictiune. – Din lat. evincere (după învinge). Sursa: DEX '98; EVICTIÚNE s.f. (Jur.) Deposedare de un lucru obtinut legal, suferită în urma unei sentinte sau a unui drept exercitat într-un anumit fel de cineva. [Pron. -ti-u-. / cf. fr. éviction, lat. evictio]. Sursa: DN.

Ciobica

17 septembrie HALAU - Rokko; MERSELE - Ciobica in meciul Rokko - Ciobica 464 - 507.

halắu (haláie), s.n. – Năvod, plasă de pescuit. – Var. hălău, aloavă. Mag. haló (DAR; Cihac, II, 504), cf. sb., cr. (h)alov (Miklosich, Fremdw., 74), de unde var. Diez, Gramm., I, 128, se gîndea la gr. ἀλιεύειν „a pescui”. Sursa: DER.
mersele provine din mers A48 (Adjectiv, feminin, Nominativ-Acuzativ, plural, articulat).

16 septembrie DOBAS, LIPSCAN, GHILIRE, AMAUROZE (x9) - Mihu; COVITARA, INDICAN, INTERTIP - Cygnus in meciul Mihu - Cygnus (robot) 727 - 550.

DOBÁS s.m. v. tobas; TOBÁS, tobasi, s.m. (Reg.) Tobosar. [Var.: dobás s.m.] – Tobă + suf. -as. Sursa: DEX '98.
LIPSCÁN, lipscani, s.m. Negustor care vindea pe pietele românesti mărfuri aduse de la Lipsca. – Lipsca (n. pr. = Leipzig) + suf. -an. Sursa: DEX '98.
GHILÍRE, ghiliri, s.f. (Reg.) Actiunea de a ghili si rezultatul ei. – V. ghili; GHILÍ, ghilesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A înălbi o pânză prin muierea în apă si întinderea repetată la soare. – Din ucr. biliti.
AMAURÓZĂ s.f. Diminuare sau pierdere a vederii datorită lezării retinei, căilor nervoase optice sau centrilor cerebrali ai vederii. [Pr.: -ma-u-] – Din fr. amaurose. Sursa: DEX '98.
COVITÁ, pers. 3 covítă, vb. I. Intranz. (Reg.) A guita. – Din. covit. Sursa: DEX '98.
INDICÁN s.n. Substantă care există în indigo, precum si în urină. [< fr. indican]. Sursa: DN.
INTERTÍP ~uri n. poligr. Masină de cules si de turnat, la care literele se culeg de la distantă (prin transmitere telegrafică). /<fr. intertype. Sursa: NODEX.

Zurix

15 septembrie FELAHI - Zurix; CRUCNA, CERSELI - Mihaimos  in meciul Zurix (robot) - Mihaimos 656 - 407.

FELÁH, felahi, s.m. tăran stabil din tările arabe ale Orientului Apropiat si din nordul Africii. – Din fr. fellah. Sursa: DEX '98.
CRÚCNĂ, crucne, s.f. Bară de otel, cu mâner în formă de ochi, cu care se scutură zgura de pe vatra cuptorului ori cu care se amestecă baia de metal topit la fabricarea otelului. – După germ. Krücke. Sursa: DEX '98.
CERSEÁLĂ s. v. cersit. Sursa: Sinonime.

14 septembrie

TUICUITI - Strutzul in meciul Brickbreak - Strutzul 361 - 687.

TUICUÍ, tuicuiesc, vb. IV. Refl. A se tuicări. – tuică + -ui; TUICĂRÍ, tuicăresc, vb. IV. Refl. A bea tuică, a se cinsti cu tuică; a se tuicui. – tuică + suf. -ări. Sursa: DEX '98.

13 septembrie JURUBITA - Tsunamic, foto 1; PITCHPIN - Alehin in meciul Alehin (robot) - Tsunamic 578 - 645.

JURUBÍTĂ, jurubite, s.f. Scul mic din fire textile înfăsurate în spire de o anumită lungime, constituind unităti de măsură în filatură. – Jirebie¹ + suf. -ită. Sursa: DEX '98.
pitchpín (= pitchpine) s.m. (pl. pitchpini). Sursa: DMLR.

Inkberry

12 septembrie LOCUTIE - Ekeren; OLMAZ - Inkberry in meciul Ekeren - Inkberry (robot) 460 - 581.

LOCÚTIE s.f. v. locutiune. Sursa: DEX '98;LOCUTIÚNE, locutiuni, s.f. Grup de cuvinte cu înteles unitar, care se comportă din punct de vedere gramatical ca o singură parte de vorbire. (Înv.) Expresie. [Pr.: -ti-u-. – Var.: (înv.) locútie s.f.] – Din fr. locution, lat. locutio, -onis. Sursa: DEX '98.
OLMÁZ ~uri n. înv. 1) Mineral cu luciu puternic (de culoare roz) întrebuintat ca piatră pretioasă; diamant (roz). 2) Piatră pretioasă de culoare trandafirie; diamant (roz). /cf. ucr., rus. almaz. Sursa: NODEX.

Cappucino

11 septembrie GHIU, ASAB - Ybis; RUSTEM - Cappucino in meciul Ybis - Cappucino (robot) 647 - 428.

GHIU, ghiuri, s.n. Bară de lemn sau de metal, fixată cu un capăt de partea inferioară a arborelui (4) din pupa¹ unei nave cu pânze, de care se leagă marginea de jos a velei. – Din fr. gui. Sursa: DEX '98.
ASÁB, asabi, s.m. Soldat din armata Imperiului Otoman. – Et. nec. Sursa: DEX '98.
rustémul (dans) s. n. art., neart. rustém. Sursa: DOOM 2. RUSTÉMUL s.n. art. Dans popular românesc răspândit în sudul Olteniei si în părtile învecinate ale Munteniei, în care jucătorii formează, de obicei, o coloană mixtă sau numai de bărbati, tinându-se cu bratele încrucisate la spate, si execută pasi în fată si în spate cu încrucisarea picioarelor, în ritm vioi, usor săltat; melodie după care se execută acest dans. – Cf. n. pr. R ü s t e m. Sursa: DEX '98.

11 septembrie

INDICUL - Djoint in meciul Terup - Djoint 522 - 542.

INDIC, -Ă, indici, -ce, adj. (Rar) Indian² (2). – Din lat. indicus. Sursa: DEX '98.

10 septembrie TESTER, TACLA - Taifun in meciul Irina40 - Taifun 350 - 494.

TESTÉR, testere, s.n. 1. Aparat care, introdus în gaura de sondă cu ajutorul garniturii de prăjini de foraj, permite recoltarea unor probe de fluid din straturi posibil saturate cu hidrocarburi, în vederea unor analize. 2. (P. gener.) Orice aparat, dispozitiv care serveste testărilor. – Din fr., engl. tester. Sursa: DEX '98.
TACLÁ ~le f. mai ales la pl. pop. Conversatie pe teme lipsite de importantă; taifas. A se pune (sau a sta) la ~le a discuta despre lucruri mărunte; a sta la taifas. [Sil. ta-cla] /<turc. takla. Sursa: NODEX.

Scrabble Biscuit intr-o partida mai veche dintre Kkamaka si Whimberry 1179 - 493.

7 septembrie OCTANT - Leroiv51; NUNTITA - Didona in meciul Leroiv51 - Didona 575 - 467.

OCTÁNT, octante, s.n. 1. Instrument de navigatie maritimă si aeriană sau care serveste la măsurarea înăltimii astrilor, a distantelor lor unghiulare etc. 2. A opta parte din circumferinta unui cerc sau dintr-o suprafată circulară. Fiecare dintre cele opt portiuni din suprafata unui corp sferic, determinate de trei planuri perpendiculare care se intersectează în centrul corpului. – Din fr. octant. Sursa: DEX '98.
NUNTÍ, nuntesc, vb. IV. Tranz., intranz. si refl. recipr. (Pop.) 1. A face nuntă (1), a (se) căsători, a (se) cununa; p.ext. a petrece la nuntă. – Din nuntă. Sursa: DEX '98.

Cuvintele din 6 septembrie au fost jucate la Turneul de Scrabble Clasic Tuzla 2009

6 septembrie NARTOSI - Vasile Mihalache (Fiul in ISC) in meciul cu Gigi Roman (Duiosul).

NĂRTÓS, -OÁSĂ, nărtosi, -oase, adj. (Rar) Cu nasul mare; năsos, năsut. Fig. Mândru; arogant. – Cf. n ă r t i l ă. Sursa: DEX '98.

6 septembrie

VERGELAM - Alexandru Lacatis (Mihu) in meciul cu Septimiu Crivei (Sep).

VERGELÁ, vergelez, vb. I. Tranz. A bate vergele pe scheletul de lemn al unor case, constructii (pentru a putea lipi apoi cu lut peretii). – Din vergea. Sursa: DEX '98.

6 septembrie NEREIDA - Cosmin Donciu (Cosmindon) in meciul cu Septimiu Crivei (Sep).

NEREÍDĂ, nereide, s.f. Fiecare dintre cele cincizeci de nimfe ale mării în mitologia greacă, despre care se credea că se iveau printre talazuri la chemarea corăbierilor în primejdie pentru a le da ajutor. – Din lat. Nereides, fr. néréide. Sursa: DEX '98.

6 septembrie ORFEVRUL - Cristian Soare (Zdro) in meciul cu Paula Chirosca (Somebody).
OCURSESE - Cristian Soare in meciul cu Lucian Grosu (Tolstoi).

ORFÉVRU s.m. (Frantuzism) Mester care lucrează obiecte de aur sau de alte metale pretioase; aurar. <fr. orfèvre. Sursa: DN.
OCÚRGE, pers. 3 ocúrge, vb. III. Intranz. (Înv.) A se întâmpla, a surveni. – Din lat. occurrere (după curge). Sursa: DEX '98.

2 septembrie PANTUME, SOLVI, IJE - Afrodyta in meciul Speed11 - Afrodyta 551 - 438 (Afrodyta d.t.g).

PANTÚM, pantumuri, s.n. Specie fixă a poeziei lirice, în care al doilea si al patrulea vers dintr-un catren formează primul si al treilea vers din catrenul următor. [Pl. si: pantume] – Din fr. pantoum. Sursa: DEX '98.
SOLVÍ, solv, vb. IV. Tranz. si refl. A (se) dizolva. [Prez. ind. si: solvésc] – Din lat. solvere. Sursa: DEX '98.
íje s. m. Sursa: Dictionar ortografic.

1 septembrie LUPANA - Cruella; FONDU - Mihu in meciul Cruella (robot) - Mihu 460 - 581.

LUPÁN, -Ă, lupani, -e, s.m., adj. (Reg.) 1. S.m. Pui de lup (1). 2. Adj. (Despre animale) Care este de culoarea blănii lupului; sur, cenusiu. – Lup + suf. -an. Sursa: DEX '98.
FONDÚ Dü/ s. n. 1. (pict., fot.) diminuare progresivă a intensitătii culorii, imaginii. 2. efect cinematografic constând în aparitia sau disparitia gradată a imaginii. o ~ de sunet = semn de punctuatie cinematografic care marchează pe plan sonor trecerea de la o secventă la alta, de la un loc la altul etc., în disparitia treptată a sunetului. (< fr. fondu). Sursa: MDN.