- Ecranul principal din Wordbiz poate fi sters cu Comanda: clear.
 

28 februarie LOCH,CRUSEAI - Natasha99; HAID, DUNIT - Finella (robot), in  meciul Natasha99 - Finella 647 - 521. LOCH, lochuri, s.n. Instrument cu care se măsoară distanța parcursă de o navă și viteza de deplasare a acesteia. [Pr.: loc] – Din fr. loch. Sursa: DEX '98. CRUȘÍ, crușesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A argăsi, a tăbăci. – Din ucr. krušyty. Sursa: DEX '98. HAID interj. v. HÁIDE 2. (Cu funcție de imperativ, corespunzând unor verbe de mișcare) Vino! veniți! să mergem! ♢ (Împrumutând desinențe verbale de pers. 1 și 2 pl.) Haidem la plimbare. [Var.: háida, haid, áida, áide interj.] – Din tc. haydi, bg. haide, ngr. áide. Sursa: DEX '98. DUNÍT s.n. Rocă bazică în stare vitroasă, având o mare densitate și rigiditate, alcătuită aproape exclusiv din olivină. [< engl. dunit, cf. Dun – munte în Noua Zeelandă]. Sursa: DN.

Dunit www.gsi.ir

27 februarie UCAZ, FALT, SEXURI - Sandreea; TAXID, RIPS, IJE - Nightlover, in  meciul Sandreea - Nightlover 454 - 492. UCÁZ ~uri n. înv. l) Hotărâre adoptată de organul suprem al puterii de stat; decret; ordin. 2) fig. Hotărâre care nu admite nici o contrazicere. /<rus. ukaz, fr. oukase, ukase. Sursa: NODEX. falț (fálțuri), s.n. – 1. Ștraif de legătorie. – 2. Scobitură, șanț la cotorul cărții legate. – 3. Canelură, șanț la cotorul cărții legate. – 4. Lamă pentru desprins carnea de pe piei. – Var. felț, s.n. (ștraif). Germ. Falz (DAR), la sensul 4 cu cel al germ. Falzeisen. – Der. fălțui, vb. (a îndoi colile care alcătuiesc o carte), din germ. falzen (Borcea 186); fălțuială, s.f. (îndoire); fălțuitor, s.m. (persoană care execută operația de a fălțui); fălțuitoare, s.f. (unealtă cu care se fălțuiește; rindea). Cf. ngr. φαλτσέττα „cuțit de cizmar”. Sursa: DER. SEX, sexe, s.n. 1. Totalitatea caracteristicilor morfologice și fiziologice care deosebesc animalele și plantele în două categorii distincte, masculi și femele. 2. Fiecare dintre cele două categorii de viețuitoare diferențiate după organele genitale; bărbați sau femei, masculi sau femele. ♢ Sexul tare (sau viril) = bărbații. Sexul slab (sau frumos) = femeile. [Pl. și: sexuri] – Din fr. sexe, lat. sexus. Sursa: DEX '98. TAXÍD, taxiduri, s.n. (Înv.) Călătorie pe care o făceau negustorii (în străinătate) pentru a vinde sau a cumpăra marfă. ♦ (Concr.) Marfă adusă (din țări străine). – Din ngr. taxídhi. Sursa: DEX '98. RIPS, ripsuri, s.n. Țesătură de bumbac sau de mătase, cu dungi paralele și înguste, în relief, folosită pentru tapisarea mobilelor și pentru confecționarea unor obiecte de îmbrăcăminte. – Din germ. Rips. Sursa: DEX '98. íje s. m. Sursa: Dicționar ortografic.

И Ije

26 februarie FIALA, APOLOG, JUISOR, JUNCTURA - Cygnus (robot); POLOG - Marinelado (foto 2), in  meciul Cygnus - Marinelado 592 - 408. FIÁLĂ s. f. (ant.) 1. cupă de metal fără toarte și fără picior, decorată cu godroane radiare (frunze de lotus), pentru libații. 2. urnă cinerară. (< fr., gr. phiale). Sursa: MDN. APOLÓG, apologuri, s.n. Scurtă povestire (în versuri sau în proză) care cuprinde o învățătură morală practică, prezentată în formă alegorică. V. fabulă. – Din fr. apologue, lat. apologus. Sursa: DEX '98. JUISÓR, -OÁRE, juisori, -oare, s.m. și f. (rar) Om petrecăreț. [Pr.: ju-i-] – Din fr. jouisseur. Sursa: DEX '98. JUNCTÚRĂ s.f. (Liv.) Legătură, loc de unire, joncțiune; (spec.) locul de unire a două formațiuni anatomice. [< lat. iunctura]. Sursa: DN. POLÓG1, poloage, s.n. 1. (Pop.) Cantitate de iarbă (sau de alte plante) cosită dintr-o singură mișcare de coasă; mănunchi de fân sau de grâu secerat (care urmează să fie adunat sau legat în snopi). ♢ Expr. (Adverbial) A sta (sau a zăcea, a cădea) polog = a sta (sau a zăcea, a cădea) grămadă. 2. (Reg.) Întoarcere sau împrăștiere a fânului cosit (pentru a se usca). 3. (Reg.) Iarbă bună de cosit. – Din bg., scr. polog. Sursa: DEX '98. POLÓG2, poloage, s.n. 1. Țesătură țărănească groasă (impermeabilă), lucrată din lână, din in sau din cânepă și folosită ca cergă, pătură, așternut etc. 2. Țesătură fină, folosită mai ales ca draperie; perdea; p. ext. baldachin. 3. Acoperitoare specială confecționată din pânză rară sau din plasă de sârmă, folosită împotriva țânțarilor, a muștelor etc. – Din sl. podlogŭ, rus. polog. Sursa: DEX '98.

25 februarie PISCUIA -Gnomix, ; OPINTIC - Cerbu , in  meciul Gnomix - Cerbu 636 - 416. piscuí, pers. 3 sg. piscuiéște, vb. IV (reg.) 1. (reg.; despre păsări sau despre puii lor) a ciripi, a piui. 2. (fig.; reg.; despre oameni) a vorbi cu voce subțire. 3. (reg.; despre broaște) a orăcăi. 4. (reg.) a cânta din fluier. 5. (reg.; refl.; despre mămăligă) a răsufla. Sursa: DAR. OPINTÍC, opintici, s.m. 1. Plantă erbacee din familia compozeelor, cu tulpina păroasă, cu frunze albăstrui-verzi, lucioase și cu flori galbene, reunite câte două sau câte cinci într-o inflorescență în vârful tulpinii (Hieracium auricula). 2. (Bot.) Ghebe. – Et. nec. Sursa: DEX '98.

Opintic lh5.ggpht.com

24 februarie RAPPER, DALCAUTII - Accordo, in meciul Accordo - Mirruna 432 - 429. rapper (angl.) [pron. répăr] s. m., pl. rapperi. Sursa: DOOM 2. DĂLCĂÚȚ, dălcăuți, s.m. (Fam.) Prieten; ortac. – Et. nec. Sursa: DEX '98.

Adriana Rusu ft Tatae - Noi Doi - Romanian r&b rap pop Music www.youtube.com

23 februarie GROM, IDE - Mejuly (foto 1); DECO, FIS - Doctorlov (foto 2), in meciul Mejuly - Doctorlov 759 - 464. GROM, gromi, s.m. (Livr.) Lacheu, valet (tânăr). – Din engl., fr. groom. Sursa: DEX '98. ÍDE s.f.pl. (Ist.) A cincisprezecea zi a lunilor martie, mai, iulie și octombrie și a treisprezecea zi a celorlalte luni din calendarul roman. ♢ Idele lui Marte = data morții lui Iulius Caesar; dată fatidică. [< lat. idus, fr. ides]. Sursa: DN. IDE2(O)- elem. „idee”, „noțiune”. (< fr. idé/o/-, cf. gr. idea, formă, aparență). Sursa: MDN. ART DECO s. f. artă aplicată obiectelor utilitare (mobilier, costumație, ceramică). (< engl. art déco. Sursa: MDN. Abreviere din Exposition Internationale des Arts Décoratifs et Industriels Modernes - Paris 1925 (nota M.G.). FIȘ s. n. (poligr.) amestecătură de litere, de caractere și corpuri diferite, dintr-o formă stricată. (< germ. Fisch). Sursa: MDN.

Art Deco Hotel Rex - Mamaia

21 februarie PLOINTE - Alexandru Jalgoczy; ARETAND - Vasile Mihalache (foto), in  meciul din Concursul Corespondent nr. 2. PLOÍNTE s.m. (Olt.) Timp ploios, abundență de ploaie. Seceta bântuie producerea mult mai adesea decât plointele. Nimeni din județ nu se plânge de plointe, dar de secetă se plânge toată lumea. I. IONESCU, P. 238. Sursa: DLRLC. ARETÁ, pers. 3 arétă, vb. I. Intranz. (Despre câini de vânătoare) A rămâne pe loc imediat ce zărește sau simte vânatul. – Din fr. arrêter. Sursa: DEX '98.

20 februarie Partida extrem de scurta, intre Cappuccino (robot) si Maestru al Sportului  Mihu (foto 2) in care Mihu speculeaza inabilitatea robotilor de a schimba litere. Cappuccino deschide partida. Depune TT cu chiu cu vai din cele 7 consoane pe care le are in mana. Mihu intelege ca robotul nu are vocale, depune si el TT in paralel cu cuvantul de pe tabla si preia conducerea cu 8 - 4. In turul urmator, Cappuccino anunta Pas iar Mihu schimba un F (singura lui litera supraunitara); trage X si este nevoit sa mai schimbe o data dupa inca un Pas al robotului. In locul X-ului extrage O si dupa al treilea Pas al lui Cappuccino, Mihu anunta si el Pas. Se scade din punctajul total valoarea literelor fiecarui jucator. Scor final Cappuccino - Mihu: -21 (-BCEGPPR) la 1 (-AAIOOOS).

20 februarie ANTICLOR, TALCSIST, DARARE - 60Tim; GEPIDA, PADOVANI, STUPUIAU - Alexis007, in  meciul 60Tim - Alexis007 494 - 524. ANTICLÓR s.n. Substanță folosită pentru reținerea clorului întrebuințat la decolorarea pastei de celuloză sau a lânii. [< fr. antichlore]. Sursa: DN. TALCȘÍST, talcșisturi, s.n. (Înv.) Talc în stare naturală, dispus sub formă de straturi lamelare. – Din fr. talcschiste. Sursa: DEX '98. DÂRÎ́, dârắsc, vb. IV. Tranz. (Pop.) A călca (ceva) lăsând dâre. Cine dracul te-a adus ... Să-mi calci tu locurile, Să-mi încurci fânețele, Să-mi dârăști livezile, Și să-mi paști ierburile? TEODORESCU, P.P. 627. (Var.: dârá vb. I – TEODORESCU, P.P. 67). Sursa: DLRLC. GEPÍD, -Ă, gepizi, -de, s.m. și f. V. gepizi. Sursa: DLRM. GEPÍ//D ~zi m. pl. ist. Populație germanică migratoare, care, pe la mijlocul sec. IV, s-a stabilit temporar în nordul Daciei. /<lat. Gepidae, ~arum, fr. Gépides. Sursa: NODEX. PADOVÁN, -Ă, padováni, -e, adj., subst. 1. Adj., s.m. și f. (Locuitor) din Padova (oraș în nordul Italiei). 2. S.f. Dialect vorbit la Padova. (din it. padovano). Sursa: MDN. ȘTUPUÍ, ștupuiesc, vb. IV. Tranz. A ornamenta cu zimți partea superioară a ramei încălțămintei. – Et. nec. Sursa: DEX '98.

Talcsist geoeco. ifrance.com

17 februarie ZEELE, IAHTMAN, SARAZINUL, APEX - Alehin (robot, foto 1); CLIVAJ, TROTARI - Maestru al Sportului Bubi (foto 2), in meciul Alehin - Bubi 673 - 541. ZÉE, zee, s.f. v. zeie. ZÉIE, zeie, s.f. (Rar) Zeiță. [Pr.: ze-ie] – Din zeu. Sursa: DEX '98. IÁHTMAN, iahtmani, s.m. Sportiv care practică iahtingul. [Scris și: yachtman. – Var.: iáhtmen] – Din fr. yachtman, engl. yachtsman. Sursa: DEX '98. SARAZÍN, -Ă, sarazini, -e, s.m. și f. Nume dat, în evul mediu, musulmanilor din vestul Europei. – Din fr. sarrasin. Sursa: DEX '98. ÁPEX s.n. 1. Punct către care se mișcă sistemul solar. 2. (Mat.) Creștet, vârf. ♦ Vârful unei formații anatomice. ♦ Extremitatea posterioară a cochilei gasteropodelor. 3. Bonetă a flaminilor la romani. ♦ Mitra vechilor regi și satrapi perși. [Pl. -xuri. / < fr., lat. apex]. Sursa: DN. CLIVÁJ s. n. 1. proprietatea unor minerale sau roci de a cliva. 2. divizare a zigotului în blastomere. 3. (psih.) scindarea persoanei sau coexistența unor grupuri asociative distincte. ♢ (fig.) separare; fisură. (< fr. clivage). Sursa: MDN. TROTÁ vb. I. intr. (Echit.; despre caii de curse) A merge la trap; a avea un trap frumos. [P.i., 3 -tează. / < fr. trotter]. Sursa: DN.

Apex daviddarling.info

16 februarie PROBUL, TABANAS, LACS, SEMIZEII -Maestru al Sportului  Mihu (foto 1); PODUT, SOMOTEI - Mikidutza (foto 2), in  meciul Mihu - Mikidutza 584 - 423. PROB adj. v. cinstit, corect, incoruptibil, integru, leal, necoruptibil, onest. Sursa: Sinonime. TĂBĂNÁȘ, tăbănașe, s. n. (Reg.) Cireadă mică, cârd. – Cf. t a b u n. Sursa: DEX '98. LACS s.m. Specie de pești din mările nordice, înrudiți cu păstrăvii; somoni. [< germ. Lachs]. Sursa: DN. SEMIZÉU, semizei, s.m. (Mitol.) Zeitate de rang inferior; erou născut dintr-un zeu și o muritoare sau dintr-o zeiță și un muritor. – Semi- + zeu (după fr. demi-dieu). Sursa: DEX '98. PODÚȚ1, poduți, s.m. (Iht.) Scobar. – Din magh. paduc. Sursa: DEX '98. PODÚȚ2, poduțuri, s.n. Podeț. – Pod + suf. -uț. Sursa: DEX '98. SOMOTÉI, somotei, s.m. Pui de somn1, somn1 mic (până la 1 kilogram). – Cf. s o m n 1. Sursa: DEX '98.

Poduț pescarulamator.ro

15 februarie MARGARII - Alin Kopka (foto 1); DUPCELE - Vasile Mihalache (foto 2), in  meciul din Concursul Corespondent nr. 2. MĂRGĂRÍ, mărgăresc, vb. IV. Intranz. (Pop.; în urări) A prospera, a înflori. – Din mărgărit1 (derivat regresiv). Sursa: DEX '98. DÚPCĂ s.f. v. dutcă; DÚTCĂ, dutce, s.f. Monedă rusească său poloneză de mică valoare, care a circulat și în țările românești; veche monedă românească de argint. [Var.: dúpcă s.f.] – Din ucr. dudok. Sursa: DEX '98.

14 februarie METECII, HENDIADA - Ender; PRIER, EGRENAU Woland (robot), in  meciul Ender - Woland 604 - 366. METÉC, meteci, s.m. (În Grecia antică; la pl.) Categorie socială lipsită de drepturi politice, precum și de posibilitatea de a dobândi proprietăți imobiliare, alcătuită din străinii stabiliți într-o cetate; (și la sg.) persoană care făcea parte din această categorie socială. – Din fr. métèque. Sursa: DEX '98. HENDIÁDĂ, hendiade, s.f. Figură de stil care constă în înlocuirea unui substantiv însoțit de un atribut prin două substantive sau a unui atribut adjectival cu unul substantival. [Pr.: -di-a-] – Din fr., lat. hendiadys. Sursa: DEX '98. PRIÉR m. pop. A patra lună a anului; aprilie. /<lat. Aprilis. Sursa: NODEX. EGRENÁ, egrenéz, vb. I. Tranz. A separa cu ajutorul unor mașini speciale semințele de fibrele de bumbac pentru a obține puful de bumbac. – Din fr. égrener. Sursa: DEX '98.

13 februarie APRESCHI - Ioana Iuliana Stancu (foto), in meciul cu Nicu Dragomir si Nucu68 in in meciul cu Maria Batranu din Concursul Corespondent nr. 2. APRESCHÍ s. n. gheată călduroasă care se folosește iarna, după schiat. (< fr. aprés-ski) Sursa: MDN.

12 februarie DNU - Luigi Mara, in meciul cu Mihaela Mandicescu din Concursul Corespondent nr. 2 DNU - Cuvant inexistent

11 februarie MOLETASE, GROMI, CRUG - Miuanton; NARINELE, BUCSIND, PUDLAREA, CADIRILE - Mikidutza (foto), in  meciul Miuanton - Mikidutza 648 - 730. MOLETÁ vb. tr. 1. a imprima zimți pe o piesă cu ajutorul moletei; a randalina. 2. a grava cilindrii de cupru care servesc la imprimarea țesăturilor. (< fr. moleter). Sursa: MDN. GROM, gromi, s.m. (Livr.) Lacheu, valet (tânăr). – Din engl., fr. groom. Sursa: DEX '98. CRUG, cruguri, s.n. (Înv.) 1. Orbită a lunii sau a unei planete. ♢ Crugul cerului (sau ceresc) = bolta cerească. 2. Ciclu solar (sau lunar). – Din rus., scr. krug. Sursa: DEX98. NARÍNĂ s.f. Nară. [< fr. narine]. Sursa: DN. BUCȘÍ, bucșesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) 1. A îndesa, a umple până la refuz. 2. A-l podidi (sângele). – Et. nec. Sursa: DEX '98. PUDLÁ vb. tr. a separa impuritățile din fontă pentru a obține oțel cu însușiri speciale. (< fr. puddler). Sursa: MDN. CĂDÍ, cădesc, vb. IV. Intranz. A cădelnița, a tămâia. – Din sl. kaditi. Sursa: DEX '98.

Moletă virtualvillage.fr

Meikyo Katja64

10 februarie LESNIECE, OBADATUL, GERUSIA, PRENUMAR, DEFERIZAI - topuri la partida Duplicat de la ora 14. LÉȘNIEC s.n. v. leșnic; LÉȘNIC, leșnice, s.n. (Reg.) Specie de plasă de pescuit. [Var.: léșniec s.n.] – Din bg. leštnik „alun”. Sursa: DEX '98. OBĂDÁ, obădez, vb. I. Tranz. A monta în obezi spițele unei roți. – Din obadă. Sursa: DEX '98. GERUSÍA f. (în Sparta antică) Sfat al bătrânilor, format din doi regi și 28 de membri având peste 60 de ani. /<Cuv. gr. Sursa: NODEX. PRENUMĂRÁ, prenúmăr, vb. I. Refl. și tranz. (Rar) A (se) număra printre..., a (se) socoti între... – Pre2 + număra. Sursa: DEX '98. DEFERIZÁ, deferizez, vb. I. Tranz. A îndepărta excesul de fier din apele feruginoase spre a le face proprii consumului. – Din fr. déferriser. Sursa: DEX '98.

10 februarie SARD, MALM, LOM - Radaniel, in  meciul Zevzec - Radaniel 524 - 500. SARD, -Ă adj., s. m. f. (locuitor) din Sardinia; sardinian. ♢ (s. f.) limbă romanică vorbită în Sardinia. (< fr. sarde). Sursa: MDN. MALM s.n. Epoca geologică și seria de straturi corespunzătoare părții superioare a perioadei și a sistemului jurasic. – Fr. malm. Sursa: DLRM. LOM, lomuri, s.n. Rangă specială de oțel, folosită la lucrările de așezare a șinelor de cale ferată. – Din rus. lom. Sursa: DEX '98

9 februarie VILIT, INCULCA, LARI - Trivial, LAR, ZADE - Marcel32, in  meciul Trivial - Marcel32 569 - 372. vilít s. n. Sursa: Dicționar ortografic. INCULCÁ, incúlc, vb. I. Tranz. (Livr.) A întipări în mintea cuiva, prin repetare, o idee, o concepție etc. – Din fr. inculquer, lat. inculcare. Sursa: DEX '98. LAR s. m. maimuță arboricolă din sud-estul Asiei, cu mâini lungi, albe. (< germ. Lar). Sursa: MDN. LARI s.m. pl. Nume dat în mitologia romană unor divinități considerate a fi ocrotitoarele casei și ale familiei. – Din lat. Lar, Laris. Sursa: DEX '98. ZÁDĂ, zade, s.f. Arbore rășinos cu frunze lungi în formă de ace, care cad toamna, cu lemn tare și durabil, foarte prețuit. (Larix decidua) – Lat. pop. daeda (=taeda). Sursa: DEX '98.

Lar Gibbon - Jersey Zoo shoarns.com

8 februarie LIGNOFOL- Doyna2007, in meciul Doyna2007 - Efemeride (foto) 521 - 432. LIGNOFÓL s.n. v. lignofoliu. Sursa: DEX '98 LIGNOFÓLIU s.n. Produs lemnos format dintr-un strat de mai multe foi de furnir impregnate cu rășini sintetice. [Pron. -liu. / < germ. Lignofol, cf. lat. lignum – lemn, folium – frunză]. Sursa: DN

7 februarie FURAN, FUCSINE - Mateescu, in meciul Mateescu - Vicvicvic (foto) 562 - 331. FURÁN s.m. Combinație chimică organică lichidă, obținută la distilarea rășinilor de conifere și folosită ca important intermediar în sintezele de mase plastice și de medicamente. – Din fr. furanne. Sursa: DEX '98. FUCSÍNĂ s.f. Substanță colorantă roșie, întrebuințată pentru vopsirea pieilor, a țesăturilor și, în histologie, la prepararea preparatelor microscopice. [Scris și: fuxină] – Din fr. fuchsine. Sursa: DEX '98.

6 februarie BUCSI, CICAR, MOLETARE, DEUX - Cruella (robot); OGOIATI, TIJ - Kkmaka (foto 2), in  meciul Cruella - Kkmaka 515 - 568. BUCȘÍ, bucșesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) 1. A îndesa, a umple până la refuz. 2. A-l podidi (sângele). – Et. nec. Sursa: DEX '98. CICÁR, cicari, s.m. Animal vertebrat acvatic inferior, asemănător cu un pește care trăiește ca parazit pe pielea unor pești (Eudontomyzon danfordi). – Et. nec. Sursa: DEX '98. MOLETÁ vb. I. tr. 1. A imprima zimți pe o piesă cu ajutorul moletei; a randalina. 2. A grava cilindrii de cupru care servesc la imprimarea țesăturilor. [< fr. moleter]. Sursa: DN. DEUX s.n. (în pas de deux) v. adagio (2). (Parte dintr-o) compoziție muzicală care se cântă într-un tempo lent. ♦ Prima parte lentă, executată de doi soliști, într-un balet clasic („pas de deux”). [DEX '96]. OGOÍ2, ogoiesc, vb. IV. Refl. și tranz. (Pop.) A (se) liniști, a (se) potoli, a (se) domoli, a (se) calma. ♦ Tranz. A menaja, a cruța. [Var.: ogoiá vb. I] – Din scr. ugojiti. Cf. sl. g o ĩ „pace”. Sursa: DEX '98. TIJ adv. (Înv.) De asemenea. – Cf. ucr. t e ž, pol. t e ž. Sursa: DEX '98.

Bob Fosse, Michael   Jackson - Pas de Deux www.youtube.com

5 februarie DAL - Stelima; RIPEAG, ETI - Meikyo (foto), in  meciul Stelima - Meikyo 431 - 414. dal ségno (it.) [gn pron. nĩ] (se-gno) loc. adv.; abr. D.S. Sursa: DOOM 2. RIPEÁG, ripeaguri, s.n. (Reg.) Carmac format dintr-un singur rând de cârlige, folosit la prinderea sturionilor din mare. – Din ucr. ripjak „scaiete”. Sursa: DEX '98. eţi provine din vrea V517.1 (Verb, Indicativ, prezent, persoana a II-a, plural).

Dal segno music-mind.com

4 februarie OGORATEI, ZANG - Aenamtunoi (foto); HASTATII - Kitttty, in meciul Aenamtunoi - Kitttty 601 - 575. OGORÎ́, ogorăsc, vb. IV. Tranz. A pregăti un ogor sau un teren agricol pentru cultivare; spec. a ara (adânc). – Din ogor. Sursa: DEX '98. zang interj. – Imită zornăitul obiectelor metalice. – Var. zîng, zing, zdrang, sdrang și der. zanga. Creație expresivă. – Der. zăngăni, vb. (a zornăi, a zdrăngăni), cf. mr. dzăngarare, mag. csengeni (Cihac, II, 540); zăngănitură, s.f. (zornăit); zăngăt (var. zănghet, zînghet, zinghet), s.n. (zornăit); zăngănitor, adj. (zornăitor). Sursa: DER. HASTÁT, -Ă adj. (Despre frunze) În formă de lance; lanceolat. [Cf. fr. hasté < lat. hasta – lance]. Sursa: DN.

3 februarie PEDES, BUZAU, IDEAU, NARTEX, OVILEAI - Nefertiti (robot); COLINUL - Mirisola, in meciul Nefertiti - Mirisola 607 - 470. per pédes (lat.) loc. adv. Sursa: DOOM 2. În latina clasică, corect este pedibus ro.wikipedia.org BUZẮU adj. invar. (Rar, în expr.) A sta buzău = a sta bosumflat, îmbufnat. – Buză + suf. -ău. Sursa: DEX '98. IDEÁ, ideez, vb. I. Tranz. (Livr.) A imagina, a concepe scheme, planuri etc. care urmează să fie aplicate. [Pr.: -de-a] – Din it. ideare. Sursa: DEX '98. NÁRTEX s.n. Încăpere care precedă naosul unui templu bizantin; pronaos; (p. ext.) pridvorul unei biserici. [Pl. -xuri, scris și narthex. / < fr., lat. narthex]. Sursa: DN. OVILÍ vb. IV v. ofili. Sursa: DEX '98. COLÍN ~i m. rar Lăstar sau cracă crescută din rădăcina unui copac. /Orig. nec. Sursa: NODEX.

Takeiteasy  si Ender

2 februarie OPREG, ANIL, JOANTA, DRIT, EDEN - topuri la partida Duplicat de la ora 20. OPRÉG, oprege, s.n. Piesă caracteristică portului popular din unele regiuni ale țării, alcătuită dintr-o bucată dreptunghiulară și îngustă de țesătură, cu franjuri colorate, purtată peste poalele cămășii, în față și în spate sau numai în spate. – Din scr. opreg. Sursa: DEX '98. ANÍL s. n. plantă exotică din care se extrage indigoul; indigotier. (< fr. anil). Sursa: MDN. JOÁNTĂ, joante, s.f. 1. Legătură făcută la capetele șinelor de cale ferată pentru a asigura continuitatea căii de circulație. 2. Legătură între două bare de oțel din armătura unui element de beton armat. – Din fr., engl. joint. Sursa: DEX '98. DRIT, drituri, s.n. (Înv.) Drept (D 3). – Din it. dritto. Sursa: DEX '98. EDÉN s.n. (Livr.) Rai, paradis.** Fig. Loc foarte frumos, foarte plăcut, încântător. – Din fr. éden. Sursa: DEX '98.

1 februarie SEXIST, CIGA - Amane (foto); IGA - Pranz, in meciul Amane - Pranz 565 - 477. SEXÍST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al sexismului. (< fr. sexiste). Sursa: MDN. SEXÍSM s. n. ansamblul mișcărilor de emancipare feminine pentru a desemna atitudinea și poziția socială dominatoare a bărbaților în societate. (< fr. sexisme). Sursa: MDN. CÍGĂ, cige, s.f. 1. (Min.) Scripete fix. 2. (Zool.) Cochilie de gasteropod. – Din magh. csiga. Sursa: DEX '98. ÍGA interj. v. inga. ÍNGA interj. Iată! uită-te! [Var.: íga interj.] – Et. nec. Sursa: DEX '98.

Sexist