.

Stiati ca...? - Puteti goli continutul ferestrei principale din Wordbiz cu comanda cle.

Iconuri ISC pentru decorarea legaturii de pe desktop

31 iulie MIOM, CLUCER - Maestrul sportului Mihu (foto 1); RIGHT, FLUDA, DUTCE, PREASENA - Finella (robot), in meciul  Mihu - Finella 631 - 361. MIÓM, miomuri, s. n. Tumoare benignă a țesutului muscular. [Pr.: mi-om. – Pl. și: mioame] – Din fr. myome. Sursa: DEX '98. CLUCÉR, cluceri, s. m. (În evul mediu, în Țara Românească și în Moldova) Dregător care se ocupa cu aprovizionarea curții domnești. – Din sl. kliučiari. Sursa: DEX '98. ALL RIGHT loc.adv. 1. De acord, în ordine. 2. Cu siguranță, sigur. 3. Binișor, satisfăcător. [Pr. engl.: ólraĩt] (engl. all right, din all = tot și right = corect) [Cuvinte străine (recent intrate în limbă), pp. 1046-1052; def., et. MW]. Sursa: Ortografic. FLÚDĂ, flude, s. f. (Înv.) Țesătură fină și transparentă, întrebuințată ca văl. – Din ngr. flúda. Sursa: DEX '98. DÚTCĂ, dutce, s. f. Monedă rusească său poloneză de mică valoare, care a circulat și în țările românești; veche monedă românească de argint. [Var.: dúpcă s. f.] – Din ucr. dudok. Sursa: DEX '98. PREÁSENĂ s. f. v. presenă; PRÉSENĂ, presene, s. f. (Reg.) Cureaua hamului care trece pe sub pieptul calului. [Var.: présen s. n., preásenă s. f.] – Din scr. prsina. Sursa: DEX '98.

30 iulie ONANAIRA, VERTEX - Aura1975, in meciul  Aura1975 - Copilmic 515 - 359. ONĂNĂÍ, onănăiesc, vb. IV, Intranz. (Reg.) A fonfăi, a fârnâi. – Formație onomatopeică. Sursa: DEX VÉRTEX s.n. 1. Creștetul capului (la animalele vertebrate). ♦ Punctul cel mai proeminent al unei formații anatomice. 2. Punct în care ortodroma atinge cea mai mare latitudine. 3. Punctul cel mai vestic atins de un ciclon în emisfera noastră, de la care acesta își schimbă direcția. [< fr., lat. vertex]. Sursa: DN'98.

Mikidutza

29 iulie PANGARUL, CACO, HERMEI, PRIVAZ, UIAGA, CUPETUL, NUCE - topuri la partida Duplicat de la ora 17. PANGÁR, pangare, s. n. (Rar) Masă pe care se vând lumânările în biserică; p. ext. vânzare a lumânărilor în biserică; venit realizat de biserică din această vânzare. – Din ngr. pangári. Sursa: DEX '98. CACO- Element prim de compunere savantă cu semnificația „urât”, „rău”, „greșit”. [< fr. caco-, cf. gr. kakos – rău]. Sursa: DN. cáco s. n. invar. (A douăsprezecea literă a alfabetului chirilic). Sursa: DMLR. HÉRME s.f.pl. (Ant.) Stâlpi de piatră care se găseau de-a lungul drumurilor, la răspântii și la intrarea în casele grecești, având săpat în partea de sus capul lui Hermes. [< fr. hermés, cf. Hermes – nume grecesc al zeului comerțului, protector al călătorilor]. Sursa: DN. PRIVÁZ s. n. v. pervaz. Sursa: DEX '98. UIÁGĂ s. v. clondir, sticlă. Sursa: Sinonime. cupéț (cupéți), s. m. – 1. Comerciant, negustor. – 2. Negustor ambulant. Sl. kupĭcĭ, de la kupiti „a cumpăra” (DAR), cf. bg. kupec și precupeț. – Der. cupeți, vb. (a face comerț); cupeție, s. f. (comerț). Sînt cuvinte înv., în general înlocuite de precupeț. Cf. cupi. Sursa: DER. IN NÚCE loc. adv. scurt și cuprinzător, în forma cea mai restrânsă. (< lat. in nuce).Sursa: MDN.

28 iulie REDIG, RIHTUIAM, COLANELOR - Afurisita, in meciul  Spiritmort - Afurisita 441 - 629. REDÍGE vb. III. v. redija; REDIJÁ, redijez, vb. I. Tranz. (Înv.) A redacta. [Var.: redíge vb. III] – Din fr. rédiger. Sursa: DEX '98. RIHTUÍ, rihtuiesc, vb.lV. Tranz. A croi și a îmbina prin cusături piesele de piele care compun obiectele de încălțăminte; a pune căptușeala unei fețe croite. – Probabil din germ. richten. Sursa: DEX '98. COLÁN, colane, s. n. 1. Salbă, șirag purtat la gât ca podoabă. ♦ Colier cu decorații purtat la gât ca distincție. 2.Cingătoare împodobită, purtată îndeosebi de femei. – Din tc. kolan. Sursa: DEX '98.

27 iulie BIEF - Hatez; IPAC, JALET - Oneaga (foto), in meciul  Hatez - Oneaga 544 - 482. BIÉF s. n. Porțiune de canal sau de râu cuprinsă între două ecluze sau baraje. [Pr.: bi-ef] – Din fr. bief. Sursa: DEX '98. IPÁC adv. (Înv.) De asemenea, așijderea, tot așa. – Din sl. ipakŭ. Sursa: DEX '98. JÁLET, jalete, s. n. (Rar) Vaiet, bocet. – Jale1 + suf. -et. Sursa: DEX '98.

26 iulie CUVETEI - Laryssav (foto 1); PRISTOL, NITROSUL, HERMA - Meikyo (foto 2), in meciul  Laryssav - Meikyo 444 - 688. CUVÉTĂ, cuvete, s. f. Sinclinal în formă de căldare, cu lungimea și lățimea aproape egale și cu secțiunea orizontală aproximativ rotundă. ◊ Cuveta lacului = teren ocupat de un lac de acumulare până la nivelul crestei barajului. – Din fr. cuvette. Sursa: DEX '98. PRISTÓL, pristoluri, s. n. Masă din mijlocul altarului unei biserici, pe care se țin obiectele necesare oficierii liturghiei; p. gener. altar. [Var.: (înv. și reg.) prestól, prastól s. n.] – Din sl. prĕstolŭ. Sursa: DEX '98. NITRÓS, -OÁSĂ, nitroși, -oase, adj. (Chim.) Azotos. – Din fr. nitreux, it. nitroso. Sursa: DEX '98. HÉRME s.f.pl. (Ant.) Stâlpi de piatră care se găseau de-a lungul drumurilor, la răspântii și la intrarea în casele grecești, având săpat în partea de sus capul lui Hermes. [< fr. hermés, cf. Hermes – nume grecesc al zeului comerțului, protector al călătorilor]. Sursa: DN.

25 iulie BIOT, SAIELII - Sherezada; HUCI,, MALCEAU - Adelin (foto), in meciul  Sherezada - Adelin 538 - 570. BIÓT, bioți, s. m. (Fiz.) Unitate de măsură tolerată pentru intensitatea curentului electric, egală cu 10 amperi. [Pr.: bi-ot] – Din fr. biot. Sursa: DEX '98. SÂIÁLĂ s.f. v. sfială. Sursa: DLRLC. HUCI, huciuri, s. n. (Reg.) Pădure mică, tânără și deasă; tufiș, crâng, huceag. ◊ Expr. A umbla huci-marginea = a umbla fără rost, fără țintă. – Din ucr. husca „desiș”. Sursa: DEX '98. MÂLCÍ, mâlcesc, vb. IV. Tranz. (Reg.; în expr.) A o mâlci = a amuți, a încremeni (datorită unui sentiment foarte puternic). – Din sl. mlŭčati. Sursa: DEX '98.

24 iulie CODINELE, RACEM, IOANITA, VECINIC - Cosmindon (foto 1); ALANE, CUBILOU - Keres (robot), in meciul  Cosmindon - Keres 460 - 520. CÓDINĂ s. f. (Pop.) 1. Lână de calitate inferioară, tunsă de pe capul, picioarele și coada oilor. 2. Grâu de calitate inferioară, amestecat cu multe corpuri străine – Coadă + suf. -ină. Sursa: DEX '98. RACÉM, raceme, s. n. (Bot.) Inflorescență în formă de ciorchine; ciorchine. ◊ Racem compus = panicul. – Din fr. racème, lat. racemus. Sursa: DEX '98. IOANÍT, -Ă, ioaniți, -te, s. m., adj. 1. S. m. Persoană care făcea parte dintr-un ordin monaho-cavaleresc înființat în Palestina în sec. XII. 2. Adj. Care aparține ioaniților (1), privitor la ioaniți. [Pr.: i-oa-] – Din germ. Johannit. Cf. fr. Joannite sau Johannite. Sursa: DEX '98. VÉCINIC, -Ă adj. v. veșnic. Sursa: DEX '98. alán adj. m., s. m., pl. aláni; adj. f., s. f. alánă, pl. aláne. Sursa: DOOM 2; ALÁNI s. m. pl. Triburi de origine sarmată, care locuiau în secolele al II-lea și I î. Hr. în regiunea Mării Negre și în nordul Caucazului și care, împinși de huni, au ajuns în secolul al V-lea, împreună cu vandalii, până în Spania și Africa. – Din lat. alani. Sursa: DEX '98. CUBILÓU, cubilouri, s. n. Cuptor vertical cilindric, format dintr-o manta de tablă căptușită cu cărămidă refractară, în care se încălzește metalul împreună cu combustibilul și cu materialele auxiliare, pentru a obține fuziunea metalului sau pentru topirea și turnarea lui în forme. – Din fr. cubilot. Sursa: DEX '98.

23 iulie BANISEM - Marinelado (foto 1); COMPOSTA - Naicul (foto 2), in meciul  Marinelado - Naicul 564 - 465. BĂNÍ, bănesc, vb. IV. 1. Tranz. A învesti pe cineva cu titlul de ban2. 2. Intranz. A exercita funcția de ban2. – Din ban2. Sursa: DEX '98. băní, bănésc, vb. IV (înv.) 1. a trata cu cineva. 2. a sâcâi, a face mizerii cuiva. Sursa: DAR. COMPOSTÁ vb. tr. 1. a marca data cu compostorul. 2. a îngrășa un teren cu compost. (< fr. composter). Sursa: MDN.

22 iulie EXERTA - Ceauceau; APARTIU - Prettyflor (foto), in meciul  Ceauceau - Prettyflor 428 - 570. EXÉRT, -Ă adj. (Bot.; despre unele organe) Ieșit în afară. [< fr. exert, lat. exertus]. Sursa: DN. aparț'iu provine din aparține V612 (Verb, Conjunctiv si Indicativ, prezent, persoana I, singular)

21 iulie LASTRELE - Claudiut; CATCH, BUFNE, TERNION - Woland (robot, foto), in meciul  Claudiut - Woland 506 - 542. LÁSTRĂ, lastre, s. f. (Înv.) Stofă scumpă de lână. – Et. nec. Sursa: DEX '98. CATCH s.n. 1. Luptă sportivă în care concurenții pot prinde orice parte a corpului adversarului. 2. Cântec liric englez pentru două, trei sau mai multe voci, în stil polifonic, destinat a fi interpretat numai de bărbați. [Pron. checi, scris și checi. / < fr. catch, cf. engl. catch as catch can – prinde de unde poți]. Sursa: DN. BÚFNĂ, bufne, s. f. (Ornit.; rar) Bufniță. [Var.: búhnă s. f.] – Formație onomatopeică. Sursa: DEX '98. TERNIÓN, ternioane, s. n. Dulap metalic de construcție specială, cu despărțituri mici, în care sunt așezate biletele de tren. [Pr.: -ni-on] – Din germ. Ternion. Sursa: DEX '98.

Ender - Album

Pusica

Misha46

20 iulie MEPRIZASI, CAFTANEA, ELUTIUNE, PODVODAR, EUPEPSIE - topuri la partida Duplicat de la ora 20. MEPRIZÁ, mepriz, vb. I. Tranz. (Franțuzism; înv.) A disprețui. – Din fr. mépriser. Sursa: DEX '98. CĂFTĂNÍ, căftănesc, vb. IV. Tranz. 1. (Înv.) A numi pe cineva domn sau a-l așeza într-un rang de boierie (ocazie cu care i se dăruia caftanul). 2. Fig. (Fam.) A bate, a lovi peste spate pe cineva. – Din caftan. Sursa: DEX '98. ELUȚIÚNE s. f. procedeu chimic prin care se eliberează o substanță de pe absorbantul său prin spălare; eluare. (< fr. élution). Sursa: MDN. PODVODÁR, podvodari, s. m. Persoană care organiza sau supraveghea o podvadă; persoană care îndeplinea o podvadă (cu căruța). – Podvadă + suf. -ar. Sursa: DEX '98. EUPEPSÍE, eupepsii, s. f. Digestie ușoară. [Pr.: e-u-] – Din fr. eupepsie. Sursa: DEX '98.

14 iulie TETREAUA, LINTERS, MIELITA, BARSONUL, CORM - Matul, in meciul  Matul - Sculerie 724 - 368. TETREÁ, tetrele, s. f. (Înv.) Dulceață (de chitră). – Din tc. tetre. Sursa: DEX '98. LÍNTERS s. n. Puf dens care rămâne pe semințele de bumbac după egrenare, folosit la fabricarea vatei, a mătăsii artificiale și a nitrocelulozei. – Din germ. Linters. Sursa: DEX '98. MIELÍTĂ, mielite, s. f. Boală care constă în inflamarea nervilor mielinici. [Pr.: -mi-e-] – Din fr. myélite. Sursa: DEX '98. BARȘÓN, barșoane, s. n. (Reg.) Catifea (roșie). – Din magh. bársony. Sursa: DEX '98. CORM s. n. Organism al plantelor superioare, format din rădăcină, tulpină și frunze, având o structură anatomică evoluată. – Din fr. corme. Sursa: DEX '98.

13 iulie ICOSELE, HICAIAI - Danybenny (foto); JOFRE, SPE - Jadorealex, in meciul  Danybenny - Jadorealex 644 - 413. ÍCOS, icose, s.n. Cântare bisericească la slujba utreniei [Acc. și: icós, pl. icoase] – Din ngr. íkos. Sursa: DEX '98. HICĂÍ, hicăiesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A bate, a chinui un câine. – Et. nec. Sursa: DEX '98. JÓFRĂ, jofre, s.f. Prăjitură de formă cilindrică din cremă de ciocolată acoperită cu glazură. – Din fr. joffre. Sursa: DEX '98. IN SPE loc. adv. pe, în viitor. (< lat. in spe). Sursa: MDN.

Maresal Joseph Jacques Césaire Joffre fr.wikipedia.org

11 iulie SCOCEATI, DARDE - Fataverde (foto 1); PENIN, CRUP, PEAJ - Keres (robot), in meciul  Fataverde - Keres 484 - 545. SCOÁCE, scoc, vb. III. (Reg.) 1. Tranz. A încălzi la foc laptele acru, pentru a-l închega si a-l transforma în brânză. 2. Refl. A fermenta, a dospi. – Lat. excoquere. Sursa: DLRM. DÁRDĂ, darde, s.f. (Înv.) Suliță scurtă, armată cu un vârf de oțel, pentru împuns sau pentru aruncat, folosită în evul mediu. ♦ (Rar) Săgeată. – Din pol. darda. Sursa: DEX '98. PENÍN, penine, s.n. Mineral constituent al șisturilor cristaline, care formează cristale pe rocile metamorfice și magmatice. – Din fr. pénnine, germ. Pennin. Sursa: DEX '98. CRUP s.n. Afecțiune a laringelui la copil, caracterizată prin respirație sufocantă și printr-o tuse răgușită, uneori cu formare de false membrane; gușter. – Din fr. croup. Sursa: DEX '98. PEÁJ s.n. (Liv.) Vamă la trecerea peste un pod, pe un drum de acces într-un oraș sau la acostarea unei nave la un chei. ♦ Dreptul de a folosi o cale ferată străină. [Pron. pe-aj. / < fr. péage]. Sursa: DN.

11 iulie INITIO, PELUR - Dogberry (robot); SUFIT, PANTEIST, PECHIN- 60Tim (foto 2), in meciul  Dogberry - 60Tim 468 - 570. ab inítio (lat.) [ti pron. ți] (-ti-o-) loc. adv.; abr. a.i. Sursa: DOOM 2. (De la început. Nota MG) PELÚR adj. invar. (În sintagma) Hârtie pelur = hârtie foarte subțire, puțin translucidă, folosită pentru copii la mașina de scris. – Din fr. pélure. Sursa: DEX '98. SUFÍT, sufituri, s.n. Ornament de var și nisip, executat în special pe tavan; tavan ornamentat în acest mod. – După it. soffitto, fr. soffite. Sursa: DEX '98. PANTEÍST, -Ă, panteiști, -ste, adj., s.m. și f. 1. Adj. Care ține de panteism, privitor la panteism; care admite, susține panteismul; panteistic. 2. S.m. și f. Adept al panteismului. – Din fr. panthéiste; PANTEÍSM, s.n. Concepție filozofică monistă care identifică divinitatea cu întreaga natură. – Din fr. panthéisme. Sursa: DEX '98. PÉCHIN s.n. v. peching; PÉCHING s.n. 1. Țesătură din mătase naturală, cu dungi, realizată din fire de grosimi diferite sau divers colorate. 2. Rasă de rațe cu penajul de culoare albă, bună producătoare de carne. [Var.: péchin s.n.] – Din n. pr. Peking. Sursa: DEX '98.

10 iulie MONAHIEI, RACOVINA (x 9) - Maestrul sportului Mihu (foto 1); SUPTURA, BREI, OSCUL - Cappuccino (robot), in meciul  Mihu - Cappuccino 863 - 402. MONAHÍE1 s.f. (Rar) Monahism. – Monah + suf. -ie. Sursa: DEX '98. MONAHÍE2, monahii, s.f. Călugăriță. – Din sl. monahija, ngr. monahi. Sursa: DEX '98. RĂCOVÍNĂ, răcovine, s.f. 1. Mică plantă erbacee târâtoare, cu flori mici, albe sau albe-verzui și cu fructul o capsulă lunguiață (Galium rotundifolium). 2. Mică plantă erbacee cu tulpina târâtoare, cu flori albe, cu petalele mai scurte decât sepalele, folosită în medicina populară (Stellaria media). [Var.: răcuínă, răcoínă s.f.] – Et. nec. Sursa: DEX '98. suptúră, suptúri, s.f. 1. (pop.) sugere, supt (cu gura, cu botul și cu buzele). 2. prădare. Sursa: DAR. BREI s.m. (Bot.) 1. Mică plantă erbacee cu frunze opuse, flori verzui și fructul capsulă, răspândită în pădurile umbroase (Mercurialis perennis). 2. Trepădătoare. – Din bg. brei. Sursa: DEX '98. OSC, -Ă, osci, -ce, s.m. și f., adj. 1. S.m. și f. Persoană care făcea parte dintr-o veche populație din Italia centrală sau care era originară de acolo. 2. Adj. Care aparține oscilor (1) sau care se referă la osci. – Din fr. osque. Sursa: DEX '98.

10 iulie DROPICOS - Mejuly (foto 1); FADO - Whimberry (robot), in meciul  Mejuly - Whimberry 666 - 463. DROPICÓS ~oásă (~óși, ~oáse) Care are dropică; care este bolnav de dropică. /dropică + suf. ~os; DRÓPICĂ f. pop. Stare patologică constând în acumularea de lichid seros în țesuturi; hidropizie. /<bulg. drópikas. Sursa: NODEX. FADÓ s.n. Cântec popular portughez, ale cărui cuvinte sunt adesea o invocație către destin. [< fr., port. fado]. Sursa: DN.

Amália Rodrigues - Tudo Isto é Fado www.youtube.com

Ciobica

9 iulie MUCRONAT, FELAH, DIOPTRU - topuri la partida Duplicat de la ora 13. MUCRONÁT, -Ă adj. (Bot.; despre anumite organe) Prevăzut cu mucron. [Cf. fr. mucroné, lat. mucronatus]. ; MUCRÓN s.n. (Biol.) Vârf mic ascuțit cu care se termină unele organe ale plantelor. [< fr. mucron, cf. lat. mucro]. Sursa: DN. FELÁH, felahi, s.m. Țăran stabil din țările arabe ale Orientului Apropiat și din nordul Africii. – Din fr. fellah. Sursa: DEX '98. DIÓPTRU, dioptre, s.n. (Fiz.) 1. Suprafață care separă două medii transparente cu indici de refracție diferiți. 2. Dispozitiv sau instrument optic care determină linia de vizare spre un punct dat. [Pr.: di-op-] – Din fr. dioptre. Sursa: DEX '98.

Trei felahi - pictura de Charles Gleyre en.wikipedia.org

8 iulie PLANIC, GHIOCI, IUFT - Pussy97; IONIU, SFEN - Whimberry (robot), in meciul  Pussy97 - Whimberry 662 - 510. PLÁNIC, -Ă, planici, -ce, adj. Conform unui plan dinainte stabilit; privitor la un plan. – Plan + suf. -ic (după rus. planomernâi). Sursa: DEX '98. GHIÓCI, ghiociuri, s.n. Căruță astfel construită încât să poată fi lungită la nevoie. – Din tc. göç „mutare, emigrare”. Sursa: DEX '98. IUFT s.n. Piele groasă de bovine tăbăcită vegetal cu coajă de stejar și de mesteacăn și impermeabilizată cu ulei de mesteacăn, întrebuințată pentru fețe de încălțăminte. – Din rus. iuft. Sursa: DEX '98. IÓNIU s.n. Izotop radioactiv al toriului, care se obține din uraniu prin dezintegrare. [Pr.: i-o-niu] – Din germ. Ionium, fr. ionium. Sursa: DEX '98. SFEN, sfenuri, s.n. Silicat natural de titan și de calciu cristalizat în sistemul monoclinic, de culoare galbenă-brună, lucios, frecvent în rocile eruptive. – Din fr. sphène. Sursa: DEX '98.

7 iulie CETENEI - Ralphulina (foto 1); GASE - Ghepard (foto 2), in meciul  Ralphulina - Ghepard 471 - 571. CETÉNĂ, cetene, s.f. Substanță chimică obținută prin piroliza acetonei și care se prezintă sub formă de gaz cu miros înecăcios. – Din fr. cétène. Sursa: DEX '98. GÁȘĂ, gașe, s.f. (Mar.) Ochi de dimensiuni mari, executat la capătul unei parâme. – Din fr. gâche. Sursa: DEX '98.

6 iulie BARBUNUL, SAFICII - Afurisita, in meciul  Felix32 - Afurisita 393 - 495. BARBÚN, barbuni, s.m. Pește de mare, de culoare roșiatică, cu înotătoare galbene, cu două fire lungi în formă de mustăți, sub bărbie, și cu carnea foarte gustoasă (Mullus barbatus). – Din ngr. barbúni. Sursa: DEX '98. SÁFIC, -Ă, safice, adj. (În sintagmele) Vers safic = vers endecasilabic cu cinci picioare, folosit în vechea lirică greacă și latină. Strofă safică = strofă compusă din patru versuri, primele trei safice, iar ultimul adonic. – Din fr. saphique, lat. sapphicus. Sursa: DEX '98.

Barbun pescarulamator.ro

Katja64

Misha46

5 iulie JIPAN, POLARON, XEROZEI, SAMBRATA, MINAVET - topuri la partida Duplicat Joker de la ora 12. jipán, jipáni, s.m. (reg.) 1. prăjină. 2. tufan, stejar. 3. (fig.) om mare, spătos; novac. Sursa: DAR. POLARÓN s. m. unitate genetică în care conversiunea genică este polarizată. (< germ. Polaron). Sursa: MDN. XERÓZĂ, xeroze, s.f. Boală de ochi caracterizată prin uscarea și contractarea conjunctivei, prin dispariția secreției lacrimale și opacifierea corneii, care, în unele cazuri, devine albă; xeroftalmie. – Din fr. xérose. Sursa: DEX '98. ȘAMBRÁT, -Ă, șambrați, -te, adj. (Livr.; despre vinuri) Care se servește la temperatura camerei. – Din fr. chambré. Sursa: DEX '98. MINAVÉT, minaveturi, s.n. (Înv.) Flașnetă mică. [Var.: minavétă s.f.] – Et. nec. Sursa: DEX '98.

4 iulie GAS - Nickolle (foto 1); BUBAT - 1Brick (foto 2), in meciul  Nickolle - 1Brick 379 - 618. gas s.n. (pl. gásuri). Sursa: DMLR. (probabil din Gospodarie Agricola de Stat; nota MG.) BUBÁT1 n. pop. Boală contagioasă, caracterizată prin apariția pe suprafața pielii a unor bubulițe purulente, care, după vindecare, pot lăsa urme definitive; variolă; vărsat. /bubă + [vărs]at. Sursa: NODEX.

3 iulie HANGURI - Screblista (foto); DURO - Mallina, in meciul  Screblista - Mallina 427 - 581. HANG, (2) hanguri, s.n. 1. (În expr.) A ține hangul = a) a acompania o melodie; b) fig. a însoți, a întovărăși; c) fig. a ține partea cuiva, aprobând tot ce face și ce spune; a face pe placul cuiva, a cânta cuiva în strună. 2. (Reg.) Nume dat unor instrumente sau unor părți ale instrumentelor muzicale care servesc pentru a ține acompaniamentul. – Din magh. hang „sunet, ton, glas”. Sursa: DEX '98. DÚRO s.m. invar. Veche monedă de argint spaniolă. – Din sp. duro. Sursa: DEX '98.

Albert Duro - fotbalist la CS FC Steaua Bucuresti (1998-2000) stelisti.gsp.ro

1Scorpion Mikidutza

2 iulie DUNIT, OZENEURI, SUPERLONG, NEVRAX, PRIMBLAU, BENJAMIN, GHIRCA - topuri la partida Duplicat de la ora 12. DUNÍT s.n. Rocă bazică în stare vitroasă, având o mare densitate și rigiditate, alcătuită aproape exclusiv din olivină. [< engl. dunit, cf. Dun – munte în Noua Zeelandă]. Sursa: DN. OZENÉU s.n. (Liv.) Denumire pentru o serie de fenomene considerate a fi un fel de nave spațiale și care nu au fost încă identificate; farfurie zburătoare. [< O(biect) Z(burător) NE(identificat)]. Sursa: DN. SUPERLÓNG adj. invar. (Mai ales despre țigări) Extrem de lung. – Cuv. engl. Sursa: DEX '98. NEVRÁX n. anat. Ansamblu anatomic format din creier și din măduva spinării; sistem nervos central. /<fr. névraxe. Sursa: NODEX. PRIMBLÁ vb. I v. plimba. Sursa: DEX '98. PRÍMBLĂ s. v. cătușă, chingă, policioară, poliță. Sursa: Sinonime. BENJAMÍN s.m. (Rar) Cel mai mic copil al unei familii; cel mai tânăr membru al unui grup. – Din fr. benjamin. Sursa: DEX '98. GHÍRCĂ s.f. Specie de grâu bogat în gluten (Triticum durum). – Din ucr. hyrka. Sursa: DEX '98.

1 iulie TANDALI - Clepsidra (foto); FUOCO - Brokenwing, in meciul  Clepsidra - Brokenwing 427 - 581. TÂNDĂLÍ, tândălesc, vb. IV. Intranz. A-și pierde vremea umblând de colo până colo fără rost; a lucra încet, fără spor (și cu lene). – Din germ. tändelen „a glumi”. Sursa: DEX '98. CON FUOCO loc. adv. (Muz.; ca indicație de execuție) Cu înfocare, înflăcărat. [< it. con fuoco]. Sursa: DN.

Ivo Pogorelich, Claudio Abbado Pt5-5 Tchaikovsky Piano Concerto No. 1 Allegro con fuoco www.youtube.com