- Nu puteti suprima un pseudonim din ISC, nici macar la cerere. Toate conturile inactive mai mult de 3 luni sunt sterse periodic din baza de date, impreuna cu tot palmaresul. Aceste nume sunt apoi disponibile pentru oricine.
 

30 iunie OFISE, ICHI, ACIOLAI - Meikyo (foto 1); TIF, DONOAREA - Gabone (foto 2), in meciul Meikyo - Gabone 482 - 534. OFÍS s.n. v. oficiu. Sursa: DEX '98. ÓFIS s. v. decret. Sursa: Sinonime. ICHI, ichiuri, s.n. (La jocul de arșice) Arșic mai mare (și plumbuit) cu care se lovesc celelalte arșice în timpul jocului. – Din tc. yek. Sursa: DEX '98. ACIOLÁ, aciolez, vb. I. Refl. (Rar) A se aciua, a se oploși, a se stabili. [Pr.: -cio-] – V. aciua. Sursa: DLRM. ȚIF s.m. (Rar) Iarbă cu firul cilindric, fără foi. – Et. nec. Sursa: DEX '98. DONÓR, OÁRE s.m. și f. Donator. // adj., s.m. (Atom de natură străină) care poate ceda un electron în masa unui semiconductor. [< fr. donneur]. Sursa: DN.

Atomi donori science-campus.com (limba engleza)

Agnostic

29 iunie AFTOIDE, BLINIE, CUCURIGA, TERATRON  - topuri la partida Duplicat de la ora 12. AFTOÍD, -Ă, aftoizi, -de, adj. (Med.) Cu aspect de aftă, ca o aftă. – Din fr. aphtoïde. Sursa: DEX '98. BLINIE, blinii, s.f. Specialitate rusească de mici clătite ceva mai groase, de obicei din făină de hrișcă, servite cu smântână sau unt topit, care acompaniază tradițional asa-numitele zakuski (gustări amenajate sub formă de bufet rece: icre negre, pește afumat etc.). Sursa: DGE. CUCURIGÁ, pers. 3 cucurígă, vb. I. Intranz. (Rar; despre cocoși) A scoate sunete caracteristice speciei. [Var.: cucurigí vb. IV] – Din cucurigu. Sursa: DEX '98. TERATRÓN s.n. Emiţător de unde a căror lungime depăşeşte lungimile de undă ale luminii, dar este mai mică decât a celor folosite în radiolocaţie. – Din fr. tératron. Sursa: dexonline.news20.ro

27 iunie HAFNIUL, SINDRILEA, TAFTA - Blondina; TAFT - Virus333 (foto), in meciul Blondina - Virus333 633 - 460. HÁFNIU s.n. Element chimic, metal rar, asemănător cu oțelul, care se găsește în minereurile de zirconiu și care se întrebuințează în electrotehnică; celțiu. – Din fr. hafnium, germ. Hafnium. Sursa: DEX '98. ȘINDRILÍ, șindrilesc, vb. IV. Tranz. A acoperi o clădire cu șindrilă; a șindrui. [Var.: (reg.) șindilí vb. IV] – Din șindrilă. Sursa: DEX '98. TAFTÁ, taftale, s.f. Țesătură de mătase lucioasă și netedă, care produce, în mișcare, un foșnet caracteristic. [Var.: (înv.) táftă s.f.] – Din tc. tafta. Cf. fr. taf-fetas. Sursa: DEX '98. TAFT s.n. v. taht; TAHT, tahturi, s.n. (Înv.) 1. Reședință a unei subprefecturi sau a altei administrații locale. 2. Stație de poștă; poștă. 3. Tron împărătesc; scaun domnesc. [Var.: tact, taft s.n.] – Din tc. taht. Sursa: DEX '98.

26 iunie Evike33 (foto) - Marocanu Fantezii pe tabla (clic pe grile).

25 iunie IDO, NIU - Comisar; RAF, CIT - Ralphulina (foto), in meciul Comisar - Ralphulina 341 - 454. ÍDO s.n. Limbă internațională, formată prin simplificarea limbii esperanto. – Din fr. ido. Sursa: DEX '98. niu (literă grecească) [pron. nĭu] s. m., pl. niu; ν, N. Sursa: DOOM 2. RAF, rafuri, s.n. (Reg.) Cerc, șină de fier care se aplică pe o roată de lemn. – Din magh. dial. raf. Cf. ucr. rafa „gratie”. Sursa: DEX '98. RAF s. n. (cinem.) mișcare rapidă de panoramare a aparatului de filmat. (< germ. Raff). Sursa: MDN. CIT ~uri n. pop. 1) Țesătură subțire de bumbac, cu desene colorate, folosită pentru confecționarea îmbrăcămintei de vară și a lenjeriei de pat; stambă. Haine de ~. 2) la pl. Varietăți ale unei astfel de țesături. /<turc. çit. Sursa: NODEX. -CIT v. cito-. Sursa: DN. cit!2 interj. (reg.) cuvânt prin care facem pe cineva să tacă; pâs!, st!. Sursa: DAR.

24 iunie CIR - Mickyta (foto); HALENEI - Porumb, in meciul Mickyta - Porumb 383 - 451. cír s.m. – 1. Clei, lipici. – 2. Terci de porumb foarte subțire. – 3. Păsat, terci. Origine incertă. După E. Petrovici, Dacor., X, 26-32, din gr. χυλός „suc.” Conform acestei ipoteze, rut. čyr „terci,” pe care Scriban, Arhiva, 1927, 292; Tiktin și Pascu, R. crit., XIV, 40, îl considerau drept etimon al rom., derivă de la acesta. Se folosește numai în Trans. și Mold. Rămîne de lămurit legătura acestui cuvînt cu ciriș, s.m. (clei, lipici), din tc. çiriș (Cihac, II, 566; Șeineanu, II, 134), cf. bg., sb. čiriš, mag. csiriz. – Der. ciros, adj. (lipicios); cirui, vb. (a face păsat); ciruială, s.f. (păsat). Sursa: DER. HALÉNĂ s.f. (Livr.) Aer care iese din plămâni prin expirație. – Din fr. haleine. Sursa: DEX '98.

23 iunie DUNETELE, PITUITA - Woland (robot); BORONISE - Cosmindon (foto 2), in meciul Woland - Cosmindon 629 - 608. DUNÉTĂ, dunete, s.f. Parte mai înaltă de la pupa unei nave (unde se află cabinele căpitanului și ale ofițerilor sau ale întregului echipaj). – Din fr. dunette. Sursa: DEX '98. PITUÍTĂ s.f. (Med.) Mucus, flegmă. [< fr. pituite, lat. pituita]. Sursa: DN. A BORONÍ ~ésc tranz. (solul arat) A prelucra cu boroana; a grăpa. /Din boroană. Sursa: NODEX.

Duneta linternaute.com Foto: Nathalie Favreau

22 iunie FLACIDE, EXORTAM, INCUJBAM (x9 = 311 p) - Maestrul Sportului Mihu (foto 1), TUSOPT, XILEN, CEFAR  - Cappuccino (robot), in meciul Mihu - Cappuccino 835 - 397. FLACÍD, -Ă, flacizi, -de, adj. (Rar) Flasc. ♦ (Despre tulpini) Crescut drept, dar care cu timpul se îndoaie dintr-o cauză oarecare. – Din lat. flaccidus. Sursa: DEX '98. EXORTÁ, exortez, vb. I. Tranz. (Livr.) A înflăcăra, a îndemna o persoană sau o colectivitate (prin cuvinte). – Din fr. exhorter, lat. exhortari. Sursa: DEX '98. ÎNCUJBÁ, încujbez, vb. I. Tranz. și refl. (Înv. și reg.) A (se) încovoia, a (se) îndoi. – În + cujba. Sursa: DEX '98. TUSÓPT num. col. Toți opt. Sursa: NODEX. XILÉN, xileni, s.m. Hidrocarbură lichidă care se găsește în gudronul de huilă sau în unele fracțiuni de țiței și care se întrebuințează ca solvent în industria lacurilor, a coloranților, a cauciucului etc. – Din fr. xylène. Sursa: DEX '98. CEFÁR, cefare, s.n. 1. Partea superioară a jugului, de forma unei bare de lemn cu două curburi, care se așază pe ceafa unor animale de tracțiune. 2. Bucată de pânză care se prinde la ceafă de chipiu, pentru a apăra ceafa de arșița soarelui; curea care se prinde la ceafă. – Ceafă + suf. -ar. Sursa: DEX '98.

21 iunie TIJ - Oltheea (foto 1), ANURELOR - Agnostic (foto 2), in meciul Oltheea - Agnostic 352 - 648. TIJ adv. v. absolut, aidoma, aievea, asemenea, chiar, deopotrivă, exact, identic, întocmai. Sursa: Sinonime. ANÚRĂ, anure, s.f. (La pl.) Ordin de amfibieni lipsiți de coadă în stadiul de adult, cu membrele adaptate pentru salt; (și la sg.) animal din acest ordin. – Din fr. anures. Sursa: DEX '98.

20 iunie FLU - Numaieu (foto 1); MORE - Angelinot (foto 2), in meciul Numaieu - Angelinot 630 - 427. FLU adj. invar., s.n. 1. Adj. invar. (Despre îmbrăcăminte) Vaporos. 2. Adj. invar. (Despre imagini) Cu contururi imprecise, estompate. 3. S.n. Efect fotografic care dă evanescentă contururilor. [Scris si: flou] – Din fr. flou. Sursa: DEX '98. MÓRĂ, more, s.f. (În prozodia latină) Timp necesar pentru pronunțarea unei silabe scurte. – Din lat. moră. Sursa: DEX '98.

Momeala pentru pesti flou fish4flies.com

19 iunie UPS - Ukamelia; SOVON, RABUISI, HIADA, AMERIZEZ, ADPRES - Vuvuzela, in meciul  Ukamelia - Vuvuzela 428 - 651. ups interj. Sursa: DOOM 2; UPS interj. Exclamație care exprimă surprinderea, dezamăgirea sau recunoașterea unei greșeli. (după engl. whoops, woops, oops) [MW; în DOOM 2] - Neoficial. SOVÓN, sovoane, s.n. (Pop.) 1. Văl purtat de femei ca podoabă; spec. văl de mireasă. ♦ Pânză albă care se pune mirilor pe cap, la cununie. 2. Pânză cu care se acoperă trupul mortului; giulgiu. 3. (La pl.) Veșminte, podoabe de prisos; zorzoane. [Var.: zovón s.n.] – Cf. bg. savan. Sursa: DEX '98. RĂBUÍ, răbuiesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A da, a unge cu răbuială (2). – Cf. germ. reiben „a freca”. Sursa: DEX '98. HIÁDĂ s.f. Divinitate, nimfă a norilor încărcați de ploaie. [Pron. hi-a-. / < gr. Hyades – numele celor șapte stele din capul constelației Taurului, care prevestesc ploaie]. Sursa: DN. AMERIZÁ vb. intr. (despre hidroavioane, nave cosmice) a lua contact cu suprafața mării, venind din zbor. (după fr. amerrir). Sursa: MDN. ADPRÉS, adpreși, adj. (Bot.; despre perișori) Alipit de tulpină. – Din lat. adpressus. Sursa: DEX '98.

Hiada O nimfa - tablou de Jules Joseph ro.wikipedia.org

18 iunie PAGELOR - 1Scorpion (foto 1); MAJI - Marinelado (foto 2), in meciul 1Scorpion - Marinelado 539 - 495. PAG2, -Ă, pagi, -ge, adj., s.m. și f. (Cal sau, rar, alt animal) negru sau roșcat cu pete albe. – Din sl. *pĕgŭ. Sursa: DEX '98. máje (mắji), s.f. – Chintal. – Var. majă. Mag. mázsa (Cihac, II, 513; Tiktin; Gáldi, Dict., 94), cf. sb., cr. maža. Varianta, pur ortografică, este înv. – Der. măjar (var. Mold. măjer), s.m. (pescar, vînzător de pește), al cărui semantism nu este clar (probabil se aplica numai angrosiștilor, care vindeau pește cu chintalele); măjerie, s.f. (pescărie); măjerit, s.n. (contribuție care se plătea pentru negoțul de pește, în București și Galați); mpji, vb. (Trans., a cîntări). Sursa: DER.

17 iunie PLESCUI - Dezmi (foto), in meciul Gonzales1 - Dezmi 499 - 415. PLEȘCUÍ, pleșcuiesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A umbla după chilipir, după câștig fără muncă. – Pleașcă + suf. -ui. Sursa: DEX '98.

16 iunie DACITUL, GOTCA, PUCIOGNA, ODOS, CUMASEI - topuri la partida Duplicat de la ora 18. DACÍT s.n. Rocă vulcanică alcătuită din cuarț, andezin, biotit, hornblendă, feldspat etc., de obicei cenușie, folosită ca piatră de construcție. – Din fr. dacite. Sursa: DEX '98. GÓTCĂ, gotce, s.f. (Reg.) Femeiușca cocoșului-de-munte; găină-sălbatică. ♢ Roșu ca (sau cum e) gotca sau roșu gotcă = foarte roșu. – Din ucr. gotka. Sursa: DEX '98. gótcă (-ci), s.f. – 1. Urzică (Tetrao bonasia). – 2. Varietăți de rațe (Anas tadorna, Anas moschata). Origine incertă. Ar putea fi o formație expresivă, ce ar imita strigătul păsării, cf. cotco(dac), după DAR; însă acest cuvînt diferă foarte mult de la rață la urzică. După Scriban, de la got „neam germanic”, ceea ce nu pare posibil. După Bogrea, Dacor., IV, 820, din rut. gotka „urzică”, ce pare totuși a proveni din rom. (Candrea, Elemente, 405). Cihac, II, 502, pleca de la mag. goca „rață”. Sursa: DER. GÓTCĂ s. v. chiciură, promoroacă. Sursa: Sinonime. PUCIÓGNĂ, puciogne, s.f. Plantă erbacee din familia umbeliferelor, cu flori albe, care crește prin semănături (Bifora radians). – Cf. pucios. Sursa: DEX '98. ODÓS s.m. (Reg.) Numele a două specii de plante erbacee din familia gramineelor, asemănătoare cu ovăzul, răspândite în culturi ca buruiană (Avena factua și stigosa). – Din magh. vadósz. Sursa: DEX '98. CUMÁȘ, (1) s.n., (2) cumași, -e, s.m. și f. 1. S.n. (Înv. și reg.) Stofă (de mătase) pentru rochii. 2. S.m. și f. Soi rău de om; poamă, pramatie. – Din tc. kumaș. Sursa: DEX '98.

15 iunie DIPTERA, MORIONUL - Euflorance (foto); FLANE - Deia200187, in meciul Euflorance - Deia200187 567 - 562 (Deia200187 a plecat). DIPTÉR, -Ă I. adj. 1. (despre edificii antice) cu portic înconjurat de două șiruri de coloane. 2. (despre insecte) cu două aripi și cu aparatul bucal adaptat pentru supt. II. s. n. pl. ordin de insecte, muștele și țânțarii, cu o singură pereche de aripi membranoase și o pereche de balansiere, servind pentru echilibru în timpul zborului. (< fr. diptère/s/, lat. diptera). Sursa: MDN. MORIÓN, (1) morioane, s.n. 1. Coif metalic cu marginea răsfrântă și cu o creastă înălțată pe calotă, utilizat în sec. XVI. 2. Varietate de cuarț de culoare neagră sau bruna, utilizată ca piatră semiprețioasă la confecționarea unor bijuterii. [Pr.: -ri-on] – Din fr. morion. Sursa: DEX '98. FLAN, flanuri, s.n. Fel de prăjitură cu cremă și fructe. [Pl. și: flane]. – Din fr. flan. Sursa: DEX '98

14 iunie CETENEI, DROT - Coseris (foto 1), ANOSTEAI, LUCRE - Liviuta, in meciul Coseris - Liviuta 554 - 606. CETÉNĂ, cetene, s.f. Substanță chimică obținută prin piroliza acetonei și care se prezintă sub formă de gaz cu miros înecăcios. – Din fr. cétène. Sursa: DEX '98. DROT, droturi, s.n. 1. Arc de sârmă folosit la scaunele capitonate, la somiere etc. ♦ Sârmă. 2. Instrument metalic de forma unui clește lung, care, încălzit, servește la ondulatul părului. – Din magh. drót. Sursa: DEX '98. ANOSTÍ, anostesc, vb. I. Tranz. și refl. (Rar) A (se) plictisi. – Din anost. Sursa: DEX '98. lucre provine din lucra VT90 (Verb, Conjunctiv, prezent, persoana a III-a, singular și plural).

13 iunie BIPARTIT, PITINGUL, CHENAF, SULEGETI, DURDUIRA  - topuri la partida Duplicat de la ora 12. BIPARTÍT, -Ă, bipartiți, -te, adj. Care este constituit din două părți. ♢ convenție (sau înțelegere etc.) bipartită = convenție (sau înțelegere etc.) între două state, două partide etc. – Din fr. biparti, lat. bipartitus. Sursa: DEX '98. PÍTING s.n. (Tehn.) Aspect al uzurii unei piese, care se prezintă sub forma unor ciupituri pe suprafața de contact. – Din engl. pitting. Sursa: DEX '98. CHENÁF, chenafi, s.m. Plantă erbacee cu flori galbene, din tulpina căreia se extrag fibre textile (Hibiscus cannabinus). – Et. nec. Sursa: DEX '98. SULÉGET, -Ă, sulegeți, -te, adj. (Rar; despre oameni sau despre părți ale corpului) Subțire, zvelt; delicat, gingaș, fin. – Lat. *sublicidus (< sublica). Sursa: DEX '98. DURDUÍ, pers. 3 dúrduie, vb. IV. (Reg.) 1. Intranz. A dudui (2), a hurui. 2. Tranz. fact. A zgudui, a cutremura. – Cf. dudui. Sursa: DEX '98.

12 iunie REPICAJ, TAXIDARIA - Afurisita; SLADUL, TAXIDARI, OCNENCE - Terrax, in meciul Afurisita - Terrax 547 - 498. REPICÁJ s. n. 1. replantare a unor plante tinere din răsadnițe într-un loc mai larg; repicare. ♢ trecerea sau reînsămânțarea microorganismelor dintr-un vas de cultură într-altul. 2. înlocuire a pietrelor din pavaj. (< fr. repiquage). Sursa: MDN. TAXIDĂRÍE s.f. (Înv.) Încasare a dărilor. – Taxidar + suf. -ie. Sursa: DEX '98. slad (-duri), s.n. – Malț. Sl. sladŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 45; Cihac, II, 346; Conev 74), cf. sb., cr., slov., ceh. slad, pol. slod, mag. szalad. Sec. XVII. – Der. sladniță, s.f. (depozit de malț). Sursa: DER. ocneáncă s. f., g.-d. art. ocnéncei; pl. ocnénce. Sursa: Ortografic.

11 iunie INULINEI, FRIGORII, TIVLIT - Littlebig, in meciul  Littlebig (foto 1) - Doctorlov (foto 2) 585 - 515. INULÍNĂ s. f. glucidă asemănătoare cu amidonul, solubilă în apă și insolubilă în alcool, rezervă în rizomul unor plante. (< fr. inuline). Sursa: MDN. FRIGORÍE, frigorii, s.f. Unitate de măsură a frigului, egală cu o calorie. – Din fr. frigorie. Sursa: DEX '98. țivlít, -ă, țivlíți, -te, adj. (reg.; despre sunete) ascuțit, subțire, șuierător. Sursa: DAR.

10 iunie PRIMO, PAGERUL, RITOS, LUDOTECA, HENRII, BUJDA, RACEME, NASEAUA  - topuri la partida Duplicat de la ora 16. PRÍMO adv. (Livr. și fam.) În primul rând, mai întâi. – Din it., fr. primo. Sursa: DEX '98. PAGER [PÉIGER] s. n. receptor alfanumeric de mesaje personale. (< engl. pager). Sursa: MDN. RITÓS adv. Categoric, ferm, hotărât; deschis. – Din ngr. ritós. Sursa: DEX '98. LUDOTÉCĂ s. f. 1. colecție de jucării și jocuri. ♢ bibliotecă de jocuri electronice. 2. instituție care pune jocuri la dispoziția copiilor. (< fr. ludothèque). Sursa: MDN. HÉNRI s.m. (Fiz.) Unitate de inductanță electrică, egală cu inductanța unei spire îmbrățișate de un flux magnetic propriu de un weber când spira e parcursă de un curent de un amper. [Scris și henry, pl. invar. / < fr., engl. henry, cf. Henry – fizician american]. Sursa: DN. BÚJDĂ, bujde, s.f. (Reg.) Cocioabă. – Et. nec. Sursa: DEX '98. RACÉM, raceme, s.n. (Bot.) Inflorescență în formă de ciorchine; ciorchine. ♢ Racem compus = panicul. – Din fr. racème, lat. racemus. Sursa: DEX '98. NĂȘÉL, -EÁ, nășei, -ele, s.m. și f. (Rar) Nășic. – Naș2 + suf. -el. Sursa: DEX '98.

9 iunie MOTROSI, PANDANTE - Maestrul Sportului Mihu (foto 1), FOENE, CAPESA, MUNCEL - Crwths (robot), in meciul Mihu - Crwths 617 - 420. MOTROȘÍ, motroșesc, vb. IV. Tranz. și intranz. (Reg.) A căuta, a scotoci; a trebălui. – Et. nec. Cf. mătrăși. Sursa: DEX '98. PANDÁNT, pandante, s.n. Obiect care formează, împreună cu altul, o pereche simetrică. – Din fr. pendant. Sursa: DEX '98. foen (= foehn) s. n. (pl. foene). Sursa: DMLR. FOEN s.n. 1. Vânt cald și puternic care bate în munții Alpi. 2. Aparat electric pentru uscarea părului cu ajutorul unor curenți de aer cald. [Pron. fön, scris și foehn. / < fr. foehn, germ. Föhn]. Sursa: DN. CÁPEȘ, -Ă, capeși, -e, adj. (Rar) Energic, hotărât; încăpățânat. – Cap1 + suf. -eș. Sursa: DEX '98. MUNCÉL, muncele, s.n. Munte sau deal mic, care constituie o treaptă mai coborâtă a unui lanț sau a unui masiv muntos, cu structură cutată, alcătuit din roci dure. – Din lat. monticellus. Sursa: DEX '98.

8 iunie NARTEX, IJDERISI - Cucoana, in meciul Cucoana - Adelin (foto) 138 - 63 (Adelin a cedat). NÁRTEX s.n. Încăpere care precedă naosul unui templu bizantin; pronaos; (p. ext.) pridvorul unei biserici. [Pl. -xuri, scris și narthex. / < fr., lat. narthex]. Sursa: DN. ijderí (ijderésc, – ít), vb. – 1. A afla, a descoperi, a inventa. – 2. A stîrni, a îmboldi, a ațîța. – 3. A se ivi, a proveni, a se naște. – Var. ijdări, ijdăni, izdări, izdăni, jidări, jidărî, zădărî. Sl. izdirati, cf. sb. izdirati se na koga „a trata pe cineva cu asprime”, bg. dirjă „a scormoni”, zadiram „a face să turbeze”. Sînt cuvinte înv. la toate sensurile și cu toate var., cu excepția lui zădărî, cu sensul lui bg. Explicațiile anterioare nu satisfac cuvîntul identic cu a îndîrji (Cihac, II, 147); din sl. izgnati „a expulza”, cf. izgoni (Tiktin). Cf. Scriban, care pleacă de la un sl. izdirati. – Der. ijderitor, adj. (creator); ijderenie (var. ijdăranie, ijderanie), s.f. (proveniență, origine); izdăritură, s.f. (proiect; creație); zădărîtor, adj. (iritant); zădăreală, s.f. (ațîțare, incitare). Sursa: DER.

7 iunie PALAN - Bamse (robot), HUDE, OSTASISEM - Maestrul Sportului Dandls (interviu), in meciul Bamse - Dandls 315 - 606. PALÁN, palane, s.n. Macara formată din mai mulți scripeți situați pe două sau mai multe axe, dintre care una fixă. [Var.: palánc s.n.] – Din fr. palan, it. palanco. Sursa: DEX '98. HÚDĂ, hude, s.f. (Reg.) Gaură, spărtură (în zid, în gard etc.). – Cf. sl. hadŭ „cale, potecuță”. Sursa: DEX '98. húdă2, húde, s.f. (reg.) casă. Sursa: DAR. OSTĂȘÍ, ostășesc, vb. IV. Intraz. (Înv.) A se afla în serviciul militar; a face armata, a duce viață de ostaș; p. ext. a se război. – Din ostaș. Sursa: DEX '98.

5 iunie SAPIENT, GLENC, VARORA - Ender, CENTER, MUNDANEI - Lexus (robot), in meciul Ender - Lexus 563 - 510. SAPIÉNT, -Ă, sapienți, -te, adj., s.m. și f. (Livr.) (Om) plin de înțelepciune; (om) doct, învățat, savant. [Pr.: -pi-ent] – Din lat. sapiens, -ntis. Sursa: DEX '98. glenc s. n., pl. gléncuri. Sursa: Dicționar ortografic. VARÓRĂ, varore, s.f. (Fiz.) Multiplu al varsecundei egal cu 3600 de varsecunde. [Abr.: varh] – Din fr. varheure. Sursa: DEX '98. shópping cénter (angl.) [pron. șóping séntăr] s. n. Sursa: DOOM 2. trade-center (angl.) [pron. tréĭdsentăr] s.n., art. trade-centerul. Sursa: DOOM 2. MUNDÁN, -Ă, mundani, -e, adj. (Livr.) Lumesc. – Din lat. mundanus. Sursa: DEX '98.

Glenc metalic (7) derlifestyleshop.de

Thuatha Screblista

4 iunie PELASGUL, TRICHERE, PAUNIREA, SEVRO, PLENUIT, FANAR  - topuri la partida Duplicat de la ora 18. PELÁSG, -Ă, pelasgi, -ge, s.m. și f., adj. 1. S.m. și f. Persoană care făcea parte din unele triburi ce au populat în timpurile străvechi partea sudică a Peninsulei Balcanice, litoralul vestic al Asiei Mici și câteva insule din această regiune; (la m. pl.) populația triburilor care locuiau în aceste regiuni. 2. Adj. Care aparține pelasgilor (1), privitor la pelasgi, de la pelasgi; pelasgic. – Din fr. Pelasges. Sursa: DEX '98. TRICHÉR, trichere, s.n. Sfeșnic cu trei lumânări (întrebuințat de arhierei la serviciul bisericesc). – Din ngr. trikéri. Sursa: DEX '98. păuníre, păuníri, s.f. (pop.) îngâmfare, fuduleală, împăunare. Sursa: DAR. ȘEVRÓ, șevrouri, s.n. Piele moale și subțire (prelucrată din piele de capră, de oaie etc.) din care se confecționează încălțăminte, mănuși, genți etc. [Var.: șevróu s.n.] – Din fr. chevreau. Sursa: DEX '98. PLENUÍ, plenuiesc, vb. IV. Tranz. (Înv. și pop.) A jefui, a prăda. – Plean + suf. -ui. Sursa: DEX '98. fanár (fanáre), s.n. – 1. Lanternă; felinar. – 2. Cartier grecesc din Constantinopole. – Var. (Mold.) fînar. Mr. fînare. Ngr. φανάρι (Ronzevalle 125; Gáldi, Dict., 187), din lat. fanarium, cf. tc., alb., bg. faner. Este dublet de la fanal, s.n. (felinar), din it. fanale, fr. fanal. – Der. fanaragiu, s.m. (angajat care aprindea felinarele din iluminatul public), din tc. fenarci (Șeineanu, II, 167); fînăraș, s.m. (Mold., licurici); fanariot, s.m. (grec din Constantinopole aparținînd aristocrației din Fanar, care a ocupat funcții pe cît de numeroase pe atît de importante în Munt. și Mold., în sec. XVII și XVIII), din ngr. φαναριώτης; fanariot, adj. (referitor la fanariot sau la epoca de la 1711 la 1821, în istoria română); fanariotic(esc), adj. (înv., referitor la fanarioți); fanariotism, s.n. (politică proprie exploatatorilor venetici); fanariotiza, vb. (a greciza). Cf. felinar. Sursa: DER.