- Nu puteti suprima un pseudonim din ISC, nici macar la cerere. Toate conturile inactive mai mult de 3 luni sunt sterse periodic din baza de date, impreuna cu tot palmaresul. Aceste nume sunt apoi disponibile pentru oricine.

31 martie SEMICI - Frenezia; TABLUII, PRUNELA - Cosmindon , in meciul Frenezia - Cosmindon 435 - 531. SÉMIC, -Ă, semici, -ce, adj. (Lingv.) Care aparține semelor, privitor la seme, care ia în considerație semele. – Din fr. sémique. Sursa: DEX '98. TĂBLUÍ, tăbluiesc, vb. IV. Tranz. A acoperi o casă cu tablă1. – Tablă1 + suf. -ui. Sursa: DEX '98. PRUNÉLĂ, prunele, s.f. (Anat.; înv.) Pupilă (1). – Din fr. prunelle. Sursa: DEX '98. PRUNÉLĂ s. f. stofă de lână, neagră, cu fir foarte strâns, din care se făceau articole casnice extrem de trainice. (< fr. prunelle). Sursa: MDN.

30 martie MANCE - Matata; EMFRAXIE, PIRUITUL - Danivinca (foto), in meciul Matata - Danivinca 331 - 664. máncă (-ci), s.f. – Doică. Sl. (sb., cr., ceh., pol., rus.) mamka „mămică” (Cihac, II, 185; Conev 59; Tiktin). – Der. măncie, s.f. (serviciu de doică). Sursa: DER. EMFRAXÍE, emfraxii, s.f. Obstrucție a unui organ canalicular. – Din fr. emphraxis. Sursa: DEX '98. PIRUÍT s.n. Faptul de a pirui; cântec în triluri al păsărilor; ciripit. – V. pirui. Sursa: DEX '98.

29 martie HAMITUL - Olacrima ; ZOANA, SFITE - Cappuccino (robot), in meciul Olacrima -  Cappuccino 566 - 390. HAMÍȚI s.m. pl. Grup de popoare din nordul și estul Africii, înrudite prin limbă și prin trăsături fizice. – Din fr. Chamites. Sursa: DEX '98prăpădi. 3. Fig. A distruge, a pustii, a rade de pe fața pământului (o așezare omenească). – Et. nec. Sursa: DEX '98. zoánă, zoáne, s.f. (reg.) 1. pleavă. 2. marginea unui drum larg de țară, pe care pasc iarbă caii. Sursa: DAR. SFÍTĂ, sfite, s.f. Veșmânt preoțesc larg și fără mâneci, care se poartă în timpul slujbei peste celelalte haine. – Din sl. svita. Sursa: DEX '98.

Zoana http://static.panoramio.com

Lgall

24 martie  SVEMER, DRETELOR, BUFNEI, AUTORAS, APOLINIC, PALUX, ADECUATA, RASSTITI - topuri la partida Duplicat de la ora 13. ȘVÉMER, șvemere, s.n. Bucată cilindrică de lemn, ancorată în poziție orizontală în apa unui fluviu, care servește ca indicator pentru zonele cu navigația interzisă. – Din germ. Schwemmer. Sursa: DEX '98. DRÉȚE, drețe, s.f. 1. Plantă acvatică subtropicală cu frunze mari, dințate și violacee pe partea inferioară, cu flori mari (Nymphaea lotus thermalis). 2. Plantă erbacee târâtoare din familia primulaceelor, cu flori galbene solitare, folosită în medicina populară (Lysimachia nummularia). – Et. nec. Sursa: DEX '98. BÚFNĂ, bufne, s.f. (Ornit.; rar) Bufniță. [Var.: búhnă s.f.] – Formație onomatopeică. Sursa: DEX '98. AUTORÁȘ, autorași, s.m. (Depr.) Diminutiv a lui autor. [Pr: a-u-] – Autor + suf. -aș. Sursa: DEX '98. APOLÍNIC, -Ă adj. Referitor la zeul Apolo. ♦ Luminos, senin, echilibrat. ♦ (Op. dionisiac) Termen folosit de Nietzsche, prin care înțelegea o atitudine meditativ-teoretică, bazată pe ordine, armonie, echilibru și măsură. [Cf. germ. apollinisch, it. apollineo]. Sursa: DN. PÁLUX s.m. Lac incolor care se aplică pe suprafața parchetului. – Denumire comercială. Sursa: DEX '98. ADECUÁT, -Ă, adj. v. adecvat. Sursa: DEX '98. RĂSȘTÍ, răsștíu, vb. IV. Tranz. (Fam.) A ști sau a cunoaște foarte bine. – Răs- + ști. Sursa: DEX '98.

23 martie ERATICA, ZABET, UIAGA - Augustin42; FLAS - Cimbrisor, in meciul Augustin42 - Cimbrisor 725 - 416. ERÁTIC, -Ă, eratici, -ce, adj. Care nu este fix. ♢ Bloc eratic sau stâncă eratică = bloc de piatră adus mai ales de ghețari și așezat în regiuni cu care nu are nimic comun din punct de vedere geologic. – Din fr. erratique, lat. erraticus. Sursa: DEX '98. ZABÉT s.m. (Turcism înv.) Guvernator; p. ext. autoritate, stăpînire. – Din tc. zabit. Sursa: DEX '98. UIÁGĂ s. v. clondir, sticlă. Sursa: Sinonime. FLAȘ s.n. v. flash. Sursa: DN.

22 martie RETENTIV, LANDE - Cygnus (robot); CHIOMPI, OLANDE, STAVA, RASLUISE - Mejuly, in meciul Cygnus - Mejuly 596 - 533. RETENTÍV, -Ă adj. Referitor la retenție; cu caracter de retenție. [Cf. it. retentivo]; RETÉNȚIE s.f. 1. Reținere, oprire. ♦ (Jur.) Drept de retenție = drept pe care îl are creditorul de a păstra un lucru al debitorului până când acesta va achita întreaga datorie. 2. Imposibilitate de a se elimina un produs biologic; defect de funcționare a unor glande cu secreție internă, constând în dificultatea sau în imposibilitatea de a elimina materiile lor de excreție. 3. Proprietate a unor substanțe de a încetini evaporarea solventului cu care au fost amestecate omogen. 4. (Constr.) Creare a unor bazine de acumulare pe cursul unei ape prin înălțarea nivelului acesteia cu ajutorul unor construcții speciale; reținere a apei în astfel de bazine. [Gen. -iei, var. retențiune s.f. / cf. fr. rétention, lat. retentio]. Sursa: DN. LÁNDĂ, lande, s.f. Șes întins situat pe țărmurile Atlanticului, format din nisipuri marine neproductive fixe sau mișcătoare. – Din fr. lande. Sursa: DEX '98. CHIOMP, CHIOÁMPĂ, chiompi, chioampe, adj. (Reg., adesea substantivat) 1. Prost, nesocotit. 2. Care nu vede bine. [Var.: chiomb, chioámbă, adj.] – Et. nec. Sursa: DEX '98. OLÁNDĂ s.f. Țesătură deasă și fină, făcută din fire de in de bună calitate, folosită la confecționarea lenjeriei de pat, de corp etc. – Din fr. hollande, it. olanda. Sursa: DEX '98. STÁVĂ, stave, s.f. (Reg.) Herghelie. ♦ Loc îngrădit în care se țin vara caii pentru a paște împreună. [Var.: steávă s.f.] – Cf. bg. stava, alb. stavë. Sursa: DEX '98. RĂȘLUÍ, rășluiesc, vb. IV. Tranz. 1. A smulge, a desprinde așchii, părți din ceva. ♦ A descoji, a decortica grăunțe, semințe etc. 2. Fig. A lua, a răpi (prin abuz sau prin violență) o parte din ceva. ♦ A risipi, a irosi, a prăpădi. 3. Fig. A distruge, a pustii, a rade de pe fața pământului (o așezare omenească). – Et. nec. Sursa: DEX '98.

Mancusso

21 martie  OTAJUL, TOPSPIN, BUJDI, REUMELE - topuri la partida Duplicat de la ora 10. OTÁJ s. v. amanet, gaj, garanție, ostatic. Sursa: Sinonime. TOPSPÍN s.n. Lovitură de atac la tenis de masă, în urma căreia mingea urmează o traiectorie neprevăzută. [Cf. engl. topspin]. Sursa: DN. BUJDÍ, bujdesc, vb. IV. Tranz. și intranz. (Reg.) A țâșni, a năvăli. – Cf. magh. buzdúlni. Sursa: DEX '98. REÚMĂ s.f. (Rar) Reumatism. – Din germ. Rheuma, magh. reuma, lat. rheuma. Sursa: DEX '98. reúmă s. f., g.-d. art. reúmei, pl. reúme. Sursa: Dicționar ortografic.

20 martie PIOTE - Screblista (foto), in meciul Radaniel - Screblista 586 - 520. PÍOTĂ s.f. v. pihotă; PÍHOTĂ, pihote, s.f. (Înv. și reg.) (Unitate militară de) infanterie. [Var.: píotă s.f.] – Din pol. piechota, ucr. pihota, rus. pehota. Sursa: DEX '98. píotă, píote, s.f. (înv.) corabie ușoară, lungă și îngustă, cu rame sau cu pânze. Sursa: DAR.

19 martie PLOCADE, CUTTERE, MONSTREI, SAGUM - Royaltim; JURATORI - Deidamia, in meciul Royaltim - Deidamia 552 - 619. PLOCÁDĂ s.f. v. pocladă; POCLÁDĂ, poclăzi, s.f. (Reg.) Țesătură de casă mițoasă, de obicei din lână nevopsită, întrebuințată ca pătură sub șaua calului, ca învelitoare sau ca așternut. [Var.: plocádă, plocátă s.f., plocát, poclád s.n.] – Din sl. pokladŭ. Sursa: DEX '98. cutter (cuțit) (angl.) [pron. cátăr] s. n., pl. cuttere. Sursa: DOOM 2. monstrei provine din monstru A97 (Adjectiv, feminin, Genitiv-Dativ, singular, articulat). SÁGUM s.n. Manta scurtă romană și galică, care se prindea pe umăr cu o broșă. [Pl. -muri. / < lat., fr. sagum]. Sursa: DN. JURĂTÓR, -OÁRE, jurători, -oare, s.m. și f. (Înv și pop.) Persoană care jură în calitate de martor în fața unei instanțe judiciare. – Jura + suf. -ător. Sursa: DEX '98.

Sagum

18 martie MARNE, PAIER - Marinelado; AMOC - Selena1001, in meciul Marinelado - Selena1001 472 - 380 (Selena1001 d.t.g.). MÁRNĂ, marne, s.f. Rocă sedimentară compusă din carbonat de calciu și argilă, în proporții variabile, de obicei de culoare cenușie, întrebuințată la fabricarea cimentului. – Din fr. marne, it. marna. Sursa: DEX '98. păiér, păiéri, s.n. și m. 1. saltea umplută cu paie sau cu fân; mindir, părnăjac, sălmăjac, străjac. 2. construcție în care se păstrează nutrețul de vite; șopru, șură, magazie, fânar. 3. fiecare dintre cele două lemne cu care doi oameni aduc fânul pentru a-l așeza în claie. 4. parte a batozei prin care ies paiele. 5. (s.m.) muncitor agricol care cară paiele la treierat. Sursa: DAR. AMÓC, amocuri, s.n. Boală mintală tropicală, care se datorează abuzului de stupefiante și care se manifestă prin atitudini periculoase, cu izbucniri spre omucidere. ♦ Furie. – Din fr. amok. Sursa: DEX '98.

16 martie INVASCUI, ITEM - Cornf (foto 1); FENOTIP - Unaetlo (foto 2; de la sportclubcolumna.webnode.com), in meciul Cornf - Unaetlo 569 - 511. ÎNVÉȘTE, învésc, vb. III. Tranz. și refl. (Înv. și reg.) A (se) îmbrăca. [Perf. s. învăscui, part. învăscut. – Var.: înveștí vb. IV] – Lat. investire. Sursa: DEX '98. ÍTEM adv. (Liv.) Dealtfel, în plus. [< lat. item]. Sursa: DN. ITÉM2 s.n. 1. Temă, element constitutiv al unui test, chestionar etc. cu o notă specifică în cadrul unei probleme, referindu-se la un fragment strict determinat și unic al acesteia. 2. Termen de apreciere în problemele analitice. 3. Termen al unei descrieri analitice destinat a fi luat în considerare într-un proces mecanizat. 4. (Psih.) Situație particulară care produce din partea subiectului două sau mai multe comportamente posibile. (cf. engl., fr. item). Sursa: MDN. FENOTÍP s.n. (Biol.) 1. Totalitatea însușirilor caracteristice ale unui organism, care s-au format în procesul dezvoltării individuale. 2. Subunitate a speciei care cuprinde populații diferențiate prin particularitățile fenologice. [< fr. phénotype, cf. gr. phainein – a apărea, typos – tip]. Sursa: DN.

15 martie BORESELE, TIFDRUC, DEBURBAJ, ONICHIA, DAINASI - topuri la partida Duplicat de la ora 8. 1. Lia2008 1041 p/1251. BOREÁSĂ, borese, s.f. (Reg.) Nevastă. – Din boiereasă. Sursa: DEX '98. TÍFDRUC, tifdrucuri, s.n. 1. Metodă de tipărire cu forme de tipar la care imaginea este realizată prin scobituri gravate. 2. Mașină de tipar cu care se imprimă după tifdruc (1). – Din germ. Tiefdruck. Sursa: DEX '98. DEBURBÁJ n. 1) Proces de limpezire a mustului înainte de fermentare. 2) Operație tehnică de curățare a unui minereu prin spălare. /<fr. débourbage. Sursa: NODEX. ONICHÍE, onichii, s.f. (Med.) Denumire generică pentru afecțiunile unghiilor. – Din fr. onychie. Sursa: DEX '98. DĂINÁ, dăinez, vb. I. Tranz. și refl. (Reg.) A (se) mișca încoace și încolo, a (se) balansa, a (se) legăna. – Onomatopee. Sursa: DLRM.

14 martie MOLCUTEI, SPINA - Mikidutza (foto 1); GROP, FAI - Leana15 (foto 2), in meciul Mikidutza -  Leana15 476 - 484. MOLCÚȚ, -Ă, molcuți, -e, adj. (Pop.) Diminutiv al lui moale. – Moale + suf. -cuț. Sursa: DEX '98. SPÍNĂ, spine, s.f. (Med.) Proeminență ascuțită a unui os. ♢ Spina bifida = malformație congenitală a coloanei vertebrale caracterizată prin lipsa de sudură a arcurilor vertebrale, situată de obicei în regiunea lombară și sacrală. – Din lat., fr. spina bifida. Sursa: DEX '98. GROP, gropuri, s.n. Săculeț cu bani pecetluit, care se expediază prin poștă. – Din it. groppo. Sursa: DEX '98. FAI fáiuri n. 1) Țesătură deasă de mătase sau de lână, cu dungi mici, transversale în relief, folosită pentru confecționarea obiectelor de îmbrăcăminte. 2) la pl. Varietăți ale unei astfel de țesături. /<fr. faille. Sursa: NODEX.

13 martie ODOS, ZUP, DRIT, PANUS - Ghepard; TOMNARA - Lepi, in meciul Ghepard - Lepi 445 - 487.   ODÓS s.m. (Reg.) Numele a două specii de plante erbacee din familia gramineelor, asemănătoare cu ovăzul, răspândite în culturi ca buruiană (Avena factua și stigosa). – Din magh. vadósz. Sursa: DEX '98. ZUP interj. Cuvânt care redă zgomotul unei mișcări precipitate, al unei sărituri sau al unei căderi subite. – Onomatopee. Sursa: DEX '98. DRIT s. v. drept, jurisprudență. Sursa: Sinonime. PÁNUS s.n. (Med.) 1. Vascularizație anormală a unei membrane, însoțită de formare de țesut conjunctiv. 2. Adenită nesupurată. – Din fr. pannus. Sursa: DEX '98. TOMNÁ, tomnez, vb. I. Intranz. (Despre oi, vite) A-și petrece toamna într-un loc cu pășuni. ♦ Tranz. A ține oile, vitele toamna într-un loc cu pășune. – Din toamnă. Sursa: DEX '98.

12 martie FERODOU - Dara53;  LUCIFOB -Bogdan007, in meciul Dara53 - Bogdan007 155 -220 (Dara53 a cedat). FERODÓU s.n. Țesătură de fire metalice și de azbest folosită ca garnitură la discurile de ambreiaj, la saboții de frână etc.; metalazbest. [< fr. ferrodo – nume comercial]. Sursa: DN. LUCIFÓB, -Ă, lucifobi, -e, adj. (Despre animale) Care se ferește de lumină. – Din fr. luciphobe. Sursa: DEX '98.

Ferodou cplracing.co.uk

11 martie VERSORUL, TALIENII - Ybis; BUDAM - Nefertiti (robot), in meciul Ybis - Nefertiti 692 - 497. VERSÓR, versori, s.m. (Mat., Fiz.) Vector care are modulul egal cu unitatea. – Din fr. verseur. Sursa: DEX '98. talienii provine din talian A21 (Adjectiv, masculin, Nominativ-Acuzativ, plural, articulat) TALIÁN, taliane, s.n. (Reg.) Năvod mare fixat cu ancore și cu piloți, folosit la prinderea în cantități mari a peștilor migratori. [Pr.: -li-an] – Din rus. dial. taliian, ngr. taliáni. Sursa: DEX '98.

Sona Talian - Valse oubliée www.youtube.com

10 martie XENII, DURO - Bulibasa, in meciul Bulibasa - Vidi2004 (foto scrabblero.ro) 597 - 379. XENÍE, xenii, s.f. (Biol.) Fenomen de dublă fecundare specific plantelor angiosperme, realizat cu polen de la o mulțime de varietăți ale speciei. – Din fr. xénie, engl. xenia. Sursa: DEX '98. DÚRO s.m. invar. Veche monedă de argint spaniolă. – Din sp. duro. Sursa: DEX '98. DURO- Element prim de compunere savantă cu semnificația „tare”, „dur”, „duritate”. [< fr. duro-, cf. lat. durus – tare, dur]. Sursa: DN.

9 martie SCLINTIM, GROMI, - Inkberry (robot); TUFLEAU, GIVRAT - Evike33, in meciul Inkberry - Evike33 523 - 528. SCLINTÍ vb. IV. v. scrânti. Sursa: DEX '98/ GROM, gromi, s.m. (Livr.) Lacheu, valet (tânăr). – Din engl., fr. groom. Sursa: DEX '98. TUFLÍ, tuflesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A pune pe cap o căciulă, o pălărie etc. cu o mișcare rapidă și la întâmplare. – Et. nec. Sursa: DEX '98. GIVRÁT, -Ă, givrați, -te, adj. V. jivrat; JIVRÁT, -Ă, jivrați, -te, adj. (Despre sticlă, geamuri etc.) Care are suprafața mată și neregulată. [Var.: givrát, -ă adj.] – Din fr. givré. Sursa: DEX '98. JIVRÁT, -Ă adj. 1. acoperit cu chiciură, cu promoroacă. 2. acoperit cu un strat alb ca promoroaca. (< fr. givré). Sursa: MDN.

8 martie STUPE - Galben (foto 1); LUS - Aenamtunoi (foto 2), in meciul Galben -  Aenamtunoi 532 - 573. STÚPĂ1 s.f. Nume dat firelor de cânepă rămase între dinții daracului după scoaterea fuiorului. ♦ Câlți de cânepă sau de bumbac cu care se curăță uneltele, mașinile etc. ♦ Dop de câlți, de cârpe sau de hârtie care se pune în pușcă sau în cartuș deasupra pulberii ori alicelor; fuituială. – Lat. stuppa. Sursa: DEX '98. STÚPĂ2, stupe, s.f. Monument religios indian destinat comemorării sau păstrării relicvelor unei căpetenii budiste. – Din fr. stupa. Sursa: DEX '98. LUȘ, -Ă, luși, -e, adj. (Franțuzism) Sașiu. – Din fr. louche. Sursa: DEX '98.

7 martie ARGENTAN, PLICE, VEDDA - Nicosia (robot); DOMO, OCEL, BLANSAREA - Maestrul sportului Mihu in meciul Nicosia (robot) - Mihu 566 - 498.   ARGENTÁN s.n. Varietate de alpaca2, având culoarea argintului. – Din fr. argentan. Sursa: DEX '98. PLÍCĂ s. f. 1. îndoitură, cută a unei formații anatomice. 2. manșetă prin îndoire înăuntru. (< fr. plique, lat. plica. Sursa: MDN. védda s. m. invar. Sursa: Dicționar ortografic. védda (limbă) s. f., g.-d. art. véddei. Sursa: DOOM 2. pro dómo / pro dómo súa (lat.) loc. adj., loc. adv. Sursa: DOOM 2. OCÉL, oceli, s.m. Ochi1 simplu, pe care îl au anumite artropode și viermii. – Din fr. ocelle, lat. ocellus. Sursa: DEX '98. BLANȘÁ, blanșez, vb. I. tranz. În gastronomie, a opări sau a fierbe scurt anumite alimente (în special legume), introducându-le în apă clocotindă (natur, sărată sau cu adaos de oțet) pentru a le „albi”, adică pentru a le păstra o culoare și o textură adecvată în vederea preparării propriu-zise; din fr. blanchir, germ. blanchieren. Sursa: DGE.

Dallmayr Prodomo www.youtube.com

6 martie FARBI, NEO - Micasima; MAST - Galbenus, in meciul Micasima - Galbenus 505 - 577. fărbi provine din farbă F94 (Substantiv feminin, Genitiv-Dativ, singular, nearticulat); FÁRBĂ, fărburi, s.f. (Reg.) Vopsea; culoare. – Din germ. Farbe. Sursa: DEX '98. NEO- Element de compunere care înseamnă „nou”, „recent” și care servește la formarea unor substantive și a unor adjective. [Pr.: ne-o] – Din fr. néo-. Sursa: DEX '98. NEO s.n. (Med.) Prescurtare criptică și eufemistică de la neoplasm, de la neosalvarsan. [Cf. neoplasm, neosalvarsan]. Sursa: DN. MAST, masturi, s.n. Construcție metalică mobilă, folosită ca turlă de sondă, când se sapă la adâncimi mici. – Din germ. Mast. Sursa: DEX '98.

Mast

Takeiteasy  si Ender

5 martie PRICE, PASANTUL, GIG, ECOSONDEI - topuri la partida Duplicat de la ora 20. PRÍCE s.f. 1. (Înv.) Neînțelegere, ceartă. ♢ Loc. adj. De price = care se împotrivește; opozant, potrivnic. ♢ Loc. vb. A se pune de price = a se împotrivi cuiva, a contrazice pe cineva. 2. (Pop.; în construcție cu verbul „a face”) Supărare, necaz (pricinuit cuiva). ♦ Acuzare, învinovățire. – Din sl. pritŭča. Sursa: DEX '98. PASÁNT, pasante, adj. (În sintagma) Contor pasant (și substantivat, n.) = contor care înregistrează consumul de energie electrică defalcat din consumul înregistrat de un contor general. – Din germ. passant. Sursa: DEX '98. GIG ~uri n. Ambarcație sportivă ușoară cu scaune rulante, care servește pentru inițierea în canotaj. /<engl. gig. Sursa: NODEX. gig, giguri, s.n. (reg.) Val de pânză; vig. Sursa: DAR. ECOSÓNDĂ, ecosonde, s.f. Aparat alcătuit dintr-un emițător, un calculator de timp și un receptor, folosit pentru măsurarea marilor adâncimi oceanice. – Din fr. écosonde. Sursa: DEX '98.

Giguri bbc.co.uk

4 martie ASTERIEI - Alehin (robot); SEVERUITEI - Mejuly, in meciul Alehin - Mejuly 537 - 587. ASTÉRIE s.f. (Zool.) Specie de echinoderm în formă de stea; stea-de-mare. [Gen. -iei. / < fr. astérie]. Sursa: DN. ȘEVERUÍ, șeveruiesc, vb. IV. Tranz. A netezi flancurile dinților roților dințate necălite. – Șever + suf. -ui. Sursa: DEX '98.

Asterie zooland.ro

3 martie SISTI - Andreeab; GLIGANII - Clepsidra (foto), in meciul Andreeab - Clepsidra 428 - 435 (Clepsidra d.t.g.). ȘÍȘCĂ șiști f. reg. Nutreț constând din paie sau coceni mărunțiți. /<ucr. sițka, ung. szecska. Sursa: NODEX. GLIGÁN, gligani, s.m. 1. (Înv. și reg.) Porc mistreț. 2. Fig. (Pop. și fam.) Găligan. – Din bg. gligan. Sursa: DEX '98.

2 martie PEPLULUI, PROVIANT - Cristi Soare, in  meciul cu Anca Avadanei din Concursul Corespondent nr. 2. PÉPLU, pepluri, s.n. Mantie scurtă fără mâneci, prinsă pe umeri cu o agrafă, purtată peste tunică de către femei în antichitatea greco-romană. [Var.: péplum s.n.] – Din lat. peplum. Sursa: DEX '98. PROVIÁNT, provianturi, s.n. (Înv.) Provizii, alimente (pentru armată). [Pr.: -vi-ant] – Din pol. prowiant, rus. proviant, germ. Proviant. Sursa: DEX '98.

Pepluri mmtreasurenet.com

1 martie STORAX, CODOSISEM, JARIT, BURCI, ANELIDE, BUFT, HIFE - topuri la partida Duplicat de la la ora 1.30 STÓRAX, s.n. Rășină mirositoare extrasă din sucul stiraxului, întrebuințată in parfumerie și medicină. – Din fr., lat. storax. Sursa: DEX '98. CODOȘÍ, codoșesc, vb. IV. Intranz. (Peior.) A face pe codoșul; a practica ocupația de codoș. – Din codoș. Sursa: DEX '98. JĂRÍ, jăresc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A răscoli jarul1 pentru a aprinde mai bine cărbunii; a jerui. – Din jar1. Sursa: DEX '98. BÚR//CĂ ~ci f. 1) Manta bărbătească de postav, lungă și largă. 2) Cojoc lung și mițos, confecționat din piei de oaie cu lâna în afară; bundă. /<ucr. burka. Sursa: NODEX. BÚRCĂ2, burci, s.f. (Reg.) Turtă din mălai care se coace pe vatră, în spuză. – Et. nec. Sursa: DEX '98. búrcă (búrci), s.f. – Pîine mare. Tc. bürek (cf. Iordan, BF, VI, 170), cf. bg. burek, ngr. μπουρέϰι. În Mold. – Der. burechiușe, s.f. (tăiței de supă). Sursa: DER. ANELÍDE s.n.pl. Încrengătură din care fac parte viermii cu corpul cilindric inelat, care se mișcă cu ajutorul unor perișori; (la sg.) vierme din această încrengătură. [Sg. anelid, var. anelidă s.f. / < fr. annélides, cf. lat. annellus – inel]. Sursa: DN. BUFT, bufturi, s.n. (Reg.) Pântece, burtă (de animal sau de om). – Et. nec. Sursa: DEX '98. HÍFĂ, hife, s.f. Filament din celule care alcătuiește miceliul unei ciuperci. – Din fr. hyphe. Sursa: DEX '98.