Home
 

31 decembrie GREJ, TUF, VIL, UNE, PLIMBARETI, STRUP, POLICUTA, METODUL, FARBII, NEUROCIT, REITERAM - Topuri la partida Duplicat de la ora 16. Foto: Miculprint (galerie).

GREJ s. n., adj. invar. 1. S. n. Fir de mătase naturală brută. 2. Adj. invar. (Despre firele de mătase naturală sau despre mătasea naturală) Care are culoarea naturală. – Din fr. grége. Sursa: DEX '98.
tuf, (engl.= tuff) 1. t. calcaros → travertin; 2. t. pisolitic, rocă formată din sfere de nămol vulcanic consolidat sau din agregate concreționare de cenuși vulcanice umectate; 3. t. vulcanic, rocă piroclastică fină formată din elemente de natură vulcanică, cu dimensiuni mai mici de 2 mm. Este o rocă ușoară, variat colorată, textură psamitică și aleuropelitică, cu grad de sortare bun. Se deosebesc: t. vitroclastice, formate preponderent din fragmente de sticlă vulcanică (obsidian, tachilit); t. cristalo-clastice, formate din mai mult de 50% cristale; t. litoclastice, formate din mai mult de 50% fragmente litice. După natura fragmentelor constituente se disting: t. riolitice, t. dacitice, t. andezitice, t. trahitice, t. bazaltice. Sunt frecvente în vecinătatea aparatelor vulcanice, intră în constituția asociațiilor vulcano-sedimentare sau formează intercalații în seriile sedimentare. În România, sunt foarte răspândite atât în unitățile de vorland, cât și în unitățile carpatice. Sursa: Petro-Sedim.
VIL, -Ă, vili, -e, adj. (Franțuzism înv.) De proastă calitate, demn de disprețuit, ordinar; josnic; abject. – Din fr. vil. Sursa: DEX '98.
ÚNE formă verbală v. LOC, locuri, s. n. (Pe unele (sau, rar, une) locuri = ici și colo, pe alocuri.)
LE GÉNIE N’EST AUTRE CHOSE QU’UNE GRANDE APTITUDE À LA PATIENCE (fr.) geniul nu este altceva decât o mare aptitudine pentru răbdare. Sursa: DE.
PARIS VAUT BIEN UNE MESSE (fr.) Parisul merită o liturghie – Cuvinte memorabile rostite de Henric al IV-lea, care pentru a obține tronul Franței, a trecut de la protestantism la catolicism. Justificare a unui act de renegare prin avantajele pe care le oferă. Sursa: DE.
PLIMBĂRÉȚ, -EÁȚĂ, plimbăreți, -e, adj. Căruia îi place să se plimbe (mult), să umble (fără rost), să hoinărească. – Plimba + suf. -ăreț. Sursa: DEX '98.
strup (-puri), s. n. – 1. Frînghie. – 2. Curea de ham. – Mr. strop „prăjină”. Lat. struppus, stroppus (Pascu, I, 162; Candrea, cf. REW 8321), poate indirect pentru rom. Sursa: DER.
strup², strupi, s.m. (reg.) crustă a ranei. Sursa: DAR.
POLICÚȚĂ, policuțe, s. f. (Rar) Policioară. – Din poli[cer] + suf. -ic-uță. Sursa: DLRM.
METÓD s. n. v. metodă. Sursa: DEX '98.
FÁRBĂ, fărburi, s. f. (Reg.) Vopsea; culoare. – Din germ. Farbe. Sursa: DEX '98.
NEUROCÍT, neurocite. s. n. (Anat.) Neuron. [Pr.: ne-u-] – Din fr. neurocyte. Sursa: DEX '98.
REITERÁ vb. I. tr. (Rar) A face din nou ceea ce s-a mai făcut, a repeta. [< fr. réitérer]. Sursa: DN.

30 decembrie SUCEAVA, MIRTI, DOAPA, HLIBANE, GOLDANI, SAGRINA - Maestrul Sportului Mihu (foto 1, galerie, interviu); DEBREIEZ, FIVE, PENTANII - Woland  (foto 2, robot, galerie), in meciul Mihu - Woland 640 - 481.

SUCEÁVĂ, suceve, s. f. (Reg.) Țeava suveicii la războiul de țesut. Sursa: DLRM.
MIRT, mirți, s. m. Arbust ornamental cu frunze alungite și persistente, cu flori mici, albe și parfumate, cultivat mai ales ca plantă ornamentală (Myrtus communis). – Din lat. myrtus, fr. myrte, germ. Myrte. Sursa: DEX '98.
doápă s. f., g.-d. art. doápei; pl. doápe. Sursa: Ortografic.
HLIBÁN, hlibane, s. n. (Reg.) Pâine. – Ucr. hlib „pâine” + suf. -an. Sursa: DLRM.
GOLDÁN, goldani, s. m. Varietate de prun originar din Grecia (Prunus insititia). – Din goldană (derivat regresiv). Sursa: DEX '98.
ȘAGRINÁ, șagrinez, vb. I. Tranz. A prelucra și a finisa unele piei tăbăcite prin imprimarea, cu ajutorul șagrinului, a unui desen special, în scop decorativ sau pentru a masca unele defecte de suprafață. – Din. fr. chagriner. Sursa: DEX '98.
DEBREIÁ (‹ fr.) vb. I tranz. A desface legătura dintre o piesă motoare și una antrenată. ♦ (La automobile) A desface legătura dintre doi arbori cuplați printr-un ambreiaj, permițând scoaterea din serviciu a arborelui antrenat, în timp de arborele motor funcționează; a apăsa pedala ambreiajului. Sursa: DE.
FIVE O'CLÓCK s. n. Ceai servit la ora cinci după-amiază, însoțit de o gustare. ♦ Reuniune amicală făcută după-amiaza (în jurul orei cinci). [Pr.: faiv ă clóc] – Expr. engl. Sursa: DEX '98.
PENTÁN s.m. Hidrocarbură din seria parafinelor, care se găsește în gazele de sondă și în fracțiunile ușoare rămase de la distilarea țițeiului. [< fr. pentane]. Sursa: DN.

29 decembrie Internet Scrabble Club a adoptat LOC 5 pentru jocul in limba romana.
 

29 decembrie COP, BUDANE, NEV - Inarus; MIL, TEX, GURUL, SAM - Carol (foto, galerie), in meciul Inarus - Carol 511 - 514 (Inarus a plecat, partida adjudecata in favoarea lui Carol).

cop (cópuri), s. n. – 1. Măsură de capacitate pentru lichide și produse solide, egale cu un litru. – 2. Călcîi. Săs. kôp „pahar” (Borcea 183). În Trans. Scriban preferă să plece de la mag. köpü, „butoi”. Sursa: DER.
BUDÁNĂ, budane, s. f. (Reg.) Butoi cu capacitate mare; zăcătoare (II 1). – Budăi + suf. -ană. Sursa: DEX '98.
NEV s. m. tumoare benignă a pielii, de natură epidermică, vasculară etc.; aluniță. (< lat., fr. noevus). Sursa: MDN.
NEV VASCULÁR s. v. angiom. Sursa: Sinonime.
MIL, miluri, s. n. (Înv. și reg.) Blană de oaie. Sursa: DLRM.
TEX¹ ~uri n. Cui mic folosit la confecționarea și repararea încălțămintei. /<fr. tex. Sursa: NODEX.
TEX² ~uri n. Unitate de măsură a gradului de finețe a firelor textile, egală cu greutatea în grame a o mie de metri de fir. /<fr. tex. Sursa: NODEX.
gúru s.m. **1. ◊ „Ceva intermediar între preot al diverselor secte hinduse și preceptor – sau chiar judecător – guru este o prezență pitorească între Indus și Gange [...] Guru mai este considerat și un intermediar sacru între Dumnezeu (Hari) și oameni. De aceea cuvântul gurului este socotit drept «Adevăr absolut», iar persoana lui este divinizată.” Cont. 13 XII 74 p. 4; v. și 16 X 81 p. 12. **2. Mentor spiritual ◊ „[...] supremația lui Jean-Paul Sartre, marele «guru» al intelighenției pariziene.” R.lit. 28/95 p. 14 (cuv. sanscrit; cf. fr. gourou, engl. guru; PR 1960, BD 1966). Sursa: DCR2.
sam, sámuri, s.n. (reg.) tiv făcut la poalele hainelor prea lungi. Sursa: DAR.
șam s. n. – Pînză orientală de bumbac și in. – Var. șamă. Tc. Sam „Damasc” (Șeineanu, II, 334). – Cf. salamangea. Sursa: DER.
SÂM adj.m. v. sfânt (I). Sursa: DLRLC.
 

28 decembrie SUBPOLAR, PANCOVA, TRUFI, SOLDIREA, SPANCHIE, BRANDURI, ZULU, ZULUF, EGEEANA - Topuri la partida Duplicat de la ora 11.

SUBPOLÁR, -Ă, subpolari, -e, adj. (Despre regiuni geografice sau despre fauna, flora, clima lor) Care se găsește în zona unuia dntre cele două cercuri polare, în imediata apropiere a acestora; care este specific acestei zone. – Sub¹- + polar. Sursa: DEX '98.
páncovă, páncove, s.f. (reg.) 1. gogoașă, minciunea, uscățele. 2. clătită. 3. colțunași. 4. omletă. 5. (la pl.) ouă ochiuri. Sursa: DAR.
TRUFÍ vb. v. făli, fuduli, grozăvi, infatua, împăuna, înfumura, îngâmfa, lăuda, mândri, semeți. Sursa: Sinonime.
șoldíre, șoldíri, s.f. 1. (pop.) vătămare la șolduri. 2. (pop.) strâmbare, lăsare într-o parte. 3. (reg.) bătaie zdravănă. 4. (reg.) mișcare ostentativă a șoldurilor de către o femeie. Sursa: DAR.
SPANCHÍE s. f. Sperietoare de păsări. (din zbanghiu). Sursa: DER.
ȘPANCHÍU, -ÍE adj. v. zbanghiu. Sursa: DEX '98.
ȘPANCHÍU adj., adv. v. chiorâș, cruciș, încrucișat, sașiu. Sursa: Sinonime.
ȘPANCHÍU adv. v. chiondorâș, strâmb. Sursa: Sinonime.
BRAND, branduri, s. n. (Mil.) Aruncător de mine¹ (2); p. ext. proiectil de aruncător de mine. – Din n. pr. Brandt. Sursa: DEX '98. Foto: Mortierul M2, sub licenta Brandt Mle 1935, de la ro.wikipedia.org.
zúlu (limbă) s. f. Sursa: DOOM 2.
zulúf (-fi), s. m. – Buclă, cîrlionț. – Mr. dzuluf, zăluf, țaluf. Tc. (per.) zülüf (Roesler 592; Șeineanu, II, 392; Lokotsch 2230; Ronzevalle 96), cf. ngr. τσουλούφι, bg. zuluf, culuf. Din ultimul cuvînt provine țuluc, s. m. (smoc), în Mold. – Der. zulufat, adj. (cu zulufi). Sursa: DER.
EGEEÁN, -Ă adj. referitor la popoarele de la Marea Egee. ◊ civilizație egeeană = nume dat civilizațiilor preelenice care s-au dezvoltat între anii 2600 și 1200 î. Chr. în insulele și pe coastele Mării Egee. (< fr. egéen). Sursa: MDN.

27 decembrie HEC, PAG, GAS - Milija (foto 1, galerie); BOND, HEM - Sototon, in meciul Milija - Sototon 585 - 559.

HEC interj. Cuvânt care imită sughițul. – Onomatopee. Sursa: DEX '98.
PAG¹ s. m. v. paj. Sursa: DEX '98.
PAG págă, pagi, páge (mai ales despre cai) Care este de culoare neagră sau roșcată, cu pete mari albe. /<sl. pĕgŭ. Sursa: NODEX.
-PÁG elem. „unit, legat”. (< fr. -page, cf. gr. pagos). Sursa: MDN.
gas s. n. (pl. gásuri). Sursa: DMLR; (probabil din Gospodarie Agricola de Stat).
BOND salt al aeronavei la o aterizare incorectă. Sursa: GTA.
HEM, hemuri, s. n. Nucleu al hemoglobinei și al altor pigmenți respiratori celulari, de care se leagă un ion de fier. – Din fr. hème. Sursa: DEX '98.
HEM²(O)- /HEMAT(O)-, -EMÍE elem. „sânge, hematii, hemoglobină”. (< fr. hém/o/-, hémat/o/-, -hémie, cf. gr. haima, -tos). Sursa: MDN.
hem conj. – Se folosește în formă reduplicată, pentru a indica o alternanță; fie-fie, sau-sau. Bg. hem (DAR). Sursa: DER.
 

26 decembrie MOLIBDEN, STEL, CAFRU, GHINTUIND, INVASCUT, GATEJEL, PANCOVEI, BIDEU, AAA - Topuri la partida Duplicat de la ora 1. Foto: Screblista (galerie).

MOLÍBDEN (‹ fr. {i}; {s} lat. molybdaenum „bucată de plumb”) s. n. Element chimic (Mo; nr. at. 42, m. at. 95,94, gr. sp. 10,2, p. t. 2.620ºC); metal alb-cenușiu, lucios. Se găsește în natură sub formă de sulfură (molibdenit) și de molibdați. Formează combinații stabile în treapta de valență 6. Se obține în cuptorul electric, prin prăjirea sulfurii și reducerea oxidului format. Este întrebuințat la fabricarea unor oțeluri speciale. A fost descoperit (1778) de C.W. Schelle și izolat (1782) de P.J. Hjelm, iar metalul pur a fost obținut de J.J. Berzelius. Sursa: DE.

STEL¹ s. n. cilindru central al axei vegetalelor vasculare, care conține țesuturile conducătoare. (< fr. stèle, germ. Stele). Sursa: MDN/
STEL²(O)-, -STÉL, -STELÍE elem. „cilindru central”. (< fr. stél/o/-, -stèle, -stélie, cf. lat. stela, gr. stele). Sursa: MDN.
CÁFRI s. m. pl. Populație de rasă neagră din sudul Africii. – Din fr. Cafres. Sursa: DEX '98.
cáfru s. m., pl. cáfri (sil. -fri). Sursa: Ortografic.
GHINTUÍ, ghintuiesc, vb. IV. Tranz. 1. A prevedea cu ghinturi (1) țeava unei arme de foc, a executa ghinturi la o țeavă a unei arme de foc. 2. A fereca (1) cu ghinturi (2) un buzdugan, o ghioagă etc. – Ghint + suf. -ui. Sursa: DEX '98.
ÎNVĂSCÚT, -Ă, învăscuți, -te, adj. (Înv.) Care este îmbrăcat, acoperit, înfășurat, învelit. – V. învește. Sursa: DEX '98.
GĂTÉJ, găteje, s. n. Creangă subțire și uscată care servește la aprinderea focului; vreasc. – Cf. sl. gatĩ. Sursa: DEX '98.
GĂTEJÉL s. v. pitulice. Sursa: Sinonime.
PÁNCOVĂ, pancove, s. f. (Reg.) Gogoașă sau minciunea (de mâncat). – Din magh. pánk. Sursa: DEX '98.
BIDÉU, bideuri, s. n. Vas de toaletă pentru spălături intime. – Din fr. bidet. Sursa: DEX '98.
AAA interj. v. a. Sursa: DOOM.

25 decembrie JAPE, BUHNEI, FIRIDE, OVAS, MAIUG, TIO, XENIA, BIV, CHESON, BASNIND, ADASTA, LEFTI, PUCI, ZARGANII, MOTO - Topuri la partida Duplicat de la ora 17. Foto: Mikidutza (galerie).

JÁPĂ, jape, s. f. (Reg.) Nuia subțire și elastică. ◊ Bătaie dată cu o astfel de nuia. – Din jap. Sursa: DEX '98.
BÚHNĂ s. f. v. bufnă; BÚFNĂ, bufne, s. f. (Ornit.; rar) Bufniță. [Var.: búhnă s. f.] – Formație onomatopeică. Sursa: DEX '98.
FIRÍDĂ, firide, s. f. Adâncitură de forma unei ferestre oarbe lăsată într-un zid, în peretele unei sobe etc., cu scop utilitar sau decorativ; p. ext. deschizătură îngustă într-un zid. – Din bg. firida. Sursa: DEX '98.
OVẮS subst. v. ovăz. Sursa: DEX '98.
MĂIUG, măiuge, s. n. Diminutiv al lui mai². ♦ Unealtă de lemn cu care se bate inul sau cânepa; măiuț. – Mai + suf. -iug. Sursa: DEX '98.
TIO interj. (Pop.) Strigăt cu care se gonește un animal. – Onomatopee. Sursa: DEX '98.
TIO- Element prim de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) sulf”, „cu (care conține) sulf”. [Pron. ti-o-. / < fr. thio-, it. tio-, cf. gr. theion]. Sursa: DN.
XENÍE, xenii, s. f. (Biol.) Fenomen de dublă fecundare specific plantelor angiosperme, realizat cu polen de la o mulțime de varietăți ale speciei. – Din fr. xénie, engl. xenia. Sursa: DEX '98.
XENÍE² s.f. (Biol.) Apariție, la generațiile obținute prin hibridare sexuată, a caracterelor organismului patern, în endospermul seminței. [Gen. -iei. / < fr. xénie, it. xenia, cf. gr. xenios – ospitalier]. Sursa: DN.
XÉNIE² s.f. Gen de epigramă satirică. (din germ. Xenie). Sursa: MDN.
-XENÍE³ elem. v. xeno-. Sursa: MDN.
biv adv. – Înainte cu unele titluri, indică faptul de a se fi aflat persoana respectivă într-o funcție în care nu mai este: biv vel logofăt, fost mare cancelar; biv vornic, fost vistiernic. Sl. byvŭ. Termen administrativ, nu aparține limbii vii. Înv. Sursa: DER.
biŭ și biv n. (ung. bö, böv, larg, frecŭent, îmbelșugat, de unde și böseg, belșug. V. bios, belșug). Vechĭ. În de biŭ saŭ de biŭ, din belșug. – În Ban. din biŭ. – În Ps. S. a fi ên de biŭ, a locui. Sursa: Scriban.
CHESÓN, chesoane, s. n. 1. Vehicul de artilerie, tras de cai, format dintr-o ladă de tablă închisă, împărțită în compartimente, destinat pentru transportul muniției. 2. Fiecare dintre despărțiturile cu pereți metalici care se fac la o navă, cu scopul de a evita pătrunderea masivă a apei în caz de avarie. ♦ Dulap pentru păstrarea efectelor pe bordul unei nave. 3. Construcție de beton, de oțel etc. de forma unei cutii, care servește la executarea fundațiilor sub apă sau în terenurile umede, precum și la repararea unei nave sub linia de plutire. – Din fr. caisson. Sursa: DEX '98.
CHESON celulă de retenție (v.) Sursa: GTA.
BĂSNÍ, băsnesc, vb. IV. Intranz. (Înv.) A povesti lucruri fantastice, mincinoase; a scorni, a născoci. – Din basn (= basm). Sursa: DLRM.
adăstá (-ást, -át), vb. – A aștepta. – Mr. adastu. < Lat. ădastāre „a fi prezent” (Pușcariu 22; REW 148; DAR), care nu trebuie confundat cu lat. adastare „a grăbi” (REW 3990), de origine germanică. Se remarcă tendința de a conjuga eu adăstez. Sursa: DER.
LEFT, (1) lefți, s. m., (2) lefturi, s. n. (Înv.) 1. S. m. Monedă de aur sau argint (în valoare de cinci ducați), din care se făceau salbe. 2. S. n. Obiect de podoabă femeiască în formă de colier sau de medalion. – Din ngr. leftó(n) „monedă mică”. Sursa: DEX '98.
PUCI, puciuri, s. n. Încercare a unui grup politic militar de a răsturna prin violență un regim politic, o ordine statală. – Din germ. Putsch. Sursa: DEX '98.
ZĂRGÁN, zărgani, s. m. Specie de pește marin cu corpul alungit și cilindric, acoperit cu solzi mici, cu fălcile prelungite și cu oasele colorate în verde (Belone belone euxini). – Et. nec. Sursa: DEX '98. Foto: Zargan, de la et.wikipedia.org
MÓTO², motouri, s. n. Citat luat, de obicei, dintr-o operă consacrată sau semnată de un autor celebru, pus la începutul unei lucrări, al unui capitol etc. cu scopul de a releva ideea fundamentală a scrierii respective. – Din it. motto, germ. Motto. Sursa: DEX '98.
MOTO¹- Element de compunere care înseamnă „pus în mișcare cu ajutorul unui motor”, „echipat cu un motor” și care servește la formarea unor substantive și a unor adjective. ◊ (Folosit independent) Mijloace moto. – Din fr. moto-. Sursa: DEX '98.
moto (cuv. it. „mișcare”) 1. Cuvânt care intră în componența unor indicații de tempo (2) cărora le adaugă o nuanță de rapiditate (allegro con m., andante con m.). ♦ Con m., fără altă indicație, desemnează o mișcare rapidă. 2. M. perpetuo (loc. it. „mișcare nesfîrșită”), titlul unei piese de virtuozitate, sin. perpetuum mobile. Sursa: DTM.
auto-móto-cárting s.n., adj.inv. Referitor la automobile, motociclete și carturi ◊ „Automobiliștii băimăreni dispun, de câteva zile, de un club dotat cu material documentar de tehnică auto, turism rutier și sport auto-moto-karting.” R.l. 3 III 77 p. 5 (din auto2- + moto- + carting).
Sursa: DCR2.
aúto-móto-vélo-spórt adj. (Magazin) specializat în desfacerea pieselor de schimb și a mijloacelor de transport pe două și patru roți, ca și a materialului sportiv ◊ „Două noi magazine auto-moto-velo-sport s-au deschis în București [...]” Sc. 14 XI 82 p. 5. ◊ „Un nou magazin auto-moto-velo-sport.” Sc. 19 III 83 p. 5 (din auto2- + moto + velo + sport). Sursa: DCR2.

24 decembrie ZDRAGON, HARDAUL, IODLER, JAMAICEI, CVARTUL, BIBIC - Topuri la partida Duplicat de la ora 13. Foto: Agnostic (galerie).

ZDRAGÓN s. m. v. zdrahon. Sursa: DEX '98.
ZDRAGÓN s. m. v. dragon. Sursa: DLRM.
HÂRDĂU, hârdaie, s. n. Vas făcut din doage de lemn, dintre care două pot fi mai lungi și găurite, servind ca toarte, întrebuințat la păstrarea sau la transportarea lichidelor; ciubăr. ◊ Expr. A turna (pe cineva) la hârdău (sau la hârdăul lui Petrache) = a băga (pe cineva) la închisoare, a aresta (pe cineva). ♦ Conținutul vasului descris mai sus. – Din magh. hordó. Sursa: DEX '98.
IÓDLER, iodlere, s. n. Fel de a cânta specific locuitorilor de munte din Tirol, Bavaria și Elveția, constând dintr-o serie de vocalize care trec frecvent de la registrul normal al vocii la cel de falset; cântec, melodie bazată pe asemenea vocalize. – Din germ. Jodler. Sursa: DEX '98. Clip: Orig Ötztal Trio - zu Tirol gehört das Jodeln, de la Youtube.com.
JAMÁICĂ s.f. (Rar) Rom de Jamaica, fabricat din trestie de zahăr. [Pron. -mai-. / cf. Jamaica – insulă în Marea Caraibilor]. Sursa: DN.
cvart, cvárturi, s.n. (înv.) a patra parte dintr-o coală de hârtie; sfert. Sursa: DAR.
CVARȚ s. n. v. cuarț. Sursa: DEX '98.
BIBÍC² -Ă, bibici, -ce, s. m. și f. (Fam.) Termen de dezmierdare adresat unei persoane iubite; bibiloi. – Cf. bibi. Sursa: DEX '98.
BIBÍC ~ci m. Pasăre migratoare de baltă, de talie mică, cu moț și cu penaj colorat; nagâț. /<ung. bibic. Sursa: NODEX.

23 decembrie EUPEPSIA, SIXTA, VERMUTUL, MACADAU, MIODINIEI, VULG, HIPIUL, CANIND - Topuri la partida Duplicat de la ora 20. Foto: Geo1974.

EUPEPSÍE, eupepsii, s. f. Digestie ușoară. [Pr.: e-u-] – Din fr. eupepsie. Sursa: DEX '98.
SÍXTĂ, sixte, s. f. Poziție a brațului înarmat, întâlnită în scrimă, la probele de floretă și de spadă. – Din fr. sixte. Sursa: DEX '98.
VÉRMUT, vermuturi, s. n. Băutură alcoolică făcută din vin în care s-au pus la macerat diferite substanțe vegetale amare; sticlă sau pahar care conține o astfel de băutură. [Acc. și: vermút] – Din fr. vermouth, germ. Wermut, it. vermut. Sursa: DEX '98.
MACADĂU s. m. v. măgădău; MĂGĂDẮU, măgădăi, s. m. (Reg.) Bărbat mare la trup (și cam prost); vlăjgan, măgădan. [Var.: (reg.) macadắu s. m.] – Et. nec. Cf. măgădan. Sursa: DEX '98.
MIODINÍE, miodinii, s. f. Durere musculară care apare în anumite cazuri de reumatism, nevralgie etc. [Pr.: mi-o-] – Din fr. myodynie. Sursa: DEX '98.
VULG n. la sing. înv. depr. Pătură socială fără drepturi, asuprită și exploatată; plebe. /<lat. vulgus. Sursa: NODEX.
HÍPPY s. m. (Adesea adjectival) Tânăr nonconformist, contestatar, neglijent în îmbrăcăminte și uneori consumator de droguri sau cu înclinare spre promiscuitate etc. V. beatnic. [Scris și: hipi. – Pr.: hi-] – Cuv. engl. Sursa: DEX '98.
CĂNÍ, cănesc, vb. IV. Tranz. A vopsi (în negru) părul, lâna etc. – Din căneală. Sursa: DLRM.
 

21 decembrie GRIMAI, VARFAR, CRIJACII, SINCRON - Mejuly (foto 1, galerie, interviu); AERODINA, VUVE, PUB, POSTUMEI, ANTRETUL - Woland (foto 2, robot, galerie), in meciul Mejuly - Woland 582 - 570.

GRIMÁ, grimez, vb. I. Refl. și tranz. A (se) machia pentru scenă sau pentru film în conformitate cu fizionomia cerută de rolul interpretat; p. gener. a (se) machia. – Din fr. grimer. Sursa: DEX '98.
VÂRFÁR, vârfare, s. n. 1. Țăpoi cu coada lungă, cu care se poate așeza fânul în vârful stogului. 2. Vârf de munte. – Vârf + suf. -ar. Sursa: DEX '98.
CRIJÁC, crijaci, s. m. (Înv.) Cruciat. – Din ucr. kryzak. Sursa: DEX '98.
SINCRÓN, -Ă, sincroni, -e, adj. (Despre fapte, fenomene sau evenimente) Sincronic (1). ♦ (Despre sisteme fizice sau chimice) Care este sediul unor fenomene periodice cu evoluție sincronică. ◊ Cameră sincronă = dispozitiv special folosit în cinematografie, în televiziune, pentru înregistrarea simultană a sunetului și a imaginii. Mașină sincronă = mașină electrică de curent alternativ (monofazat sau trifazat) a cărei turație de regim este constantă și proporțională cu frecvența tensiunii la borne. – Din fr. synchrone. Sursa: DEX '98.
AERODINĂ, aerodine aeronavă mai grea decât volumul aerului dislocat care se menține în atmosferă datorită mișcării lui de înaintare (avionul, elicopterul, planorul, etc.). Aerodină lenticulară vehicul aerian aflat în fază experimentală, având forma unei farfurii răsturnate. Sin. farfurie zburătoare. Sursa: GTA. Clip: OZN-ul lui Henri Coanda, UFO project, de la youtube.com.
VÚVĂ, vuve, s. f. (Reg.) Dairea, tamburină. – Et. nec. Sursa: DEX '98.
PUB s. n. (în Anglia și în unele țări anglo-saxone) cabaret, tavernă. (< engl. pub). Sursa: MDN.
POSTÚM, -Ă, postumi, -e, adj. 1. (Despre opere literare, științifice etc.) Publicat după moartea autorului. ♦ (Substantivat, f.) Postumele lui Eminescu. 2. (Despre aprecieri, distincții etc.) Care se acordă, se atribuie sau se recunoaște cuiva după moarte. 3. (Jur.; despre copii) Născut după moartea tatălui. – Din fr. posthume, lat. posthumus. Sursa: DEX '98.
antrét (Mold.) n., pl. e și urĭ, antrea f., pl. ele, și antréŭ n., pl. urĭ (fr. entrée, de unde, probabil și rus. antrét. Cp. cu comitet). Barb. Intrare (tindă, sală, anticameră). – În Munt. vulg. și antrelúță, f., pl. e. Sursa: Scriban.
 

20 decembrie DECUPRAT, HEX, PRESENEI, SPOVEDUI, ORAJ, PAFUGATI,  BLUZASI, POHTA, CAUTERELE, MICIMANI - Topuri la partida Duplicat de la ora 23. Foto: Profesorul (galerie).

DECUPRÁ, decuprez, vb. I. Tranz. A înlătura stratul de cupru depus pe stereotipe. – De(s)- + cupru. Sursa: DEX '98.
HEX(A)- Element de compunere însemnând „de șase ori”, „sextuplu”, care servește la formarea unor adjective și substantive. [Var.: exa-] – Din fr. hex(a)-. Sursa: DEX '98.
PREÁSENĂ s. f. v. presenă; PRÉSENĂ, presene, s. f. (Reg.) Cureaua hamului care trece pe sub pieptul calului. [Var.: présen s. n., preásenă s. f.] – Din scr. prsina. Sursa: DEX '98.
spoveduí (= spovedi) vb. (ind.prez. 1 spoveduiesc). Sursa: DMLR.
ORÁJ, oraje, s. n. (Met.) Fulger însoțit de tunet. – Din fr. orage. Sursa: DEX '98.
PĂFUGÁ, păfúg, vb. I. Tranz. (Reg.) A fugări, a alunga. [Var.: pefugá vb. I] – Pe + fugă. Sursa: DEX '98.
BLUZÁ vb. tr. a umfla, a lărgi în talie corsajul unei rochii, ca o bluză. (< fr. blouser). Sursa: MDN.
PÓHTĂ s. f. v. poftă. Sursa: DEX '98.
CAUTÉR, cautere, s. n. Instrument chirurgical de metal, în formă de bastonaș, cu care se cauterizează. ♦ Agent chimic folosit pentru cauterizare. [Pr.: ca-u-] – Din fr. cautère, lat. cauterium. Sursa: DEX '98.
MICIMÁN, micimani, s. m. (Ieșit din uz) Grad de subofițer în marină; persoană care avea acest grad. – Din rus. miciman. Sursa: DEX '98.

19 decembrie TOVAL, COP, AMA, JARCI - Porctzelan (foto 1, galerie); JUPI, OFT, REM - Olive32 (foto 2, galerie), in meciul Porctzelan - Olive32 550 - 470.

TOVÁL, tovaluri, s. n. 1. Piele de vacă, de vițel, de porc sau de cal, de culoare naturală, tăbăcită cu substanțe vegetale ori sintetice, din care se confecționează încălțăminte rezistentă. 2. Fig. (Fam.) Obraz (gros) al unei persoane (fără caracter). – Din ucr. tovar. Sursa: DEX '98.
COP, copuri, s. n. (Reg.) Măsură de capacitate de aproape un litru. ♦ Cană, vas având această capacitate. ♦ Conținutul unei astfel de căni. – Din rus. kop. Sursa: DEX '98.
AMÁ interj. (Înv., ir.) Zău că..., zău așa! – Tc. amma „însă” (ngr. ama). Sursa: DLRM.
SI VIS AMARI, AMA! (lat.) dacă vrei să fii iubit, iubește! – Seneca, „Epistulae ad Lucilium”, IX, 6. Sursa: DE.
JÁRCĂ jărci f. 1) Oaie bătrână și slabă. 2) Piele de oaie de proastă calitate. 3) Cojoc vechi și jerpelit. /Orig. nec. Sursa: NODEX.
JUPÍ vb. IV. v. jupui. Sursa: DEX '98.
OFT, ofturi, s. n. (Înv. și reg.) Oftat, suspin; p. ext. amărăciune, regret, durere, suferință, deznădejde. – Din aht. Sursa: DEX '98.
JESTERS DO OFT PROVE PROPHETS (engl.) măscăricii se dovedesc adeseori profeți – Shakespeare, „Regele Lear”, act V, scena 3. Sursa: DE.
REM, remi, s. m. (Fiz.) Unitate de măsură a dozelor de radiație raportate la efectul lor biologic (egală cu doza primită de un anumit țesut iradiat astfel încât doza absorbită să fie de un rad). – Din engl., fr. rem. Sursa: DEX '98.
AD REM loc. adv. La obiect. – Loc. lat. Sursa: DEX '09.
REM TENE: VERBA SEQUENTUR (lat.) stăpânește materia; cuvintele vin de la sine – Aforism atribuit lui Cato cel Bătrân. Dezvolți cu ușurință un subiect pe care ești stăpân. Sursa: DE.
 

18 decembrie ZABUN, TEC, BUC, JEP, IAC, SIN, VACARIM, GLETURI, PERFIDIE - Necenzurat (foto 1, galerie); RONDOUL -  Worry, in meciul Necenzurat - Worry 597 - 513.

ZĂBÚN, zăbune, s. n. 1. Haină bărbătească purtată de țărani, făcută din lână sau din bumbac, de obicei lungă, cu sau fără mâneci, împodobită cu cusături. 2. Anteriu lung și larg purtat de preoți și de călugări. 3. (Înv.) Haină lungă, fără mâneci, confecționată din stofă scumpă, pe care o purtau boierii. [Var.: zobón s. n.] – Din bg. zabun. Sursa: DEX '98.
TEC, teci, s. m. Arbore exotic originar din sudul Asiei, înalt, cu frunze opuse, întregi și cu flori albe, al cărui lemn dens și rezistent este folosit mai ales în construcții navale (Tectona grandis). – Din fr. teck. Sursa: DEX '98.
TEC²(A)-/TECI-, -TÉCIU elem. „conceptacul, teacă”. (< fr. théc/a/-, -théci-, -thécium, cf. lat. theca, gr. theke). Sursa: MDN.
TEC s. Dozator de sucuri ◊ „Comerțul a pătruns și în piața de legume, unde câțiva oameni cu inițiativă și-au instalat măsuțe cu tot felul de produse, mașina de înghețată sau de TEC, fără să se gândească că micșorează prea mult spațiul.” R.l. 19 IV 93 p. 5 (din numele firmei TEC care importă dozatoarele). Sursa: DCR2.
BUC¹ subst. (Reg., în loc. adv.) Într-un buc = imediat, într-o clipă, foarte repede. – Et. nec. Sursa: DEX '98.
BUC², (2) buci, s. m. (Reg.) 1. Pleavă rămasă după vânturarea semințelor de cânepă sau de in, după măcinarea boabelor de porumb etc. 2. (La pl.) Scame rămase de la melițarea și pieptănarea inului și a cânepii. – Cf. alb. byk. Sursa: DEX '98.
BUC², buci, s. m. (Reg.) Fag bătrân. – Slav (v. sl. buku). Sursa: DLRM.
JEP, jepi, s. m. Arbust din familia pinului, cu tulpini ramificate flexibile, adesea culcate la pământ, cu frunze în formă de ace, răspândit în regiunea alpină sub formă de tufișuri; jneapăn (1) (Pinus mugo) – Et. nec. Sursa: DEX '98.
IAC, iaci, s. m. Mamifer rumegător din Tibet, mai mic decât bivolul, cu corpul masiv, acoperit de păr lung de culoare brună și cu o cocoașă pe ceafă (Poephagus grunniens). – Din fr. yack. Sursa: DEX '98.
SIN¹ s. m. invar. (Înv. și reg.; particulă care precedă prenumele tatălui și intră în componența numelui de familie al copiilor) Fiu, fiul lui... – Din sl. synŭ. Sursa: DEX '98.
SIN² s. m. și n. v. sân. Sursa: DEX '98.
SIN- Element prim de compunere savantă cu semnificația „împreună”, „cu”. [Var. sim-. / < it. sin-, fr. syn-, cf. gr. syn]. Sursa: DN.
SIN²(O)- elem. „(din) China”, „chinez”. (< fr. sin/o/-, cf. lat. Sina, China). Sursa: MDN.
SIN s. v. cută, golf, încrețitură, pliu, șopron. Sursa: Sinonime.
VĂCĂRÍ, văcăresc, vb. IV. Intranz. (Rar) A duce la păscut și a păzi vacile. – Din văcar. Sursa: DEX '98.
GLET, gleturi, s. n. Strat subțire de var sau de ipsos aplicat peste tencuială, pentru a obține o suprafață netedă de zugrăveală sau de văruială. – Din germ. Glätt[putz]. Sursa: DEX '98.
PERFIDÍE, perfidii, s. f. Trăsătură de caracter, faptă, manifestare care denotă răutate, viclenie, necinste, în ciuda aparențelor (binevoitoare). [Acc. și: perfídie] – Din fr. perfidie. Sursa: DEX '98.
RONDÓU, rondouri, s. n. 1. Loc de formă circulară (amenajat în grădină, în piețe, în localuri). 2. Manevră de întoarcere a unei nave, prin care aceasta își schimbă direcția de înaintare cu un unghi de 180°. – Din fr. rondeau. Sursa: DEX '98.
RONDÓU² s.n. Poezie cu formă fixă cultivată în Franța în sec. XV-XVI, alcătuită dintr-o cvinarie, un catren și o sextină, în care versurile finale, mai scurte, ale ultimelor două strofe sunt de fapt începutul primului vers al poeziei. [Pron. -dou, pl. -uri. / < fr. rondeau]. Sursa: DN.

17 decembrie FUTURISM, FERESTII, OPACESC, VANADIUL, SEHELBEI, FESTELITA, SACELATA, MINIOINA - Topuri la partida Duplicat Eliptic de la ora 17 Foto: Neutra, Lgall (galerie).

FUTURÍSM s.n. Curent literar-artistic de la începutul sec. XX, care proclamă un spirit de frondă, o negație totală a formelor tradiționale și o orientare spre cultul mașinismului, al ritmului halucinant al civilizației și al tehnicii moderne. [Cf. fr. futurisme, it. futurismo]. Sursa: DN.
futurism v. bruitism. Sursa: DTM.
fereástă (= fereastră) s. f., pl. fereste / ferești. Sursa: DMLR.
OPĂCÍ, opăcesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) 1. A opri în loc, a reține; a împiedica. 2. A induce în eroare, a deruta; a necăji; a năuci, a zăpăci. 3. A liniști, a potoli, a domoli. – Din bg. opača, scr. opačiti. Sursa: DEX '98.
VANÁDIU (‹ fr. {i}; {s} Vana-dis, divinitate scandinavă) s. n. Element chimic (V; nr. at. 23, m. at. 50,94, p. t. 1.750ºC, p. f. 3.400ºC, gr. sp. 6); metal dur, casant, de culoare albă-cenușie, care se găsește în natură sub formă de compuși, întrebuințat ca adaos în oțeluri speciale și, sub formă de V₂O₅, drept catalizator în diferite procese chimice. A fost descoperit în 1801 de mineralogul spaniol Andrés Manuel del Rio, care-l va numi eritroniu, și redescoperit de Nils Gabriel Sefström (1787-1854) în 1830, care i-a dat și numele actual. Sursa: DE.

SEHÉLBĂ s. f. v. selbă; sélbă (-be), s. f. – Pădure tînără. – Var. silvă. It. selva. Cultism din epoca romantică, fără întrebuințare. Var., direct din lat. – Der. silvic, adj.; silvic, s. m.; silvicultură, s. f., din fr.; silvicultor, s. m., din fr. Sursa: DER.
FEȘTELÍ, feștelesc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. (Reg.) A (se) murdări, a (se) mânji. 2. Tranz. (Fam.; în expr.) A o feșteli = a o păți, a intra într-o încurcătură; a se face de râs. – Cf. magh. festeni „a vopsi, a zugrăvi”. Sursa: DEX '98.
A SĂCELÁ ~éz tranz. reg. (cai sau vite cornute) A curăța cu săceala; a țesăla. /Din săceală. Sursa: NODEX.
MINIÓINĂ s. f. Oină cu reguli de joc simplificate. [Pr.:-ni-oi-] – Mini¹- + oină. Sursa: DEX '98.

16 decembrie ANOREXIA, MATRITAU, SEM, IUS - Tsunamic (foto 1, galerie); CAMERALE, TUF, GUASEI, ZAGANI -  Nefertiti (foto 2, robot, galerie); in meciul Tsunamic - Nefertiti 587 - 481.

ANOREXÍE s. f. Lipsă a poftei de mâncare, întâlnită în multe boli febrile, digestive, cronice etc.; inapetență. ♦ Anorexie mintală = repulsie față de alimente, însoțită de pierderea totală a poftei de mâncare. – Din fr. anorexie. Sursa: DEX '98.
MATRIȚÁ, matrițez, vb. I. Tranz. A prelucra un material prin deformare plastică, cu ajutorul unei matrițe. – Din matriță. Sursa: DEX '98.
SEM s.n. (Lingv.) Semantem. ♦ Unitate semantică minimă care permite definirea unui sens. [< fr. sème, cf. gr. sema]. Sursa: DN.
iuș, iușuri, s.n. (reg.) Drept (de moștenire). Sursa: DAR.
IUS EST ARS BONI ET AEQUI (lat.) dreptul este arta binelui și a echității – Definiție dată dreptului în „Digestele” lui Iustinian. Sursa: DE.
SUMMUS IUS, SUMMA INIURIA (lat.) cel mai mare drept, cea mai mare nedreptate – Cicero, „De officiis”, I, 10, 33. Adagiu din dreptul roman. Aplicarea strictă a legii poate duce la acte de injustiție. Sursa: DE.
CAMERÁL, -Ă adj. 1. Care privește finanțele publice. ◊ Științe camerale = nume dat în sec. XVII-XVIII disciplinelor care studiau finanțele publice. 2. (Muz.) De cameră. [< fr. caméral, engl. cameral, cf. lat. camera]. Sursa: DN.
tuf, (engl.= tuff) 1. t. calcaros → travertin; 2. t. pisolitic, rocă formată din sfere de nămol vulcanic consolidat sau din agregate concreționare de cenuși vulcanice umectate; 3. t. vulcanic, rocă piroclastică fină formată din elemente de natură vulcanică, cu dimensiuni mai mici de 2 mm. Este o rocă ușoară, variat colorată, textură psamitică și aleuropelitică, cu grad de sortare bun. Se deosebesc: t. vitroclastice, formate preponderent din fragmente de sticlă vulcanică (obsidian, tachilit); t. cristalo-clastice, formate din mai mult de 50% cristale; t. litoclastice, formate din mai mult de 50% fragmente litice. După natura fragmentelor constituente se disting: t. riolitice, t. dacitice, t. andezitice, t. trahitice, t. bazaltice. Sunt frecvente în vecinătatea aparatelor vulcanice, intră în constituția asociațiilor vulcano-sedimentare sau formează intercalații în seriile sedimentare. În România, sunt foarte răspândite atât în unitățile de vorland, cât și în unitățile carpatice. Sursa: Petro-Sedim.
GUÁȘĂ, guașe, s. f. 1. Culoare preparată din pigmenți minerali, gumă arabică și apă, folosită în pictură. 2. Tablou executat cu guașă (1). [Var.: guaș s. n.] – Din fr. gouache. Sursa: DEX '98.
ZĂGÁN s. (ORNIT.; Gypætus barbatus) vultur bărbos, (rar) vultur negru, (reg.) șurligaie, (Transilv.) ceahlău, (Transilv. și Ban.) șorliță, (Transilv.) șușugaie. Sursa: Sinonime.

15 decembrie PERDAFUIAU, BONGOS, OTANJEAU, TRIBRAHII, SARGELOR, OVILESTI, EPONJ, ATAXICUL - Topuri la partida Duplicat de la ora 18.

PERDĂFUÍ, perdăfuiesc, vb. IV. Tranz. și refl. (Rar) A (se) rade cu perdaf. – Perdaf + suf. -ui; PERDÁF, perdafuri, s. n. Radere de jos în sus, în contra direcției în care crește părul. ◊ Expr. (Fam.) A da (sau a trage) cuiva un perdaf = a certa, a mustra aspru pe cineva. – Din tc. perdah. Sursa: DEX '98.
bongos, instrument de percuție membranofon de origine indiană din America Latină (denumirea pop. este „bongo”). Instr. originar (pop.) are formă conică, iar cel de fabrică are formă cilindrică. În general, în orch. simf. se folosesc două b., dar sunt cazuri când se utilizează și trei (ex. opera Revizorul de Orff). Membrana se poate lovi în mai multe feluri: cu degetele (it. con le dita); cu mâinile (it. con le mani); cu două baghete (it. con le bacchette); cu două măturele* din metal (it. con le spazzole); cu o baghetă și o măturică (it. una bacchetta e una spazzola). Timbrul b. diferă de cel al tom-tomului*, fiind mai sec și mai înfundat. Sursa: DTM. Clip: William Scott, King of the Bongos, de la youtube.com
OTÂNJÍ, otânjesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A lovi tare pe cineva; a bate. – Et. nec. Sursa: DEX '98.
tribrah (‹ gr. τρίβραχυς) (în prozodia* antică*), picior (1) metric alcătuit din trei silabe scurte: UUU. Sursa: DTM.
ȘARG, -Ă, șargi, -ge, adj. (Despre cai, rar despre alte animale) Cu părul de pe corp galben deschis, iar cel din coamă, coadă și extremitățile picioarelor de culoare neagră. ♦ (Substantivat) Cal cu părul galben deschis. – Din magh. sárga. Sursa: DEX '98.
OVILÍ vb. IV v. ofili. Sursa: DEX '98.
EPÓNJ s. n. Țesătură moale cu fire buclate pe una dintre fețe sau pe amândouă fețele, din care se fac prosoape, halate de baie etc. – Din fr. éponge „burete”. Sursa: DEX '98.
atáxic, -ă adj. (d. ataxie; fr. ataxique). Med. Dezordonat: frigurĭ ataxice. Subst. Bolnav de ataxie locomotrice. Sursa: Scriban.

14 decembrie BAHT, MREJISI, AVANE - Mejuly (foto 1, galerie); TEUGE, BUFAN, GIG, EDAM, TIOUREEI - Cygnus (foto 2, robot, galerie), in meciul Mejuly - Cygnus 549 - 477.

BAHT s.m. Unitate monetară în Thailanda; tical. [< fr. baht < cuv. tibeto-chinez]. Sursa: DN.
A MREJÍ ~ésc 1. tranz. rar (ață) A împleti formând o mreajă. 2. intranz. fig. A face intrigi; a unelti. /Din mreajă. Sursa: NODEX.
AVÁN, -Ă, avani, -e, adj. (Pop.; adesea adverbial) Strașnic, grozav, cumplit (de tare, de mare, de rău, de crud etc.). – Din tc. avvan „perfid”, ngr. avánis „calomniator”. Sursa: DEX '98.
1) aván n. V. havan. Sursa: Scriban.
TEÚGĂ, teuge, s. f. Construcție situată deasupra punții superioare la prora unei nave, în interiorul căreia sunt amenajate magazii și, mai rar, locuințe pentru echipaj. – Din fr. teugue. Sursa: DEX '98.
bufan, -ncă s. Bănățean originar din Oltenia. Sursa: Scriban.
GIG, giguri, s. n. Ambarcație sportivă cu scaune rulante, folosită la învățarea canotajului. – Din engl. gig. Sursa: DEX '98. Foto: Giguri, de la bbc.co.uk.
EDÁM s. n. Sortiment de brânză olandeză. – Cuv. fr. Sursa: DEX '98.
TIOURÉE s. f. Substanță organică, incoloră, solubilă în apă, întrebuințată la fabricarea unor medicamente sau a unor materiale plastice. [Pr.: ti-o-u-re-e] – Din fr. thio-urée. Sursa: DEX '98.
 

13 decembrie EVII, PES - Jaklina ; LANDE, ZAP, REDOAREA, BAUD, TEAM - Oji62 (foto, galerie), in meciul Jaklina - Oji62 369 - 483 (Jaklina a depasit timpul de gandire).

ev (-vi), s. m. – Perioadă din istoria omenirii cu anumite trăsături specifice. Lat. aevum. Este împrumut neol., este atestat din sec. XVII (Dosoftei); cf. L. Tamás, Magyar Nyelvőr, XXX, 243. – [art. 3215]. Sursa: DER.

peș s.n. (pop.) 1. partea dinainte a unui zid. 2. latură, coastă, rână; (în loc. adv.) într-un peș = pe o parte, într-o latură, într-o rână, înclinat, oblic, pieziș. Sursa: DAR.
LÁNDĂ, lande, s. f. Șes întins situat pe țărmurile Atlanticului, format din nisipuri marine neproductive fixe sau mișcătoare. – Din fr. lande. Sursa: DEX '98.
zap interj. – Imită lătratul unui cîine. – Var. zapa. Creație expresivă. – Der. zăpăi, vb. (a lătra); zăpăit, s. n. (lătrat); zăpăitură, s. f. (lătrat). În Mold. Sursa: DER.
REDOÁRE s.f. (Franțuzism) Lipsă de suplețe. ♦ Înțepenire a cefei; rigiditate. ◊ Redoare articulară = înțepenire a unei articulații. [Pl. -ori. / < fr. raideur]. Sursa: DN.
BAUD s.m. Unitate de viteză în transmisiunile telegrafice, corespunzând transmiterii unui punct din alfabetul Morse pe secundă. [Pron. bo. / < fr. baud, cf. Baudot – inginer francez]. Sursa: DN. Foto: Jean Maurice Émile Baudot, de la fr.wikipedia.org.
team s. (cuv. engl.) ♦ 1. Echipă sportivă ◊ „[...] un antrenor cu mână de fier ar face curând un team de care să tremure toată Europa [...]” I.B. 7 II 84 p. 3; v. și I.B. 26 XI 85 p. 3. ♦ 2. (Prin extensie) Echipă, colectiv ◊ „Zoe Dumitrescu-Bușulenga a fost activă în team-ul de conducere al congresului [...]” R.lit. 6 IX 79 p. 24; v. și Cont. 19 XII 80 p. 9 [pron. tim] (cf. fr. team; Th. Hristea în LR 3/92 p. 187, O. 45). Sursa: DCR2.

12 decembrie CATANIND, ONIX, VU, AB, ALAUTEI, AEROLOGA, HALPAI, BUSUMEZE, TULIPEI, FRAMEI - Topuri la partida Duplicat Eliptic de la ora 11. Foto: Leana15 (galerie), Luigi (galerie).

CĂTĂNÍ, cătănesc, vb. IV. (Reg.) 1. Intranz. A face serviciul militar. 2. Tranz. A lua în armată, a încorpora, a înrola. ♦ Refl. A intra în armată, a se face cătană. – Din cătană. Sursa: DEX '98.
ONÍX s. n. Varietate neagră de agat fin, adesea cu striații de diferite culori (albe, roșii, cenușii etc.), folosită ca piatră semiprețioasă la confecționarea unor obiecte ornamentale; p. ext. obiect făcut din acest material. [Acc. și: ónix] – Din fr. onyx. Sursa: DEX '98.
-ÓNIX² elem. onic(o)-. Sursa: MDN.
VU s.m. invar. Unitate de măsură a volumului semnalelor audio în transmisiunile prin electrocomunicații. [< fr. vu]. Sursa: DN.
vu (gr. βου, de la numeralul ’β = 2), denumire dată în muzica psaltică (v. bizantină, muzică) unuia din cele șapte sunete, care corespunde lui mi*. Sursa: DTM.
AB-/ABS- pref. „îndepărtare”, „separare”, „lipsă”. (< fr. ab-, abs-, cf. lat. ab, abs). Sursa: MDN.
ab intéstat loc. adj. (jur.; despre o succesiune) care se află în absența unui testament, situație în care legea reglementează transmiterea bunurilor. (< lat. ab intestat). Sursa: MDN.
AB ABSURDO (lat.) prin absurd – A admite ab absurdo un raționament fals. Sursa: DE.
AB ANTIQUE (lat.) din vechime; de demult – Faptul e cunoscut ab antique. Sursa: DE.
AB HOC ET AB HAC (lat.) de ici și de colo – A vorbi ab hoc et ab hac, a vorbi anapoda, a spune vrute și nevrute. V. Á tort et à travers. Sursa: DE.
AB IMO PECTORE (lat.) din adâncul inimii – A face sau a exprima ceva bn imo pectore, din toată inima, profund sincer. Sursa: DE.
AB INITIO (lat.) dintru început, de la capăt – A întreprinde sau a relata ceva ab initio. Sursa: DE.
AB IOVE PRINCIPIUM (lat.) să începem cu Iupiter – Vergiliu „Bucolica”, III, 60: Ab iove principium, Musae; Iovis omnia plena: /Ille colit terras; Illi mea carmina curae („Muze, să începem cu Iupiter; toate sunt pline de Iupiter: /El veghează câmpiile; în grija lui las cântecele mele”). Cu aceste cuvinte își începe păstorul Dameta întrecerea în versuri cu păstorul Menalca. A începe cu ce este mai important. Sursa: DE.
AB IRATO (lat.) la mânie – A acționa ab irato. Sursa: DE.
AB ORE AD AUREM (lat.) de la gură la ureche – A vorbi ab ore ad aurem, cu toată discreția. Sursa: DE.
AB ORIGINE (lat.) de la origine, de la obârșie – A istorisi evenimentele ab origine. Sursa: DE.
AB OVO (lat.) de la ou; de la începutul începuturilor – Horațiu, „Ars poetica”, 147: „Nec gemino bellum Troianum orditur ab ovo” („Și nu urzește războiul troian de la oul cel geamăn”). Poetul îl laudă pe Homer pentru că începe „Iliada” cu mânia lui Ahile, adică intrând direct în subiectul epopeii, iar nu cu pretextul îndepărtat al Războiului troian: nașterea Elenei și a lui Pollux, geamănul ei, din oul divin. Sursa: DE.
AB OVO USQUE AD MALA (lat.) de la ouă (până) la mere – De la început până la sfârșit. Romanii începeau prânzul cu ouă și îl terminau cu mere. Sursa: DE.
AB UNO DISCE OMNES (lat.) după unul cunoaște-i pe toți – Vergiliu, „Eneida”, II, 65-66. Enea descrie pe Sinon, care, viclean, ca toți aheii, încearcă prin cuvinte meșteșugite să-i convingă pe troieni să primească în cetate calul de lemn în care se ascundeau Odiseu și luptătorii săi. Sursa: DE.
AB URBE CONDITA (lat.) de la întemeierea orașului – Romanii începeau numărarea anilor de la întemeierea Romei (753 î. Hr.). Sursa: DE.
FAS EST ET AB HOSTE DOCERI (lat.) este îngăduit să înveți (chiar) de la dușman – Ovidiu, „Metamorphoseon libri”, IV, 428. Sursa: DE.
QUANTUM MUTATUS AB ILLO! (lat.) cât de mult s-a schimbat! – Vergiliu, „Eneida”, II, 274. Reflecția lui Enea, căruia Hector i se arătase în vis plin de răni, cu totul altul decât strălucitorul viteaz care fusese cândva. Reflecție la vederea unei persoane ajunsă într-o stare de mare decădere fizică sau spirituală. Sursa: DE.
ALĂÚTĂ s. f. v. lăută. Sursa: DLRM.
AEROLÓG, -Ă, aerologi, -ge, s. m. și f. Specialist în aerologie. – Din fr. aérologue; AEROLOGÍE s. f. Ramură a meteorologiei care se ocupă cu studiul proprietăților atmosferei. [Pr.: a-e-] – Din fr. aérologie. Sursa: DEX '98.
HĂLPĂÍ, hắlpăi, vb. IV. Tranz. (Reg.) A mânca sau a bea repede și cu lăcomie. – Cf. bg. hlapam, scr. hlapiti. Sursa: DEX '98.
BUȘUMÁ, bușumez, vb. I. Tranz. (Reg.) A freca un cal cu un șomoiog de paie sau de fân. [Var.: buciumá vb. I] – Din bușon (puțin cunoscut) „șomoiog de paie” (< fr. bouchon). Sursa: DLRM.
TULÍPĂ, tulipe, s. f. (Bot.) Lalea. – Din fr. tulipe. Sursa: DEX '98.
FRAMÉE, framei, s. f. (În evul mediu, la popoarele germanice) Lance de luptă de înălțimea unui om, cu vârful în forma unei frunze de laur, ascuțit și tăios. – Din fr. framée. Sursa: DEX '98.
 

11 decembrie EVII, BAUD, OFIS, INIAPTA, HURSUZLAC, DESUCITEI, IJE, POEMEI, ABNEGE, NAVRAP - Topuri la partida Duplicat Eliptic de la ora 18. Foto: Screblista (galerie), Minooletz (galerie), Miculprint (galerie).

ev (-vi), s. m. – Perioadă din istoria omenirii cu anumite trăsături specifice. Lat. aevum. Este împrumut neol., este atestat din sec. XVII (Dosoftei); cf. L. Tamás, Magyar Nyelvőr, XXX, 243. – [art. 3215]. Sursa: DER.
BAUD s.m. Unitate de viteză în transmisiunile telegrafice, corespunzând transmiterii unui punct din alfabetul Morse pe secundă. [Pron. bo. / < fr. baud, cf. Baudot – inginer francez]. Sursa: DN. Foto: Jean Maurice Émile Baudot, de la fr.wikipedia.org.
OFÍS s. n. v. oficiu. Sursa: DEX '98.
ÎNIEPTÁ, îniépt, vb. I. (Rar și înv.) Tranz. A arunca, a (a)zvârli. (din lat. iniectare (Candrea-Densușianu; DAR); după Tiktin și Pascu, din aiepta, cu schimbarea prefixului). Sursa: DER.
HURSUZLÂC s. n. V. ursuzlâc; URSUZLẤC s. n. (Înv.) 1. Nenoroc, ghinion; pacoste. 2. Ursuzenie. [Var.: hursuzlấc s. n.] – Din tc. uğursuzluk. Sursa: DEX '98.
A DESUCÍ ~ésc tranz. A suci în direcție opusă. [Sil. -su-ci] /des- + a suci. Sursa: NODEX.
íje s. m. Sursa: Ortografic.
poemă, lucrare simfonică cu caracter solemn, omagial, sau evocator, de construcție liberă (ex. Poema română de Enescu). Sursa: DTM.
ABNEGÁ, abnég, vb. I. (Rar) Tranz. A tăgădui, a nega, a renunța la cineva sau ceva. – Din lat. abnegare. Sursa: DEX '09.
A ABNEGÁ abnég intranz. A se consacra în întregime; a se dedica; a se devota. /Din abnegație. Sursa: NODEX.
NĂVRÁP, năvrapi, s. m. Pedestraș din armata neregulată a Imperiului Otoman; p. ext. năvălitor, jefuitor. – Din sl. navrapŭ „jaf”. Sursa: DEX '98.

10 decembrie EPOPEICE, LUNTRIM, BATAJE, HART, CURTENEA, HOLENDER, PEPSINE - Lexus (foto 1, robot); VIPT, ANA, UU, IUGARELE - Maestrul Sportului Waly (foto 2, galerie), in meciul Lexus - Waly 548 - 701.

EPOPÉIC, -Ă, epopeici, -ce, adj. Referitor la epopee, care are caracter de epopee. [Pr.: -pe-ic] – Din it. epopeico; EPOPÉE, epopei, s. f. Poem epic de mari dimensiuni în versuri, în care se povestesc fapte eroice, legendare sau istorice, dominate adesea de personaje extraordinare sau supranaturale; epos; p. ext. producție epică de mare amploare. ♦ Șir de fapte eroice și glorioase. – Din fr. épopée. Sursa: DEX '98.
LUNTRÍ, luntresc, vb. IV. Intranz. (Rar) A pluti cu luntrea; a vâsli. – Din luntre. Sursa: DEX '98.
batáj s.n. (text.) ♦ 1. Operație constând în lovirea repetată a materialului fibros în procesul filării; deșeuri rezultate în urma acestui proces ◊ „Ne-a prezentat ca probă trei saci ce conțineau materiale refolosibile rezultate din filatură, țesătorie și finisaj: [...] 80 tone resturi de bumbac «bataje» și măturătură din hale [...]” R.l. 13 VIII 80 p. 3. ♦ 2. Utilaj cu ajutorul căruia se execută batajul v. ring (1978) (din fr. battage; DTP; DEX-S). Sursa: DCR2.
HARȚ s. n. V. harță. Sursa: DEX '98.
hart¹, hárturi, s.n. (reg.) latură, parte. Sursa: DAR.
hart², interj. (reg.) semnal dat cailor să apuce la stânga. Sursa: DAR.
hîrț (-ți), s. m. – Șoarece. Mag. heréc „șoarece”(DAR). În Banat. – Der. hîrciog, s. m. (șobolan; hamster, Cricetus frumentarius), din mag. hörcsög (DAR; Gáldi, Dict., 91), cf. sb. hrčak (Miklosich, Slaw. Elem., 51). Sursa: DER.
COADA-HÂRȚULUI s. v. coada-șoricelului. Sursa: Sinonime.
CURTENÍ, curtenesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A curta. – Din curtean. Sursa: DEX '98.
HOLÉNDER, holendere, s. n. V. holendru; HOLÉNDRU, holendre, s. n. 1. Filtru pentru vin, constând dintr-un vas cu fundul alcătuit din saci de filtrare. 2. Denumire generică dată unor instalații de rafinare, de înălbire, de spălare etc., mai ales în industria hârtiei. 3. (În forma holender) Piuliță care strânge două capete de țeavă, înșurubându-se într-unul din ele. 4. Mașină folosită la operațiile de cojire, șlefuire și polizare a cerealelor în procesul de fabricație a crupelor. [Var.: holénder s. n.] – Din germ. Holländer. Sursa: DEX '98.
PEPSÍNĂ, pepsine, s. f. Enzimă secretată de mucoasa stomacului vertebratelor, care transformă proteinele în peptide; p. ext. medicament extras din mucoasa stomacală a unor animale, care se administrează în tratamentul bolilor de stomac. – Din fr. pepsine, germ. Pepsin. Sursa: DEX '98.
VIPT, vipturi, s. n. (Înv.) Rod, produs al pământului; bucate, recoltă. ♦ (Reg.) Ceea ce servește ca hrană oamenilor, mâncare. ◊ Expr. A lua (sau a ține) pe cineva în vipt = a primi pe cineva în gazdă (cu locuința și cu mâncarea). – Lat. victus. Sursa: DEX '98.
ANÁ, anale, s. f. Frânghie de care sunt suspendate cârligele carmacelor. ♦ Frânghie cu plute care se agață de marginea superioară a mrejelor și a altor plase pescărești. – Et. nec. Sursa: DEX '98.
U² interj. (Adesea prelungit sau repetat) 1. Exclamație care exprimă surpriza, indignarea, regretul sau care constituie o avertizare (asupra unui pericol). 2. (Însoțit de „iu”) Strigăt (de voie bună) care însoțește chiuiturile. 3. Cuvânt care imită urletul unor animale (mai ales al lupului). – Onomatopee. Sursa: DEX '98.
IÚGĂR, iugăre, s. n. Veche unitate de măsură pentru suprafețe agrare, folosită în Transilvania, egală cu 0,5775 de hectare. [Var.: júgăr s. n.] – Din lat. jugerum. Sursa: DEX '98.

9 decembrie ECVIN, GREJ, ZAPCIU, FELDSPATI, FURDA, DANAIDEI, OHRANE, CLEARING, STILISM - Topuri la partida Duplicat de la ora 13. Foto: Lgall (galerie).
 

ECVÍN, -Ă adj. de cal. ♦ varus ~ = deformație constând în extensiunea forțată a labei piciorului ca urmare a scurtării mușchilor superiori ai gambei. (< fr. équin, lat. equinus). Sursa: MDN.
GREJ s. n., adj. invar. 1. S. n. Fir de mătase naturală brută. 2. Adj. invar. (Despre firele de mătase naturală sau despre mătasea naturală) Care are culoarea naturală. – Din fr. grége. Sursa: DEX '98.
ZAPCÍU, zapcii, s. m. (Înv.) 1. Cârmuitor al unei plăși, subordonat ispravnicului (și însărcinat cu strângerea dărilor). 2. Grad în armată, echivalent cu cel de căpitan; persoană care avea acest grad. 3. Agent de poliție; sergent de stradă. – Din tc. zaptiye. Sursa: DEX '98.
feldspați , (engl.= feldspars), (pl.), grup de silicați a căror structură este alcătuită din rețele tridimen-sionale continui de tetraedri (SiAl)O4 (tectosi-licați) și care au formula generală: W(Z4O8), în care W = Na, K, Ca, Ba, Rb, Sr, iar Z = Al și Si. Var. naturale formează frecvent serii izomorfe, astfel: seria f. alcalini: NaAlSi3O8 (albit) – KAlSi3O8 (sanidin, ortoclaz, microclin), seria f. plagioclazi: NaAlSi3O8 – CaAl2Si2O8 (anortit) și seria hyalofanilor: KAlSi3O8 – BaAl2Si2O8 (celsian). F. cristalizează în sistemele monoclinic și triclinic și apar ca modificații de temperatură înaltă și de temperatură scăzută. Habitusul cristalelor este tabular, prismatic, frecvent granular, clivaj bun (001) și slab (010); sunt min. incolore sau colorate în alb, roz, verde, cu D = 6-6 1/2 și G = 2,5-2,7. F. sunt cele mai răspândite min. din scoarța terestră (60% din greutatea ei) și reprezintă constituenții principali ai rocilor magmatice, metamorfice și ai unor roci sedimentare (gresii); se formează prin variate procese petrogenetice și sunt considerați ca min. ușor alterabile (trec în caolinit, sericit etc.). Sursa: Petro-Sedim.
FURDÁ, furdale, s. f. (La sg. cu sens colectiv) Rămășițe (de calitate inferioară) de la prelucrarea lânii, a blănurilor, a tutunului. ♦ Deșeuri de piele de calitate inferioară, rezultate la tăierea marginilor și a părților cu defecte. – Din bg. furda. Cf. tc. hurda. Sursa: DEX '98.
DANAÍDĂ ~e f. 1) mit. Numele fiecăreia dintre fiicele lui Danaos, regele Argosului. 2) Tub calibrat, montat la capătul unei conducte pentru a asigura un anumit debit constant al fluidului din conductă. [Sil. -na-i-] /<fr. Danaïdes. Sursa: NODEX. Foto: The Danaides - pictura de John William Waterhouse, de la en.wikipedia.org.
OHRÁNĂ s. f. Poliție secretă în Rusia țaristă. – Din rus. ohrana. Sursa: DEX '98.
clearing s.n. (ec.; anglicism) Sistem de decontări fără numerar folosit mai ales între state ◊ „La București s-a propus înființarea casei de clearing central europeană.” Timișoara 43/95 p. 7 [(scris și) pron. clíring] (din engl., fr. clearing). Sursa: DCR2.
STILÍSM s. n. 1. atenția extremă care se acordă stilului (I, 2); preocupare stilistică. ◊ rafinament stilistic. 2. cercetare și determinare a caracteristicilor unui material și a formei unui obiect industrial, corespunzător tendințelor și gusturilor unei anumite clientele. (< fr. stylisme). Sursa: MD.

8 decembrie NAGAICE, RIL, TAGA, GIURUMEAUA, DEDAL, SABINI - Whimberry (foto 1, robot, galerie); FARAD, PURCARUL, EGO, PAN, MINIJUPE - Maestrul Sportului Michi (foto 2, galerie), in meciul Whimberry - Michi 483 - 542.

NAGÁICĂ, nagaice, s. f. (Reg.) Cnut. [Pl. și: năgăici] – Din rus. nagaika; CNUT, cnuturi, s. n. Bici făcut dintr-o curea de piele sau dintr-o funie, uneori cu multe sfârcuri prevăzute cu alice de plumb în vârf; nagaică. – Din rus. knut. Sursa: DEX '98.
RIL, rile, s. n. Șanț făcut cu o mașină specială pe linia de îndoire a unui carton (astfel încât straturile exterioare din spatele îndoiturii să nu se rupă). ♦ Șanț pe un disc (4). [Pl. și: riluri. – Var.: rilă s. f.] – Din germ. Rille. Sursa: DEX '98.
TÁGĂ s. f. (Înv.) Tăgăduială, tăgadă, negare; contestare. ◊ Loc. adv. Fără (de) tagă = fără îndoială, incontestabil. – Cf. tăgadă. Sursa: DEX '98.
giurumeá, giuruméle, s.f. (reg.) ceva uzual; cotidian. Sursa: DAR.
DEDÁL s.n. (Rar) Labirint. ♦ (Fig.) Încurcătură, învălmășeală. [Pl. -luri, -le. / < fr. dédale, it. dedalo, cf. Dedal – arhitect grec, presupus constructor al labirintului]. Sursa: DN. Foto: Căderea lui Icar şi Labirintul din Creta (relief din sec XVII), de la ro.wikipedia.org.
SABÍN, -Ă, sabini, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care făcea parte din populația latină ce locuia în centrul Italiei antice sau era originară de acolo. 2. Adj. Care aparține, care este caracteristic sabinilor (1) privitor la sabini. – Din lat. Sabini, fr. Sabins. Sursa: DEX '98.
FARÁD, farazi, s. m. Unitate de măsură a capacității electrice (în sistemul de unități de măsură metru-kilogram-secundă-amper), egală cu capacitatea unui condensator electric care acumulează o sarcină de un coulomb la tensiunea de un volt. – Din fr. farad. Sursa: DEX '98.
PURCÁR s. m. v. porcar. Sursa: DEX '98.
EGO- Element prim de compunere savantă însemnând „eu”, „propria persoană”. [< lat. ego]. Sursa: DN.
ÁLTER ÉGO s. m. Al doilea eu; persoană care se aseamănă întru totul cu alta, încât i se poate substitui. ♦ Om de încredere, prieten nedespărțit. – Loc. lat. Sursa: DEX '98.
ET IN ARCADIA EGO (lat.) și eu am fost în Arcadia – Epigraful unui tablou celebru al pictorului Nicolas Poussin. Arcadia legendară fiind ținutul vieții idilice, patrairhale, expresia mărturisește nostalgia după o fericire pierdută. Sursa: DE.
PAN¹- Element de compunere care înseamnă „tot”, „întreg” și care servește la formarea unor substantive și a unor adjective. – Din fr., ngr. pan-. Sursa: DEX '98.
PAN², pani, s. m. Denumire dată (în evul mediu) nobililor polonezi sau, p. gener., marilor boieri români; persoană care purta acest titlu. – Din pol. pan. Sursa: DEX '98.
PÂN prep. v. prin. Sursa: DEX '98.
minijúpă s.f. (vest.) Fustă foarte scurtă, la modă în anii ‘60 – Judecând după instantaneul surprins de fotoreporter, minijupele și maxighetele sunt primite cu reticență de trecătoare.” R.l. 11 III 67 p. 4. ◊ „Când erau la modă minijupa și coafura înaltă, masivă, interpretele [de muzică populară] foloseau și ele minifotele și coafurile la modă.” R.l. 26 III 79 p. 2; v. și Cont. 25 VIII 67 p. 8; v. și teenager (din fr. minijupe; DMN 1966; M. Gheorghiu în LR 2/68 p. 133, FC I 139, L. Seche în SMFC V p. 73, Fl. Dimitrescu în SMFC VI p. 141; VRC 273; DEX, DN3). Sursa: DCR2.

7 decembrie PEMBE, NUCLEICI, DIONINE - Fabianism (foto 1, galerie, interviu); JOTA, MION, RUT - Ericris, in meciul Fabianism - Ericris 483 - 481.

PEMBÉ s. n., adj. invar. (Înv.) 1. Culoare roșu-deschis sau roz. 2. Adj. invar. Roșu-deschis; trandafiriu. ♦ Fig. (Fam.) Excentric, extravagant. – Din tc. pembe. Sursa: DEX '98.
NUCLÉIC, nucleici, adj. (În sintagma) Acid nucleic = acid organic complex care conține în moleculă baze azotate de tip special, acid fosforic etc., având un rol fundamental în sinteza proteinelor din organism și în transmiterea caracterelor ereditare; acid nucleinic. [Pr.: -cle-ic] – Din fr. nucléique. Sursa: DEX '98.
DIONÍNĂ s. f. (Fam.) Medicament pe bază de morfină, folosit ca analgezic al tusei. [Pr.: di-o-] – Din fr. dionine. Sursa: DEX '98.
jotă (cuv. sp. [hota]), dans popular spaniol în măsură* de trei timpi, cu o mișcare rapidă. Când este scrisă pentru voce (1) folosește un tempo (2) mai lent. Are caracteristici regionale (j. valenciana, murciana, mahonesa). Cea mai cunoscută este j. aragoneză. (Ex. celebre, în creația lui Glinka și De Falla). Sursa: DTM. Clip: Jota Asturiana, de la youtube.com
MIONÍ vb. IV v. mieuna. Sursa: DEX '98.
RUT s. n. Stare fiziologică la animale, corespunzătoare perioadei de activitate sexuală, de durată și periodicitate variabilă, în timpul căreia se petrec unele transformări ale aparatului genital. – Din fr. rut. Sursa: DEX '98.

6 decembrie DURD, JAB, SIP, UNCROP, SEIH, SPE - Waxberry (foto 1, robot); OIAGA, ON, STACOSUL, PARICID - Cosmindon (foto 2, galerie, interviu), in meciul Waxberry - Cosmindon 539 - 539.

DURD adj. v. bucălai, bucălat, dolofan, durduliu, grăsan, grăsuliu, grăsuț, plin, rotofei, rotund. Sursa: Sinonime.
JAB, jaburi, s. n. Lovitură repetată la box, plasată în regiunea nasului, prin care se urmărește agasarea și dezorientarea adversarului. [Pr.: geb]. – Din engl. jab. Sursa: DEX '98.
ȘIP², șipuri, s. n. (Reg.) Sticlă (pentru păstrat lichide); flacon. ♦ Conținutul unei sticle. – Din magh. síp „lulea”. Sursa: DEX '98.
ȘIP, șipi, s.m. Pește din fam. acipenseridae (sturioni), obișnuit de 2 m lungime, dar care poate atinge și o lungime de 6 m; singurul sturion prezent în Marea Baltică și în Oceanul Atlantic, dar existent și în Marea Neagră și Mediterana (Acipenser sturio). – V. sturion. Sursa: DGE. Clip: Aquarium de Paris - Acipenser sturio (Esturgeons) - eau douce - aqualoury.fr.gd - Trocadéro Paris, de la youtube.com
șip¹, șipi, s.m. (reg.) 1. (la pl.) rădăcini adventive (dezvoltate pe diferite părți ale plantei) la porumb. 2. (la pl.) coarne de cerb. 3. rădăcină de măsea. 4. (art.; în sintagmă) șipul vântului = scai vânăt. Sursa: DAR.
UNCRÓP, uncropuri, s. n. (Pop.) 1. Apă clocotită. 2. Băutură alcoolică fierbinte care se servește la ospățul de la casa mirelui a doua zi după cununie; ospățul și datinile obișnuite în această zi. – Din sl. ukropŭ. Sursa: DEX '98.
ȘEÍH s. m. v. șeic¹. Sursa: DEX '98.
IN SPE loc. adv. pe, în viitor. (< lat. in spe). Sursa: MDN.
oiágă (-iége), s. f. – (Trans.) Flacon, sticluță. Mag. üveg (Cihac, II, 518; Byck-Graur 40; Gáldi, Dict., 166). – Der. oiegar, s. m. (Trans., vînzător de sticle). Sursa: DER.
–ON Element secund de compunere savantă cu semnificația (în terminologia fizicii) „corpuscul nucleonic” și (în terminologia biologiei) „unitate funcțională”. [Cf. fr. -on, it. -one]. Sursa: DN.
on, ónuri s. n. A șaisprezecea literă a alfabetului chirilic. (din sl. on). Sursa: DMLR.
ANTHROPOS ON TUT ISTHI KAI MEMNES AEI (Aυθρωποζ ων τοντ ϰχι μέμνηζ ἀει) (gr.) nu uita niciodată că ești om! – Maximă aparținând poetului grec Philemon. Constituie un apel pentru păstrarea unei condiții umane superioare în orice împrejurare. Sursa: DE.
IL FAUT BONNE MÉMOIRE APRÈS QU’ON A MENTI (fr.) trebuie o memorie bună după ce ai mințit – Corneille, „Le menteur”, act IV, scena 5. Sursa: DE.
LA FAÇON DE DONNER VAUT MIEUX QUE CE QU’ON DONNE (fr.) felul în care dai prețuiește mai mult decât ceea ce dai – Corneille, „Le menteur”, act I, scena 1. V. și Bis dat qui cito dat. Sursa: DE.
LA PLUS PERDUE DE TOUTES LES JOURNÉES EST CELLE OU L’ON N’A PAS RI (fr.) ziua cea mai (deplin) pierdută din toate este cea în care n-ai râs – Chamfort, „Maximes, caractères et anecdotes”, II. Sursa: DE.
STACÓȘ s. m. v. stacoj. Sursa: DEX '98.
PARICÍD, -Ă, (1) pariciduri, s. n. (2), paricizi, -de, s. m. și f. 1. S. n. Crimă care constă în uciderea părinților; patricid (1). 2. S. m. și f. Persoană care și-a ucis tatăl sau mama; patricid (2). – Din fr. parricide, lat. parricida. Sursa: DEX '98.

5 decembrie GALBINEA, CHIPS, CESTODE, CARCALITA, GANGUREA, DEFLUIM, PANCOVE, JABOU - Topuri la partida Duplicat Eliptic de la ora 11. Foto: Meikyo  (galerie, interviu), Mikidutza (galerie).

GĂLBINÍ, gălbinesc, vb. IV. Intranz., tranz. și refl. V. gălbeni. Sursa: DEX '98.
chips (angl.) [ch pron. č] s. n., pl. chípsuri. Sursa: DOOM 2; CHIPS - strips of potato fried in deep fat (felii de cartofi prăjite în masă de grăsime), dupa http://www.vocabulary.com/definition/chips.
CESTÓD, cestode, s. n. (La pl.) Clasă de viermi platelminți în formă de panglică, paraziți intestinali; (și la sg.) vierme din această clasă. – Din fr. cestode. Sursa: DEX '98.
CÂRCĂLÍ, cârcălesc, vb. IV. (Pop.) 1. Refl. și tranz. A (se) frige numai pe deasupra (un aliment); a (se) perpeli. 2. Tranz. A murdări. – Cf. scr. krkaljiti. Sursa: DEX '98.
GÂNGURÍ, gânguresc, vb. IV. 1. Intranz. și tranz. (Despre copiii mici) A scoate sunete disparate, încă nearticulate în cuvinte. 2. Intranz. (Despre porumbei și turturele; la pers. 3) A scoate sunete caracteristice speciei. [Var.: (2) gunguní, gungurí vb. IV] – Formație onomatopeică. Sursa: DEX '98.
defluí (a ~) (de-flu-) vb., ind. prez. 3 sg. defluiéște, imperf. 3 sg. defluiá; conj. prez. 3 să defluiáscă. Sursa: DOOM 2; AFLUÍ, afluiesc, vb. IV. Intranz. (Despre lichide) A curge într-o direcție unică. ♦ (Despre sânge) A se aduna în cantitate mai mare într-un punct al corpului. 2. A se deplasa în aceeași direcție. ♦ A se îmbulzi. – Din fr. affluer, lat. affluere. Sursa: DEX '09.
páncovă, páncove, s.f. (reg.) 1. gogoașă, minciunea, uscățele. 2. clătită. 3. colțunași. 4. omletă. 5. (la pl.) ouă ochiuri. Sursa: DAR.
JABÓU, jabouri, s. n. Accesoriu de îmbrăcăminte (astăzi femeiască), care constă dintr-unul sau mai multe volane de dantelă, de mătase etc. fixate la baza gîtului unei bluze, al unei rochii etc. și care se etalează pe piept ca o cravată. – Din fr. jabot. Sursa: DEX '98.

4 decembrie VUM, BURAJ - Fiul (foto 1, galerie); SIV, TROG, MODRU, RUNE, GLENC - Marinelado, in meciul Fiul - Marinelado 529 - 523.

VUM interj. Cuvânt care redă sunetul unui clopot cu timbru grav. – Onomatopee. Sursa: DEX '98.
BURÁJ s. n. Burare. – Din fr. bourrage; BURÁRE, burări, s. f. Acțiunea de a bura²; buraj. ◊ Burarea căii = îndesare manuală sau cu mijloace mecanizate a balastului sub traversele unei linii de cale ferată. – V. bura². Sursa: DEX '98.
SIV, -Ă, sivi, -e, adj. (Reg.) De culoare cenușie, sură; (despre părul oamenilor) cărunt. – Din bg., scr. siv. Sursa: DEX '98.
TROG s.n. (Geol.) Vale adâncă, cu pereți abrupți, formată prin acțiunea erozivă a ghețarilor; vale glaciară. [< engl. trough]. Sursa: DN.
MÓDRU, modre, s. n. (Reg.) Mod, chip, fel; mijloc, putință, posibilitate. ◊ Loc. adv. Cu (sau la) modru = nimerit, potrivit. ◊ Expr. A nu fi (sau a nu avea) modru = a(-i) fi imposibil să... – Din magh. mod. Sursa: DEX '98.
RÚNE f. pl. Caractere grafice folosite în trecut de limbile vechi baltice și scandinave. /<germ. Runen, fr. runes Sursa: NODEX.
glenc s. n., pl. gléncuri. Sursa: Ortografic.Foto: Glenc metalic, detaliul 7, de la derlifestyleshop.de.

3 decembrie ERES, LAF, RENANI - Prettyflor (foto 1, galerie); SARGA, XU, HEC - Virus333 (foto 2, galerie), in meciul Prettyflor - Virus333 563 - 475.

ERÉS, eresuri, s. n. Credință în forțe miraculoase, supranaturale; concepție falsă (transformată în deprindere); prejudecată, superstiție, eroare. ♦ Fig. Ceea ce se abate de la concepțiile comune (ale unei societăți); p. ext. rătăcire, păcat. – Din sl. eresĩ. Sursa: DEX '98.
LAF, lafuri, s. n. (Rar; de obicei la pl.) Palavră. ◊ Loc. vb. A ședea, (cu cineva) la lafuri= a pălăvrăgi (cu cineva), a sta (cu cineva) la taifas. ◊ Expr. A tăia frunză verde și lafuri = a spune minciuni. – Din tc. lâf. Sursa: DEX '98.
RENÁN, -Ă, renani, -e, adj. Care ține de fluviul Rin sau de regiunea străbătută de acest fluviu. – Din fr. rhénan. Sursa: DEX '98.
ȘARG, -Ă, șargi, -ge, adj. (Despre cai, rar despre alte animale) Cu părul de pe corp galben deschis, iar cel din coamă, coadă și extremitățile picioarelor de culoare neagră. ♦ (Substantivat) Cal cu părul galben deschis. – Din magh. sárga. Sursa: DEX '98.
șárgă¹, șărgi, s.f. (reg.) 1. dungă; pată. 2. cicatrice (în forma unei linii). Sursa: DAR.
șárgă², șărgi, s.f. (reg.) 1. verigă care se pune în botul porcului. 2. (în forma: șarjă) cercel. Sursa: DAR.
șárgă³ s.f. (reg.) rocă sedimentară compusă din carbonat de calciu și argilă, de culoare cenușie; marnă. Sursa: DAR.
XU s.m. Monedă divizionară în Vietnam, a suta parte dintr-un dong. ♦ Monedă divizionară din fostul Vietnam de Sud, echivalentă cu un cent. (din vietnam. xu < fr. sou = veche monedă fr. egală cu 12 denari sau monedă fr. de 5 centime < v. fr. sol < lat. târzie solidus = solid¹; cf. engl., fr. xu) [și MW]. Sursa: MDN. Foto: moneda de 2 xu, avers si revers, R.S. Vietnam, 1958, de la omnicoin.com.
HEC interj. Cuvânt care imită sughițul. – Onomatopee. Sursa: DEX '98.

 

2 decembrie DOLMENE, AFUIEREA, GOG, COPEPODE, BANDAT, RECUZ, JASMIN, CACOM, HON, GERAND, SUGEI - Topuri la partida Duplicat de la ora 17. Foto: Coky (galerie).

 DOLMÉN, dolmene, s. n. Monument funerar megalitic, format dintr-o lespede mare de piatră așezată orizontal pe altele dispuse vertical. – Din fr. dolmen. Sursa: DEX '98. Foto: Dolmen in Johfiyah  - Iordania, de la en.wikipedia.org.
afuiére s. f., g.-d. art. afuiérii; pl. afuiéri. Sursa: Ortografic.
GOG, gogi, s. m. (Reg.) Băiat sau tânăr prost, tont. – Cf. Gogu (n. pr.). Sursa: DEX '98.
COPEPÓD, copepode, s. n. (La pl.) Subclasă de crustacee mici care formează planctonul din apele dulci sau marine; (și la sg.) crustaceu din această subclasă. – Din fr. copépodes. Sursa: DEX '98.
BANDÁ vb. 1. tr. A înconjura, a inciza în benzi. 2. refl. (despre nave) A se înclina pe un bord din cauza vântului sau a încărcăturii așezate greșit. (din fr. bander). Sursa: MDN.
RECUZÁ, recúz, vb. I. Tranz. A nu recunoaște competența sau autoritatea unui judecător, a unui martor etc., p. ext. a respinge, a nu recunoaște ceva sau calitatea cuiva. – Din fr. récuser. Sursa: DEX '98.
JASMÍN s.m. Arbust cu flori galbene sau albe foarte mirositoare; (pop.) iasomie. ♦ Parfum extras din acest arbust, folosit în parfumerie. [< fr. jasmin, cf. pers. jasämin]. Sursa: DN. Foto: Jasmin, de la ro.wikipedia.org.
CACÓM, (1) cacomi, s. m., (2) cacomuri, s. n. (Înv. și reg.) 1. S. m. (Zool.) Hermină. 2. S. n. Blană de hermină. – Din tc. kakim. Sursa: DEX '98.
HON, honuri, s. n. Sculă așchietoare alcătuită dintr-un corp rotativ de oțel pe care sunt fixate mai multe pietre abrazive și care este utilizată la finisarea suprafețelor cilindrice interioare ale pieselor metalice. – Din engl. hone. Sursa: DEX '98.
GERÁ, gerez, vb. I. Tranz. (Rar) A administra pe socoteala și în locul altuia. [Var.: girá vb. I] – Din fr. gérer. Sursa: DEX '98.
SUGÉL, sugei, s. m. 1. Mică plantă erbacee cu miros neplăcut, cu flori purpurii, trandafirii sau albe (Lamium purpureum). ◊ Sugel alb = plantă erbacee cu frunze pețiolate și flori albe (Lamium album). ◊ Compus: sugel-galben = plantă erbacee cu frunzele pețiolate și flori galbene-aurii (Galeobdolon luteum). 2. (Pop.) Panarițiu. – Lat. sigillum (după suge). Sursa: DEX '98.

 

1 Decembrie Cei mai buni 20 de scrabbleri din ISC la categoria Duplicat, dupa dictionarul LOC2000, joi, 1 decembrie 2011, la ora 12. In top sunt cuprinsi jucatorii care au jucat macar o partida in ultimele 40 de zile. Portrete si pictoriale disponibile: 5. Joedoe Gabriel Serban 6. Redraider Adrian Popan 7. Screblista Iulia Culina   14. Naicul Lucian Grosu 16. Leana15 Ileana Popa