Home
 

30 aprilie BLANUII, EXAL - Marinero; PAUNEAM, PAG - Agnostic (foto, galerie), in meciul Marinero - Agnostic 508 - 557.

BLĂNUÍ, blănuiesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A îmblăni. – Blană + suf. -ui. Sursa: DEX '98.
EXALÁ, exál, vb. I. Tranz. A emite, a împrăștia, a degaja vapori, mirosuri etc.; a emana (1). [Pr.: eg-za-] – Din fr. exhaler, lat. exhalare. Sursa: DEX '98.
PĂUNÍ vb. v. făli, fuduli, grozăvi, infatua, împăuna, înfumura, îngâmfa, lăuda, mândri, semeți. Sursa: Sinonime.
PAG¹ s. m. v. paj. Sursa: DEX '98.
PAG págă, pagi, páge (mai ales despre cai) Care este de culoare neagră sau roșcată, cu pete mari albe. /<sl. pĕgŭ. Sursa: NODEX.

28 aprilie PUB, SURATIE, COXA, BOS - Maestrul Sportului Bubi (foto 1, galerie); DORUT, ALL, TAPIRII, SSST, RATUTIND - Cruella (robot; foto 2, galerie), in meciul Bubi - Cruella 619 - 522.

PUB s. n. (în Anglia și în unele țări anglo-saxone) cabaret, tavernă. (< engl. pub). Sursa: MDN. Foto: Pub Anchor, Londra, Anglia, scps.virginia.edu
SURĂȚÍE, surății, s. f. (Pop.) Legătură de prietenie între femei (similară frăției de cruce). – Surată + suf. -ie. Sursa: DEX '98.
CÓXĂ, coxe, s. f. 1. (Anat.) Coapsă. 2. (Zool.) Unul dintre segmentele picioarelor la artropode. – Din lat. coxa. Sursa: DEX '98.
BOȘ, boașe, s. n. (Pop.) Testicul. – Lat. bursa. Sursa: DEX '98.
BOȘ s. n. Seu cu proprietăți superioare, obținut din pungile testiculare ale bovinelor. Sursa: DE.
DORÚȚ s. n. (Pop.) Diminutiv al lui dor. – Dor + suf. -uț. Sursa: DEX '98.
ALL RIGHT loc.adv. 1. De acord, în ordine. 2. Cu siguranță, sigur. 3. Binișor, satisfăcător. [Pr. engl.: ólraĩt] (engl. all right, din all = tot și right = corect) [Cuvinte străine (recent intrate în limbă), pp. 1046-1052; def., et. MW]. Sursa: Ortografic.
TAPÍR, tapiri, s. m. Animal mamifer imparicopitat din zona tropicală, cu corpul masiv, pielea netedă, buzele și nasul prelungite într-un fel de trompetă scurtă (Tapirus americanus și indicus). – Din fr. tapir. Sursa: DEX '98.
șt / șșșt interj. Sursa: DOOM 2.
RĂTUTÍ, rătutesc, vb. IV. Refl. (Reg.) A-și pierde capul, a se zăpăci, a înnebuni. – Et. nec. Sursa: DEX '98.

27 aprilie COMOR, CREP, RACLAT, BANDATEI, PROFIRIU - Zurix (robot, foto 1); ANOMALI, CREPS, VIG - Ybis (foto 2), in meciul Zurix - Ybis 524 - 533.

COMÓR s. n. Varietate de rasă de oi caracul, cu lână de culoare maro-roșcată. – Et. nec. Sursa: DEX '98.
CREP, crepuri, s. n. 1. Cauciuc natural, de culoare albă-gălbuie, din care se fac tălpi pentru încălțăminte. 2. Țesătură subțire, încrețită, din fire de mătase sau de lână suprarăsucite. ◊ Crep satin = țesătură cu una dintre fețe mată și cu cealaltă lucioasă. ♦ Bucată dintr-o asemenea țesătură, de culoare neagră, care se poartă la braț, la rever sau la pălărie în semn de doliu. – Din fr. crêpe. Sursa: DEX '98.
RACLÁ, raclez, vb. I. Tranz. A răzui. ♦ Spec. A face un raclaj. – Din fr. racler. Sursa: DEX '98.
BANDÁ vb. 1. tr. A înconjura, a inciza în benzi. 2. refl. (despre nave) A se înclina pe un bord din cauza vântului sau a încărcăturii așezate greșit. (din fr. bander). Sursa: MDN.
PROFIRÍU, -ÍE, profirii, adj. (Mai ales despre vin) Profir. ♦ (Substantivat, n.) Vin de culoare roșu-deschis. – Profir + suf. -iu. Cf. profir. Sursa: DEX '98.
ANOMÁL, -Ă, anomali, -e, adj. Care prezintă o anomalie, referitor la o anomalie. – Din fr. anomal. Sursa: DEX '98.
CREPS, crepsuri, s. n. (Înv.) Joc cu zaruri (originar din Anglia). – Din fr. creps. Sursa: DEX '98.
VIG, viguri, s. n. (Pop.) Val, sul, trâmbă (de pânză, de stofă etc.) – Din magh. vég. Sursa: DEX '98.

26 aprilie SIGA, COZ, TALAJ, ON, RAMIEI - Coseris (foto 1); PUNI, BIV - Becaprim (foto 2), in meciul Coseris - Becaprim 556 - 542.

SÍGĂ s. f. Mineral alb sau roșu care se găsește în natură sub formă de bolovani sau de nisip și care se folosește la zugrăveli și în tăbăcărie. – Din scr. siga. Sursa: DEX '98.
COZ m. reg. (la jocul de cărți) Carte de joc care, conform convenției stabilite de jucători, are o valoare mai mare decât toate celelalte cărți; atu. ◊ Frumoasă ~ deosebit de frumoasă; de o frumusețe fără pereche. /<turc. koz. Sursa: NODEX.
TALÁJ s. n. v. talaș. Sursa: DEX '98.
on, ónuri s. n. A șaisprezecea literă a alfabetului chirilic. (din sl. on). Sursa: DMLR.
–ON Element secund de compunere savantă cu semnificația (în terminologia fizicii) „corpuscul nucleonic” și (în terminologia biologiei) „unitate funcțională”. [Cf. fr. -on, it. -one]. Sursa: DN.
RÁMIE s. f. Plantă textilă cultivată în zonele subtropicale din sud-estul Asiei, ale cărei fibre sunt lungi, elastice și rezistente și din care se fac țesături fine, dantele, mătase artificială etc. (Boehmeria nivea). [Pr.: -mi-e] – Din fr. ramie. Sursa: DEX '98. Foto: en.wikipedia.org/wiki/Ramie.
RÁMIE s. (BOT.; Boehmeria nivea) urzică chinezească. Sursa: Sinonime.
PUNI s. m. pl. Nume dat cartaginezilor de către romani. – Din lat. Poeni. Sursa: DEX '98.
BIV adj. invar. (Înv.; urmat de un titlu, de o funcție) Fost. – Din sl. bivŭ. Sursa: DEX '98

25 aprilie SOLV - Maestrul Sportului Mihu (foto 1); BUDASI, BOND, CLUPAJ, TREND, ZENANAUA, GREAM - Alehin (robot; foto 2), in meciul Mihu - Alehin 569 - 486.

SOLVÍ, solv, vb. IV. Tranz. și refl. A (se) dizolva. [Prez. ind. și: solvésc] – Din lat. solvere. Sursa: DEX '98.
BUDÁ, budez, vb. I. Tranz. (Livr.) A ține la distanță, a-și exprima nemulțumirea (față de cineva) printr-o atitudine indiferentă sau morocănoasă. – Din fr. bouder. Sursa: DEX '98.
BOND, bonduri, s. n. Salt al avionului la o aterizare incorectă. – Din fr. bond. Sursa: DEX '98.
CLUPÁJ, clupaje, s. n. Clupare. – Clupă + suf. -aj; CLUPÁ, clupez, vb. I. Tranz. A măsura diametrele arborilor cu clupa (1). – Cf. germ. Kluppieren. Sursa: DEX '98.
TREND s.n. Direcție principală de dezvoltare a unui fenomen, a unei evoluții pe termen lung; mișcare economică de lungă durată (< engl. trend). Sursa: MDN.
ZENANÁ, zenanale, s. f. Țesătură cu urzeală de mătase și băteală de bumbac sau de vigonie, pe o parte lucioasă și pe cealaltă scămoșată, utilizată la confecționarea unor obiecte de îmbrăcăminte pentru femei. [Var.: zananá s. f.] – Din fr. zénana. Sursa: DEX '98.
GREÁ, greez, vb. I. Tranz. (Mar.) A echipa o navă cu greementul necesar. [Pr.: gre-a] – Din fr. gréer. GREEMÉNT, greemente, s. n. Ansamblu format din catargele, velele și parâmele unei nave sau ale unei ambarcații cu pânze. – Din fr. gréement. Sursa: DEX '98.

23 aprilie TURT, TUL, GREN. NAIMISE, VASCE - Danivinca (foto 1); DOXA, BUS - Noe (foto 2), in meciul Danivinca - Noe 533 - 460.

TURT - Cuvant inexistent.
TUL, tuluri, s. n. Țesătură de mătase, de bumbac sau din fire sintetice foarte fină și străvezie, alcătuită din ochiuri rotunde sau poligonale. [Pr.: tül] – Din fr. tulle. Sursa: DEX '98.
GREN, grenuri, s. n. (Met.) Intensificare bruscă și temporară a vântului, însoțită uneori de ploaie. – Din fr. grain [de vent]. Sursa: DEX '98.
NĂIMÍ, năimesc, vb. IV. (Înv. și pop.) 1. Tranz. și refl. A (se) angaja, a (se) tocmi pentru o muncă plătită. 2. Tranz. A închiria; a arenda. [Pr.: nă-i-. – Var.: nămí vb. IV] – Din năiem (înv. „chirie” < sl.). Sursa: DEX '98.
VÁSCĂ s. f. recipient în formă de cupă, ca element decorativ în parcuri. (< it. vasca, fr. vasque). Sursa: MDN.
DÓXĂ s. v. deșteptăciune, intelect, inteligență, judecată, minte, pricepere, rațiune, spirit. Sursa: Sinonime.
BUS s. n. 1. (Inform.) Cale de dirijare a informațiilor. 2. Conductor comun al mai multor circuite. (< fr. bus). Sursa: MDN.
BUȘ s. v. pumn. Sursa: Sinonime.
buș² (lovitură) (înv.) s. n., pl. búșuri. Sursa: DOOM 2.

20 aprilie CARMINUL, IACO, PARTIAR, APATOSI, VURTE, BALVANUL, PIEMII  - Topuri la partida Duplicat de la ora 19. Foto: Ender, Prettyflor.

CARMÍN s. n. Colorant roșu de origine vegetală sau animală, folosit în cosmetică, în pictură etc.; cârmâz (2); p. ext. culoare roșie. – Din it. carmin, lat. carminium. Sursa: DEX '98.
IACÓ s. m. papagal gri din Africa tropicală, cel mai bun imitator, care clocește în scorburile de mangrove. (< fr. jaco). Sursa: MDN.
PARȚIÁR adj. (Jur.; astăzi ieșit din uz; în sintagma) Colon parțiar = persoană care lua în arendă o bucată de pământ și împărțea beneficiul cu proprietarul. [Pr.: -ți-ar] – Din lat. partiarius [colonus]. Sursa: DEX '98.
APĂTÓS, -OÁSĂ, apătoși, -oase, adj. Care conține multă apă, care este îmbibat cu apă; apos. – Lat. *aquatosus sau din apă (după sănătos, secetos etc.). Sursa: DEX '98.
VÚRTĂ s. f. V. hurtă; HÚRTĂ s. f. (Reg.; în loc. adv.) Cu hurta = cu grămada, cu toptanul. La hurtă = la întâmplare, fără alegere. [Var.: vúrtă s. f.] – Din ucr. hurt. Sursa: DEX '98.
BĂLVÁN s. v. bârnă, buștean, butuc, buturugă, ciot, grindă, stâlp, talpă, tălpoi. Sursa: Sinonime.
PIEMÍE s.f. (Med.) Infecție generală a organismului caracterizată prin supurații, în viscere, în cavitățile seroase și în țesutul conjunctiv. [Gen. -iei, var. pioemie s.f. / < fr. pyhémie, cf. gr. pyon – puroi, haima – sânge]. Sursa: DN.

3 aprilie MALURAU, RALID, BREVE, SAMOEDA, JOCOT, CEPCII, TRAIRISTE - Topuri la partida Duplicat de la ora 19. Foto: Dezmi.

MĂLURÁ, pers. 3 mălurează, vb. I. Refl. (Despre cereale) A se umple de mălură (1), a se înnegri din cauza mălurei, a se îmbolnăvi de mălură. – Din mălură. Sursa: DEX '98.
RALÍD, ralide, s. n. (La pl.) Familie de păsări alergătoare cu picioare lungi, cu penaj închis, care trăiesc mai ales în regiunile mlăștinoase; (și la sg.) pasăre din această familie. – Din fr. rallidés. Sursa: DEX '98.
breve (cuv. it. „scurt”) 1. (în prozodia* antică) Unitate fundamentală de durată, componentă a piciorului (1) metric. Se notează prin ˇ, ceea ce corespunde silabei scurte, și este jumătatea din silaba lungă, fără a fi însă și sub diviziunea celei din urmă. 2. În cantus planus*, b. (lat. brevis) împrumută același sens, dar este deja notată printr-o notă neagră, pătrată, fără coadă. 3. În notația (III, 1) proporțională, b. este supusă unei noi legi, aceea a diviziunii sau a multiplicării. În funcție de modul (III) ritmic în care se încadrează, b. se divide prin 2 (tempus imperfectum) sau prin 3 (tempus perfectum) fiind de două (trei) ori mai scurtă decât longa*. A fost notată cu o notă albă, pătrată, fără coadă. 4. Notă* întreagă dublă sau mare (deci cu valoarea* cea mai mare în notația actuală), utilizată uneori în muzica vocală dar dispărută aproape cu desăvârșire din partiturile* instr., fiind înlocuită cu două note întregi legate. Totuși, în unele partituri de muzică contemporană se remarcă tendința de a relua semnul pentru ușurința notației. Sin. Nota Brevis; v. alla breve. Sursa: DTM.
SAMOÉD, -Ă, samoezi, -de, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte dintr-o populație de origine mongolă din Siberia de nord. 2. Adj. Al samoezilor (1), privitor la samoezi. – Din fr. samoyéde. Sursa: DEX '98.
JÓCOT, jocote, s. n. (Reg.) Săritură; joc. – Din joc. Sursa: DEX '98.
CEÁPCĂ, ceapce, s. f. (Rar) Chipiu (polonez), șapcă. – Din pol. czapka. Sursa: DEX '98; ceápcă s. f., g.-d. art. cépcii; pl. cépci. Sursa: Ortografic.
TRĂIRÍST, -Ă, trăiriști, -ste, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Adept al trăirismului. 2. Adj. Care aparține trăirismului, privitor la trăirism. [Pr.: tră-i-] – Trăir[ism] + suf. -ist. Sursa: DEX '98; TRĂIRÍSM s. n. Curent în gândirea filozofică românească dintre cele două războaie mondiale, care, proclamând primatul instinctelor și al inconștientului asupra rațiunii, susținea că nu se poate ajunge la cunoașterea diferitelor aspecte și fenomene ale vieții decât prin trăirea mistică. [Pr.: tră-i-] – Trăire + suf. -ism.
Sursa: DEX '98.