Home
 

31 iulie Cei mai buni 20 de scrabbleri din ISC la categoria Clasic (Libere), dupa dictionarul LOC2000, duminica, 31 iunie 2011, la ora 19. In top sunt cuprinsi jucatorii care au disputat macar o partida in ultima saptamana.

5. Ybis 7. Mihu Maestrul Sportului Alexandru Lacatis 8. Michi Maestrul Sportului Mihai Negrea 9. Fiul Vasile Mihalache 11. Mejuly Julia Neacsu 15. Cosmindon Cosmin Donciu   16. Incotro 19. Joedoe Gabriel Serban

28 iulie Cygnus (robot; foto 1, galerie) - Maestrul Sportului Mihu (foto 2, galerie), un meci al recordurilor: partida cea mai scurta (8 tururi - nou record),  toate depunerile - scrabble (Mihu, 8 scrabble, record egalat); este si o partida foarte rapida: 2' 29 secunde.

27 iulie MULGARI, PARIMIARE, JNAPAIAM, BIGE, TURETCII - Topuri la partida Duplicat de la ora 21. Foto: Dezmi (galerie).

MULGÁRĂ, mulgare, adj. (Pop.; despre oi, vaci) Mulgătoare. [Pl. si: mulgări] – Mulge + suf. -ar. Sursa: DEX '98. mulgáră adj. f., s. f., pl. mulgáre/mulgări. Sursa: Ortografic.
PARIMIÁR, parimiare, s. n. Carte bisericească în care sunt cuprinse (fragmente din) proverbele lui Solomon și alte fragmente din Vechiul Testament; parimie (2). [Pr.: -mi-ar. – Var.: paremiár s. n.] – Parimie + suf. -ar. Sursa: DEX '98.
A JNĂPĂI jnăpăi tranz. pop. A bate (cu varga sau cu palma), producând zgomote puternice. /jnap + suf. ~ăi. Sursa: NODEX.
BÍGĂ² s.f. Car roman, de obicei cu două roți, la care erau înhămați doi cai. [< lat. biga, cf. fr. bige]. Sursa: DN.
TUREÁTCĂ, turetci, s. f. 1. Carâmb (la cizmă). 2. (Înv. și reg.) Un fel de ciorap fără talpă, făcut din dimie sau din postav, care îmbracă piciorul de la gleznă până la genunchi. [Var.: tureác s. n.] – Et. nec. Sursa: DEX '98.

26 iulie SUDUIALA, PUDL, GRIZAM, TEX - Oltheea (foto 1, galerie); PUDLAI, GNU, MALAC, BALNEO, REPETII - Mosgerila (foto 2, galerie), in meciul Oltheea - Mosgerila 416 - 495.

suduiálă, suduiéli, s.f. 1. (înv. și reg.) înjurătură, insultă. 2. (reg.) mustrare, certare, dojenire. Sursa: DAR.
PUDL s. m. v. pudel. Sursa: DEX '98.
GRIZÁ, grizez, vb. I. Tranz. și refl. (Livr.) A (se) îmbăta (ușor); a (se) ameți. – Din fr. griser. Sursa: DEX '98.
TEX² ~uri n. Unitate de măsură a gradului de finețe a firelor textile, egală cu greutatea în grame a o mie de metri de fir. /<fr. tex. Sursa: NODEX.
PUDLÁ, pudlez, vb. I. Tranz. (Metalurgie) A supune oțelul operației de pudlaj. – Din fr. puddler. Sursa: DEX '98.
GNU s.m. invar. Specie de antilopă din Africa, de culoare brună-cenușie, cu coarnele scurte și aduse înapoi. [< fr. gnou < cuv. hotentot]. Sursa: DN.
MALÁC, -Ă, malaci, -ce, s. m. și f. Pui al bivoliței. ◊ Epitet depreciativ pentru un om gras, greoi și leneș. – Din bg. malak. Sursa: DEX '98.
BÁLNEO- Element de compunere însemnând „balnear”, care servește la formarea unor adjective ca balneo-climateric. – Fr. balneo- (lat. lit. balneum). Sursa: DLRM.
REPEȚÍ vb. IV v. repeta. Sursa: DEX '98.

24 iulie BUCHE, FANASE, DRIVERII, ACAN, TETA, UT, COPORAI, JOTA, FENOLICE, TEZISTII - Topuri la partida Duplicat de la ora 16. Foto: Florea23 (galerie), Ghepard (galerie), Marcelino (galerie).

BÚCHE, buchi, s. f. A doua literă din alfabetul chirilic; p. gener. literă; (de obicei la pl.) alfabet; cunoștințe elementare de scris și citit. ◊ Expr. Buchea cărții = exact ca în carte; în chip mecanic. A fi (tot) la buchi = a fi (tot) începător (la învățătură). A nu ști buche = a nu ști nimic (la învățătură). – Din sl. buky. Sursa: DEX '98.
FANÁ, fanez, vb. I. Refl. (Despre flori și legume; p. ext. despre oameni) A-și pierde prospețimea; a se trece, a se ofili, a se veșteji. – Din fr. faner. Sursa: DEX '98.
DRIVER [DRÁIVĂR] I. s. m. 1. conducător al atelajului într-o cursă de trap; jocheu care conduce un sulki. 2. șofer. II. s. n. 1. crosă (din lemn la jocul de golf, cu care se execută drive-uri (1). 2. etaj amplificator cu tuburi sau tranzistori, care atacă cele două etaje ale unui amplificator simetric. (< engl., fr. driver). Sursa: MDN.
ACÂN s.m. Poet și cântăreț popular cazah sau chirghiz. [< rus. akân]. Sursa: DN.
TÉTA m. invar. Numele literei „θ” din alfabetul grecesc. /<ngr. théta. Sursa: NODEX.
TÉTĂ, tete, s. f. (Fam.) Îngrijitoare de copii mici; guvernantă. – Formație onomatopeică. Sursa: DEX '98.
ut, în solmizația* medievală, prima silabă a hexacordului* (în sensul lui c*, f* sau g*); în lb. fr. denumirea notei do* din celelalte limbi romanice (corespunzător cu c* din limbile germanice). Sursa: DTM.
coporîie (coporấi), s. f. – 1. Mîner de coasă. – 2. Nume dat celor trei stele din constelația Cefeu. – Var. coporîșcă, toporîie, toporîșcă. Mag. kaparó (Candrea); var. indică o contaminare cu topor(ișcă). Cf. și bg. kopralja „prăjină”, de unde copreală, s. f. (prăjină, par), cuvînt legat de copală, s. f. (prăjină), în Trans., și copaiță, s. f. (prăjină pe care se pun de obicei fîșii de coajă uscată de copac, la care se dă foc, în anumite obiceiuri populare din Trans.), copîrșoi, s. m. (persoană slabă). Sursa: DER.
jotă (cuv. sp. [hota]), dans popular spaniol în măsură* de trei timpi, cu o mișcare rapidă. Când este scrisă pentru voce (1) folosește un tempo (2) mai lent. Are caracteristici regionale (j. valenciana, murciana, mahonesa). Cea mai cunoscută este j. aragoneză. (Ex. celebre, în creația lui Glinka și De Falla). Sursa: DTM. Clip: MattRach - La Jota, de la youtube.com.

FENÓLIC, -Ă, fenolici, -ce, adj. (Chim.) De fenoli; care conține fenoli. – Din fr. phénolique. Sursa: DEX '98.
TEZÍST, -Ă, teziști, -ste, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care enunță, susține, ilustrează o anumită teză în artă, în literatură etc. 2. S. m. și f. Persoană care practică tezismul. – Teză + suf. -ist. Sursa: DEX '98.

23 iulie BAREMI, AZ, GOG, POPRIT, DRENURI - Vera65 (foto 1, galerie); FEUD, BUFANT, MUL, RALA, REM - Prettyflor (foto 2, galerie), in meciul Vera65 - Prettyflor 547 - 554.

BÁREMI adv. v. barem¹. Sursa: DEX '98.
az s.m. (înv.) 1. numele primei litere a alfabetului chirilic 2. eu (în zapise, înaintea numelui propriu). Sursa: DAR.
GOG, gogi, s. m. (Reg.) Băiat sau tânăr prost, tont. – Cf. Gogu (n. pr.). Sursa: DEX '98.
POPRÍT, -Ă, popriți, -te, adj. 1. (Jur.; despre bunuri, bani) Pe care s-a aplicat o poprire. 2. (Înv.) Interzis, oprit. ♦ (Despre oameni) Reținut, arestat. – V. popri. Sursa: DEX '98.
DREN, drenuri, s. n. 1. Conductă sau canal care colectează și evacuează apă de pe un teren apos, coboară nivelul unei pânze de apă din sol etc. ♦ Strat de piatră spartă sau de pietriș așezat în spatele unui zid de sprijin sau deasupra unei bolți de pod sau de tunel, care colectează apa de infiltrație. 2. Tub sau meșă de bumbac care înlesnește scurgerea secrețiilor dintr-o plagă. [Var.: (2) drénă s. f.] – Din fr. drain. Sursa: DEX '98.
FEÚD s. n. v. feudă; FEÚDĂ, feude, s. f. (În evul mediu) Moșie, domeniu, provincie pe care vasalul o primea în stăpânire de la seniorul său, în schimbul anumitor obligații și pe care o lucra cu țăranii iobagi; fief. [Acc. și: féudă. – Var.: (înv.) feúd s. n.] – Din it. feudo. Sursa: DEX '98.
BUFÁNT, -Ă, bufanți, -te, adj. (Despre îmbrăcăminte sau despre părți ale ei) Înfoiat, larg, cu bufă. – Din fr. bouffant. Sursa: DEX '98.
MUL¹ s. n. (Geol.) Humus pământos, lin, slab acid, afânat, brun-închis sau negru, caracteristic solurilor în care descompunerea masei vegetale se face mai repede decât acumularea ei. – Din fr. mull, germ. Mull. Sursa: DEX '98.
MUL², muli, s. m. (Rar) Catâr. – Din lat. mulus. Sursa: DEX '98.
MUL³ subst. v. mulă; MÚLĂ, mule, s. f. (Rar) Mulaj; p. ext. tipar, formă [Var.: mul subst.] – Din fr. moule. Sursa: DEX '98.
RẤLĂ s. f. v. rână. Sursa: DEX '98.
râlă² s.f. (reg.) șanț mic, rigolă. Sursa: DAR.
râlă³ s.f. (reg.) minciună, calomnie. Sursa: DAR.
râlă⁴ s.f. (reg.) liră. Sursa: DAR.
REM, remi, s. m. (Fiz.) Unitate de măsură a dozelor de radiație raportate la efectul lor biologic (egală cu doza primită de un anumit țesut iradiat astfel încât doza absorbită să fie de un rad). – Din engl., fr. rem. Sursa: DEX '98.
AD REM loc. adv. La obiect. – Loc. lat. Sursa: DEX '09.

22 iulie MASON, VENETICUL, TEX, EGO, HIPER - Amalgamar (foto 1, galerie); JAC, VERE - Irefutabil (foto 2, galerie), in meciul Amalgamar - Irefutabil 436 - 408, Irefutabil a depasit timpul de gandire.

MASÓN, masoni, s. m. Francmason. – Din fr. maçon; FRANCMASÓN, francmasoni, s. m. Membru al unei organizații (loji) francmasonice; adept al francmasonilor; mason. – Din fr. franc-mason; FRANCMASONERÍE s. f. Asociație secretă răspândită în diverse țări, ai cărei membri, organizați în loji, sunt adepții principiului fraternității și se recunosc între ei prin semne și embleme; masonerie. – Din fr. franc-maçonnerie. Sursa: DEX '98.
VENETÍC, -Ă, venetici, -ce, subst. I. S. m. și f. (Adesea peior.) Persoană venită undeva din alte locuri și considerată străină în locul unde s-a stabilit. II. S. m. Veche monedă venețiană din aur, care a circulat în trecut și în țările românești. ◊ (Adjectival) Galben venetic. – Din ngr. venétikos, (II) și tc. venedik. Sursa: DEX '98.
TEX s.m. (Text.) Unitate de măsură folosită pentru indicarea fineței firelor și semifabricatelor textile, reprezentând greutatea în grame a 1000 de metri de fir. [< fr. tex]. Sursa: DN.
TEX¹ ~uri n. Cui mic folosit la confecționarea și repararea încălțămintei. /<fr. tex. Sursa: NODEX.
EGO- Element prim de compunere savantă însemnând „eu”, „propria persoană”. [< lat. ego]. Sursa: DN.
ÁLTER ÉGO s. m. Al doilea eu; persoană care se aseamănă întru totul cu alta, încât i se poate substitui. ♦ Om de încredere, prieten nedespărțit. – Loc. lat. Sursa: DEX '98.
HIPER- Element de compunere însemnând „peste, excesiv de...”, folosit la formarea unor substantive și a unor adjective. – Din fr. hyper-, germ. hyper- (Hyper-). Sursa: DEX '98.
JAC¹, jacuri, s. n. 1. Dispozitiv, folosit mai ales în telefonia manuală, care permite, prin introducerea unei fișe, stabilirea unei legături între două linii. 2. Dispozitiv de interconectare electrică a unor magnetofoane și casetofoane. [Scris și: jack. – Pr. și: geac] – Din fr., engl. jack. Sursa: DEX '98.
JAC², jacuri, s. n. v. jaf. Sursa: DEX '98.
VÁRĂ² vére f. Persoană de sex feminin considerată în raport cu fiica sau cu fiul unchiului ori a mătușii. /<lat. verus, ~a. Sursa: NODEX.

21 iulie VACS, HATASI, IGA, EFOR, PRODUCT, TIF, REFUTEZI, DUELGIT, CORMANEI - Topuri la partida Duplicat de la ora 20. Foto: Coky (galerie).

VACS, vacsuri, s. n. 1. Preparat, de obicei de culoare neagră, folosit (in trecut) la unsul sau la lustruitul incălțămintei de piele și al hamurilor; p. ext. cremă de ghete. 2. Fig. (Pop. și fam.) Lucru fără nici o valoare, fără nici o însemnătate. – Din germ. Wachs. Sursa: DEX '98.
HĂȚÁȘ¹, hățași, s. m. Cal care se mână cu ajutorul hățurilor, înhămat alături de un lăturaș. – Hăț¹ + suf. -aș. Sursa: DEX '98.
HĂȚÁȘ², hățașuri (hățașe), s. n. (Reg.) 1. Cărare făcută de fiarele sălbatice prin pădure. 2. Drum râpos, abrupt, cu coaste repezi. – Et. nec. Sursa: DEX '98.
ÍGA interj. v. inga; ÍNGA interj. Iată! uită-te! [Var.: íga interj.] – Et. nec.
ÉFOR s. m. 1. (în Sparta antică) fiecare dintre cei cinci demnitari aleși, care aveau largi puteri de control. 2. membru în consiliul de conducere al unei eforii (2). (< fr. éphore, gr. ephoros). Sursa: MDN.
PRODÚCT, producte, s. n. (Înv.) 1. Produs (1); marfă. 2. Produs (2). – Din lat. productus, germ. Produkt. Sursa: DEX '98.
ȚIF s. m. (Rar) Iarbă cu firul cilindric, fără foi. – Et. nec. Sursa: DEX '98.
REFUTÁ, refutez, vb. I. Tranz. (Franțuzism înv.) A combate o afirmație, o teorie etc. prin argumente puternice. – Din fr. refuter, lat. refutare. Sursa: DEX '98.
DUELGÍ, duelgesc, vb. IV. Refl. (recipr.) (Înv.) A avea mania de a se duela. [Pr.: du-el-] – Din duelgiu (derivat regresiv). Sursa: DEX '98.
CORMANĂ, cormane, s. f. Parte a plugului confecționată din tablă de oțel, care deplasează lateral, răstoarnă și mărunțește brazdele; răsturnătoare. [Var.: (reg.) cormán s. n.] – Din magh. kormány. Sursa: DEX '98.

20 iulie LUTH, CADUC, DOPING, CIUNISTE, ELIDATA, UMOAREA - Maestrul Sportului Waly (foto 1, galerie); BAX, SPEZE, COP, AVI - Powofword (foto 2), in meciul Waly - Powofword 502 - 573.

LUTH, luthuri, s. n. Vechi instrument muzical cu coarde, asemănător cu lăuta. – Din fr. luth. Cf. it. liuto. Sursa: DEX '98. Clip: Melancholy Galliard - Renaissance Lute, de John Dowland, artist Alan Lowe-Jones, de la youtube.com.

CADÚC, -Ă, caduci, -ce, adj. Lipsit de trăinicie; șubred, pieritor. ♦ (Despre frunze, flori etc.) Care cade înainte de vreme; care cade în fiecare an. ♦ (Despre acte cu valoare juridică) Care nu (mai) are putere legală. – Din fr. caduc, lat. caducus. Sursa: DEX '98.
DÓPING s.n. Dopaj; mod artificial de a mări rezistența și randamentul fizic în concursuri sportive prin administrarea de medicamente stimulatorii (stricnină, amfetamine etc.). [< engl., fr. doping]. Sursa: DN.
CIUNÍST, -Ă, ciuniști, -ste, s. m. și f. Adept al ciunismului; pumnist. ◊ (Adjectival) Curent ciunist. – De la ciunism, cu schimbarea sufixului; CIUNÍSM s. n. Curent latinist extremist în lingvistica și filologia românească legat de numele lui Aron Pumnul, care preconiza supunerea neologismelor romanice acelorași transformări fonetice suferite de cuvintele moștenite din latină; pumnism. – Din terminația lexicalizată -ciune + suf. -ism. Sursa: DEX '98.
ELIDÁ, elidez, vb. I. Tranz. A înlătura, în scris sau în vorbire, vocala finală a unui cuvânt înaintea vocalei inițiale a cuvântului următor. – Din fr. élider, lat. elidere. Sursa: DEX '98.
UMOÁRE, umori, s. f. 1. Lichid intercelular constituind mediul în care trăiesc celulele organismelor. ◊ Umoare apoasă = lichid transparent care se află în camera anterioară a ochiului. Umoare vitroasă = masă gelatinoasă care se află în camera posterioară a ochiului. 2. (Livr.) Dispoziție sufletească; fire, temperament. [Var.: humoáre s. f.] – Din fr. humeur, lat. humor, -oris. Sursa: DEX '98.
BAX s. n. cutie (de diferite dimensiuni) pentru ambalaj. (<engl. box). Sursa: MDN.
SPÉZE s. f. pl. Cheltuieli (pe care le suportă cineva pentru o deplasare, pentru anumite servicii, pentru punerea în practică a unei inițiative etc.). ◊ Expr. A trăi pe spezele cuiva = a trăi din munca, pe spinarea altuia. [Var.: spése s. f. pl.] – Din it. spese. Sursa: DEX '98.
COP, copuri, s. n. (Reg.) Măsură de capacitate de aproape un litru. ♦ Cană, vas având această capacitate. ♦ Conținutul unei astfel de căni. – Din rus. kop. Sursa: DEX '98.
ÁVĂ¹ s. m. (Neobișnuit) Părinte, tată; (prin restricție) nume dat călugărilor bătrâni. – Slav (v. sl. avva < gr.). Sursa: DLRM.
AVI- Element prim de compunere savantă cu semnificația „(de) pasăre”, „referitor la păsări”. [< fr. avi-, cf. lat. avis]. Sursa: DN.

19 iulie PALP, VAH, PLURIVOC, FEEI, MUTUALEI, SPE, GLOTICA, PATOS, LAR, ANOXEMIA, BUJDITEI  - Topuri la partida Duplicat de la ora 18. Foto: Sigi (galerie), 1150 p, in afara de concurs.

PALP s. m. fiecare dintre cele două apendice mobile sub maxilarul inferior la artropode și crustacee, pentru pipăirea și prinderea alimentelor. (< fr. palpe, lat. palpus). Sursa: MDN.
VAH interj. (Rar) Ah! vai! – Cf. tc. vah, ngr. váh. Sursa: DEX '98.
PLURIVÓC, -Ă, plurivoci, -ce, adj. (Despre cuvinte sau fraze) Cu mai multe înțelesuri. – Din lat. plurivocus. Sursa: DEX '98.
FEE ~ f. mit. Ființă imaginară în chip de femeie frumoasă, înzestrată cu forță supranaturală și cu influență asupra destinelor oamenilor; zână. [Art. feea; G.-D. feei; Sil. fe-e] /<fr. fée. Sursa: NODEX.
MUTUÁL, -Ă, mutuali, -e, adj. Care se face în mod reciproc și simultan. ♦ Inducție mutuală = inducție electromagnetică exercitată reciproc între două circuite străbătute de curenți electrici variabili. ♦ (Impr.) Care are loc reciproc și fără cuvinte. [Pr.: -tu-al] – Din fr. mutuel. Sursa: DEX '98.
IN SPE loc. adv. pe, în viitor. (< lat. in spe). Sursa: MDN.
GLÓTIC, -Ă adj. Al glotei. [< fr. glottique]; GLÓTĂ, glote, s. f. Porțiunea cea mai îngustă a laringelui, cuprinsă între cele două coarde vocale. – Din fr. glotte. Sursa: DEX '98.
PÁTOS s. n. Însuflețire pasionată; avânt, entuziasm. ◊ Loc. adv. Cu patos = a) în mod entuziast; pasionat, înflăcărat; b) în mod afectat, emfatic. ♦ Afectare, emfază (în vorbire și în scris); falsă însuflețire. – Din ngr. páthos fr. pathos. Sursa: DEX '98.
LAR s. m. maimuță arboricolă din sud-estul Asiei, cu mâini lungi, albe. (< germ. Lar). Sursa: MDN.
ANOXEMÍE s. f. (Rar) Lipsă a unei bune oxigenări a sângelui. – Din fr. anoxémie. Sursa: DEX '98.
BUJDÍ, bujdesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A țâșni, a zbughi, a da năvală. – Comp magh. buzdúlni. Sursa: DLRM.

18 iulie ZETUIM, PARICID, APUD, IM - Mariandodu; REO, EVI, PUD, REMI - Numaieu (foto, galerie), in meciul Mariandodu - Numaieu 504 - 573.

ZEȚUÍ, zețuiesc, vb. IV. Tranz. A așeza literele unui text în culegar după manuscris pentru a tipări; a culege. – Din germ. setzen. Sursa: DEX '98.
PARICÍD, -Ă, (1) pariciduri, s. n. (2), paricizi, -de, s. m. și f. 1. S. n. Crimă care constă în uciderea părinților; patricid (1). 2. S. m. și f. Persoană care și-a ucis tatăl sau mama; patricid (2). – Din fr. parricide, lat. parricida. Sursa: DEX '98.
ÁPUD prep. Indică o citare preluată de la alt autor, nu din original; după. [Abr.: ap.] – Din lat. apud. Sursa: DEX '98.
IM¹, imuri, s. n. (Reg.) Noroi, murdărie. – Lat. limus. Sursa: DEX '98.
IM- elem. in¹-. Sursa: MDN.
im², imuri, s.n. (reg., înv.) măsură de cereale. Sursa: DAR.
REO- Element prim de compunere savantă cu semnificația „curent de apă”, „curent electric”, „scurgere”. [Pron. re-o-. / < fr. rhéo, it. reo-, cf. gr. rheos]. Sursa: DN.
ev (-vi), s. m. – Perioadă din istoria omenirii cu anumite trăsături specifice. Lat. aevum. Este împrumut neol., este atestat din sec. XVII (Dosoftei); cf. L. Tamás, Magyar Nyelvőr, XXX, 243. – [art. 3215]. Sursa: DER.
PUD, puduri, s. n. Unitate (rusească) de măsură pentru greutăți egală cu 16,38 kg. – Din rus. pud. Sursa: DEX '98.
REM, remi, s. m. (Fiz.) Unitate de măsură a dozelor de radiație raportate la efectul lor biologic (egală cu doza primită de un anumit țesut iradiat astfel încât doza absorbită să fie de un rad). – Din engl., fr. rem. Sursa: DEX '98.

17 iulie PRAV, IOTA, BIGA - Clauspecia; MOLASESI, IJDERI, PAUNIM, PICUIND, TRENDUL, FLIS - Ursuza (foto, galerie), in meciul Clauspecia - Ursuza 435 - 595.

PRAV s. n. v. praf. Sursa: DEX '98.
IÓTĂ s. f. (Pop. și fam.; în expr.) (Nici) o iotă = deloc, câtuși de puțin, nimic. – Din ngr. ióta. Cf. fr., it. iota. Sursa: DEX '98.
ióta (literă grecească) s. f., pl. ióta; ι, Ι. Sursa: DOOM 2.
BÍGĂ, bigi, s. f. Aparat format din două sau trei brațe de sprijin unite printr-o bară prevăzută de scripeți, cu ajutorul căreia se încarcă sau se descarcă mărfurile în porturi. – Din fr. bigue. Sursa: DEX '98.
BÍGĂ² s.f. Car roman, de obicei cu două roți, la care erau înhămați doi cai. [< lat. biga, cf. fr. bige]. Sursa: DN.
MOLÁ³, molez, vb. I. Tranz. (Mar.) A da drumul complet unei parâme. – Din fr. moler. Sursa: DEX '98.
ijderí (ijderésc, – ít), vb. – 1. A afla, a descoperi, a inventa. – 2. A stîrni, a îmboldi, a ațîța. – 3. A se ivi, a proveni, a se naște. – Var. ijdări, ijdăni, izdări, izdăni, jidări, jidărî, zădărî. Sl. izdirati, cf. sb. izdirati se na koga „a trata pe cineva cu asprime”, bg. dirjă „a scormoni”, zadiram „a face să turbeze”. Sînt cuvinte înv. la toate sensurile și cu toate var., cu excepția lui zădărî, cu sensul lui bg. Explicațiile anterioare nu satisfac cuvîntul identic cu a îndîrji (Cihac, II, 147); din sl. izgnati „a expulza”, cf. izgoni (Tiktin). Cf. Scriban, care pleacă de la un sl. izdirati. – Der. ijderitor, adj. (creator); ijderenie (var. ijdăranie, ijderanie), s. f. (proveniență, origine); izdăritură, s. f. (proiect; creație); zădărîtor, adj. (iritant); zădăreală, s. f. (ațîțare, incitare). Sursa: DER.
PĂUNÍ, păunesc, vb. IV. Refl. (Pop.) A se îngâmfa, a se împăuna. [Pr.: pă-u-] – Din păun. Sursa: DEX '98.
PICUÍ, picuiesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A picura (2). – Pic¹ + suf. -ui. Sursa: DEX '98.
TREND s.n. 1. (Anglicism; ec.) Situație, evoluție a pieței, a comerțului. 2. (Biol.) Tendință evolutivă (observabilă mai ales statistic). [Pl. -duri. / < engl. trend]. Sursa: DN.
fliș, (engl.= flysch) termen introdus de Bertrand (1897) pentru a defini totalitatea dep. acumulate în geosinclinale și provenind pe seama cordilierelor în curs de ridicare datorită mișcărilor orogenice. Asociațiile de f. se caracterizează prin ritmicitate și termeni litologici variabili: gresii, argile, calcare, marne, conglomerate-gresii-siltite cu structuri variate, granoclasări, stratificații paralele și încrucișate, mecanoglife, similare cu cele ale turbiditelor actuale. Depozitele de f. au o distribuție uniformă în spațiu (pe supr. mari) și în timp (cu grosimi de mii de metri) și se consideră a se fi acumulat în baz. de tipul foselor de subducție și baz. remanente. În România, dep. de f. sunt larg răspândite în C. Orient. (la nivelul Cret. și Paleog.) în Mții Apus. (în Metaliferi și Trascău la nivelul Cret.) și în Dobr. în zona „șist. verzi” (la nivelul Assynticului). Sursa: Petro-Sedim.

16 iulie HARAP, ESTACADE, AZ, ON, CIRVISUL, EVI, ALAN, MOCOSITEI, NEX, HAIDAU, VIG  - Topuri la partida Duplicat de la ora 19. Foto: Ghepard (galerie).

HARÁP, harapi, s. m. V. arap. Sursa: DEX '98.
ESTACÁDĂ, estacade, s. f. 1. Punte fixă construită la țărmul unei ape mari, către larg, pentru a realiza legătura cu vapoarele care nu pot acosta la chei. ♦ Platformă așezată pe picioare înalte pentru a realiza comunicația între două puncte situate deasupra solului sau între un punct de pe sol și altul situat la înălțime. ♦ Construcție din bare de lemn, de metal sau de beton armat, la intrarea într-un port sau la gura unui fluviu, pentru a micșora lățimea apei în acel loc. 2. Baraj construit de-a curmezișul unui curs de apă sau la intrarea într-un port maritim pentru protejarea contra minelor, corpurilor plutitoare etc. – Din fr. estacade. Sursa: DEX '98.
az s.m. (înv.) 1. numele primei litere a alfabetului chirilic 2. eu (în zapise, înaintea numelui propriu). Sursa: DAR.
on, ónuri s. n. A șaisprezecea literă a alfabetului chirilic. (din sl. on). Sursa: DMLR.
-ON suf. 1. (fiz.) „corpuscul nucleonic”. 2. (biol.) „unitate funcțională”. (< fr. -on). Sursa: MDN.
CIRVÍȘ s. n. v. cerviș; CERVÍȘ, cervișuri, s. n. (Înv.) 1. Grăsime de vacă, topită, păstrată în bășici și întrebuințată în alimentație. 2. Carne conservată în seu topit. [Var.: cirivíș, cirvíș s. n.] – Din tc. çervis. Sursa: DEX '98.
ev (livr.) s. n. / s. m., pl. évuri / evi. Sursa: DOOM 2.
ALÁNI s. m. pl. Triburi de origine sarmată, care locuiau în secolele al II-lea și I î. Hr. în regiunea Mării Negre și în nordul Caucazului și care, împinși de huni, au ajuns în secolul al V-lea, împreună cu vandalii, până în Spania și Africa. – Din lat. alani. Sursa: DEX '98.
alán adj. m., s. m., pl. aláni; adj. f., s. f. alánă, pl. aláne. Sursa: DOOM 2.
MOCOȘÍT, -Ă, mocoșiți, -te, adj., s. m. și f. (Persoană) care lucrează prea încet. care nu are spor la lucru. – V. mocoși. Sursa: DEX '98.
NEX, nexuri, s. n. 1. (Livr.) Legătură, înlănțuire (între lucruri, fenomene etc.); relație, raport. ◊ Nex cauzal = raport cauzal, legătură de la cauză la efect. 2. (Jur.) Contract de vânzare, de cesiune; drept de a aliena ceva. – Din lat. nexus. Sursa: DEX '98.
HAIDĂU, haidăi, s. m. (Reg.) 1. Păzitor de vite (mari). 2. Haidamac (1). 3. (Art.) Dans fecioresc dint-un ciclu de dansuri populare românești răspândite în jurul Aiudului, cu mișcare moderată; melodie după care se execută acest dans. – Din magh. hajtó „mânător, gonaci”. Sursa: DEX '98.
VIG, viguri, s. n. (Pop.) Val, sul, trâmbă (de pânză, de stofă etc.) – Din magh. vég. Sursa: DEX '98.

14 iulie VUTE, GAS, JAREA, EVI - Loopoo (foto, galerie); CICO, ON, VIL, DOL, NAZAR  - Rita5i, in meciul Loopoo - Rita5i 479 - 416.

VÚTĂ s.f. (Arhit.) 1. Lucrare de zidărie în formă de boltă, construită din pietre puse unele peste altele. ♦ Porțiune a unei bolți sau a unei arcade cuprinsă între începutul curbei și un punct oarecare de pe aceasta. ♦ Partea arcuită a unei porți, a unei ferestre. 2. (Geol.) Creasta unui anticlinal; boltă. [< fr. voûte]. Sursa: DN.
gas s. n. (pl. gásuri). Sursa: DMLR; (posibil acronim din din Gospodarie Agricola de Stat, nota MG).
JĂRÍ, jăresc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A răscoli jarul¹ pentru a aprinde mai bine cărbunii; a jerui. – Din jar¹. Sursa: DEX '98.
ev (-vi), s. m. – Perioadă din istoria omenirii cu anumite trăsături specifice. Lat. aevum. Este împrumut neol., este atestat din sec. XVII (Dosoftei); cf. L. Tamás, Magyar Nyelvőr, XXX, 243. – [art. 3215]. Sursa: DER.
CÍCO s. n. 1. Băutură răcoritoare. 2. (Eliptic.) Sticlă, pahar etc. cu cico (1). – Ci[trice] + co[la]. Sursa: DEX '98.
on, ónuri s. n. A șaisprezecea literă a alfabetului chirilic. (din sl. on). Sursa: DMLR.
-ON suf. 1. (fiz.) „corpuscul nucleonic”. 2. (biol.) „unitate funcțională”. (< fr. -on). Sursa: MDN.
VIL, -Ă, vili, -e, adj. (Franțuzism înv.) De proastă calitate, demn de disprețuit, ordinar; josnic; abject. – Din fr. vil. Sursa: DEX '98.
DOL, doluri, s. n. (Jur.) Acțiune făcută cu rea-credință, cu viclenie, pentru a determina pe cineva să încheie un contract nefavorabil sau să admită o clauză defavorabilă într-un contract. – Din fr. dol, lat. dolus. Sursa: DEX '98.
NAZÁR, nazaruri, s. n. (Înv.) Favoare, hatâr. ◊ Expr. A avea (pe cineva) la nazar = a acorda protecție, bunăvoință (cuiva), a avea (pe cineva) în grație. – Din tc. nazar. Sursa: DEX '98.

13 iulie IT, BREI, DODA, PIL - Cucubau77; NEGOS, TIJ, PUB, TIO - Argus (foto, galerie), in meciul Cucubau77 - Argus 518 - 399.

IȚ, iți, s.m. (reg.) copil neastâmpărat. Sursa: DAR.
BREI s. m. (Bot.) 1. Mică plantă erbacee cu frunze opuse, flori verzui și fructul capsulă, răspândită în pădurile umbroase (Mercurialis perennis). 2. Trepădătoare. – Din bg. brei. Sursa: DEX '98.
DÓDĂ, dóde, s. f. 1. (Banat, Olt.) Termen cu care se adresează cineva surorii mai mari. 2. (Trans.; în limbajul copiilor) Mână. 3. (Mold.) Termen cu care se adresează copiii fetelor sau femeilor nemăritate. (creație expresivă proprie copiilor, la fel ca și cocă; după Candrea, sensul 3. ar trebui pus în legătură cu sb. dodola = paparudă (1.) (> (Banat) dodolă), iar, după Scriban, sensul 1. e o variantă a lui dadă). Sursa: DER.
PIL interj. Strigăt cu care vânătorii îndeamnă câinele să se arunce asupra vânatului. – Din fr. pille. Sursa: DEX '98.
-PÍL² elem. „rețea”. (< fr. -pile, cf. gr. pilos). Sursa: MDN.
-PÍL³ elem. pile-. Sursa: MDN.
PIL², piluri, s. n. Bici cu codiriștea scurtă, făcut din curelușe împletite. ♦ Lovitură aplicată cu acest bici. Sursa: DLRM.
NEGÓS, -OÁSĂ, negoși, -oase, adj. (Rar) Plin de negi, cu negi mulți. – Neg + suf. -os. Sursa: DEX '98.
TIJ adv. v. absolut, aidoma, aievea, asemenea, chiar, deopotrivă, exact, identic, întocmai. Sursa: Sinonime.
PUB s. n. (în Anglia și în unele țări anglo-saxone) cabaret, tavernă. (< engl. pub). Sursa: MDN.
TIO interj. (Pop.) Strigăt cu care se gonește un animal. – Onomatopee. Sursa: DEX '98.
TIO- Element prim de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) sulf”, „cu (care conține) sulf”. [Pron. ti-o-. / < fr. thio-, it. tio-, cf. gr. theion]. Sursa: DN.

12 iulie RUNC, EVII - Claudia06 (foto 1, galerie); LAF, GROB, PAGI - Oltheea (foto 2, galerie), in meciul Claudia06 - Oltheea 624 - 441.

RUNC, runcuri, s. n. Loc despădurit folosit ca pășune sau pentru a fi cultivat; curătură (1). – Lat. runcus. Sursa: DEX '98.
ev (livr.) s. n. / s. m., pl. évuri / evi. Sursa: DOOM 2.
LAF, lafuri, s. n. (Rar; de obicei la pl.) Palavră. ◊ Loc. vb. A ședea, (cu cineva) la lafuri= a pălăvrăgi (cu cineva), a sta (cu cineva) la taifas. ◊ Expr. A tăia frunză verde și lafuri = a spune minciuni. – Din tc. lâf. Sursa: DEX '98.
GROB, -Ă, grobi, -e, adj. (Livr.) Aspru, dur, grosolan, grobian. – Din germ. grob. Sursa: DEX '98.
PAG págă, pagi, páge (mai ales despre cai) Care este de culoare neagră sau roșcată, cu pete mari albe. /<sl. pĕgŭ. Sursa: NODEX.
PAG s.m. v. paj. Sursa: DN.

11 iulie PUD, VUR, CLIVEZI - Marcelino (foto 1, galerie); APUD, MOSMOANE, TEHUIRII - Isc, in meciul Marcelino - Isc 464 - 444.

PUD, puduri, s. n. Unitate (rusească) de măsură pentru greutăți egală cu 16,38 kg. – Din rus. pud. Sursa: DEX '98.
VUR interj. (Rar) Exclamație care exprimă durere sau regret; ah, vai. – Onomatopee. Sursa: DEX '98.
 CLIVEZI - cuvant inexistent.
ÁPUD prep. Termen folosit pentru a trimite la un text care servește de izvor informativ. [Abrev. ap. / < lat. apud – la]. Sursa: DN.
MOȘMOÁNĂ¹, moșmoane, s. f. Fructul comestibil al moșmonului, aproape sferic, moale, suculent și cu gust dulce-acrișor. – Din tc. mușmula. Sursa: DEX '98. Foto: mosmoana, mespilus, de la http://en.wikipedia.org/wiki/Mespilus
TEHU͹, tehuiesc, vb. IV. Tranz. și refl. (Reg.) A (se) zăpăci, a (se) buimăci. – Din tehui². Sursa: DEX '98.
 

9 iulie SON, ET, FANATA, BEBI, ON, RA, EN - Marin12; IR, RO - Fonfonica (foto, galerie), in meciul Marin12 - Fonfonica 630 - 317 (Fonfonica a depasit timpul de gandire).

son I. (‹ sp. son sau son montuno) Dans popular al negrilor cubanezi, alcătuit din două secțiuni contrastante ritmic și agogic* (refren* și „montuno”), executat de către un solist* vocal, grup coral și orch. cu componență tipic latino-amer.: tres, chitară*, maracas*, güiro*, bongos*, marimbafon*. Dansul, atestat documentar încă din sec. 16, a cunoscut o rapidă răspândire începând de prin 1920. II. (‹ fr. son; germ. Son). Unitate de măsură pentru senzația subiectivă de intensitate sonoră. V. bel.
Sursa: DTM.
SON¹ ~uri m. livr. Fenomen provocat de mișcarea vibratoare a unui mediu și perceput cu auzul; sunet. /<fr. son, lat. sonus. Sursa: NODEX.
SON- Element prim de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) sunet”, „sonor”. [Var. sona-, sono-. / < fr. son, lat. sonus]. Sursa: DN.
et cétera / et caetera (lat.) [pron. etcétera] (cae-) loc.; abr. etc. Sursa: DOOM 2.
UNGUIBUS ET DENTIBUS loc. adv. Cu unghiile și cu dinții; folosind toate forțele. [< lat. unguibus et dentibus]. Sursa: DN.
URBI ET ORBI loc. adv. 1. (Bis.) Formulă de adresare a decretelor Vaticanului și a mesajelor papale. 2. (Fig.) Adresat tuturor, din orice loc. [< lat. urbi et orbi – cetății și omenirii]. Sursa: DN.
FANÁ, fanez, vb. I. Refl. (Despre flori și legume; p. ext. despre oameni) A-și pierde prospețimea; a se trece, a se ofili, a se veșteji. – Din fr. faner. Sursa: DEX '98.
BÉBI s. m. v. bebe. Sursa: DEX '98.
on, ónuri s. n. A șaisprezecea literă a alfabetului chirilic. (din sl. on). Sursa: DMLR.
–ON Element secund de compunere savantă cu semnificația (în terminologia fizicii) „corpuscul nucleonic” și (în terminologia biologiei) „unitate funcțională”. [Cf. fr. -on, it. -one]. Sursa: DN.
RA - Cuvant inexistent in dictionarele uzuale, perpetuat in Lista oficiala a cuvintelor de 2 litere de la inceputul alcatuirii acestei liste (anii 1980).
en détáil (fr.) [pron. ãdetáǐ] (-tail) loc. adj., loc. adv. Sursa: DOOM 2.
EN-/EM- pref. „în, înăuntru”. (< fr. en-, em-, cf. gr. en). Sursa: MDN.
IR, iruri, s. n. (Pop.) Alifie pe care o prepară femeile la țară din diferite grăsimi, plante etc. – Din magh. ir. Sursa: DEX '98.
ro s. n. invar. – A șaptesprezecea literă a alfabetului grecesc. (din gr. ρω, de orig. semitică; cf. ebr. rēș) [etim. MW]. Sursa: DMLR.

7 iulie UI, EC, EXA - Andromeda2 (foto 1, galerie); AVI, UT, MUL - Vicvicvic (foto 2, galerie), in meciul Andromeda2 - Vicvicvic 381 - 532.

UI interj. 1. Vai ! ah ! of ! 2. (Adesea repetat) Strigăt (de voie bună) care însoțește chiuiturile. – Onomatopee. Sursa: DEX '98.
UͲ, uiesc, vb. IV. Intranz. (Pop.) A chiui. – Din ui¹. Sursa: DLRM.
EC- elem. „În afară de”. (din fr. ec-, cf. gr. ek = în afară). Sursa: MDN.
HEX(A)- Element de compunere însemnând „de șase ori”, „sextuplu”, care servește la formarea unor adjective și substantive. [Var.: exa-] – Din fr. hex(a)-. Sursa: DEX '98.
EXA- pref. „de un miliard de miliarde mai mare” (10¹⁸). (< fr. exa-). Sursa: MDN.
AVI- Element prim de compunere savantă cu semnificația „(de) pasăre”, „referitor la păsări”. [< fr. avi-, cf. lat. avis]. Sursa: DN.
ÁVĂ¹ s. m. (Neobișnuit) Părinte, tată; (prin restricție) nume dat călugărilor bătrâni. – Slav (v. sl. avva < gr.). Sursa: DLRM.
ut, în solmizația* medievală, prima silabă a hexacordului* (în sensul lui c*, f* sau g*); în lb. fr. denumirea notei do* din celelalte limbi romanice (corespunzător cu c* din limbile germanice). Sursa: DTM.
MUL¹ s. n. (Geol.) Humus pământos, lin, slab acid, afânat, brun-închis sau negru, caracteristic solurilor în care descompunerea masei vegetale se face mai repede decât acumularea ei. – Din fr. mull, germ. Mull. Sursa: DEX '98.
MUL³ subst. v. mulă; MÚLĂ, mule, s. f. (Rar) Mulaj; p. ext. tipar, formă [Var.: mul subst.] – Din fr. moule. Sursa: DEX '98.
mul, muli, s.m. (înv.) 1. catâr. 2. (s.n.) muselină. Sursa: DAR.

6 iulie Doua partide extrem de rapide, sub 2 minute fiecare, Nicosia (robot; foto 1, galerie) vs Maestrul Sportului Mihu (foto 2, galerie), incheiate astfel: Nicosia - Mihu 474 - 476 si Nicosia - Mihu 480 - 554.

Porniti playerul si alegeti vizionare pe tot ecranul de la butonul din dreapta jos. Inregistrarile sunt redate in timp real. Pentru stop-cadru sau reluari de faze, daca poftiti sa analizati partidele, folositi butonul Stop si cursorul de timp. Ca sa apara aceste butoane, plimbati mausul pe ecran.

5 iulie TIJ, AGEST, PERINTROL, DIVANIST - Alehin (robot; foto 1, galerie); CRAH, OLOITEI, OSTOIND, GUBA, LAF, COXE, SUDANEZI (x 9) - Maestrul Sportului Waly (foto 2, galerie), in meciul Alehin - Waly 515 - 701.

TIJ adv. (Înv.) De asemenea. – Cf. ucr. tež, pol. tež. Sursa: DEX '98.
AGÉST s. n. (Reg.) Îngrămădire de bușteni, crengi etc. aduse de ape la cotul unui râu; loc la cotul unui râu unde se îngrămădesc bușteni, crengi etc. aduse de ape. – Lat. aggestum, „intăritură, fortificație”. Sursa: DEX '98.
PERINTRÓL s. n. Ulei sulfurat, folosit la spălarea si la piuarea lânii. – Et. nec. Sursa: DEX '98.
DIVANÍST, divaniști, adj. (În sintagma) Boier divanist = boier divanit, v. divanit. – Divan + suf. -ist. DIVANÍT, divaniți, adj. (În sintagma) Boier divanit = (și substantivat) boier care era membru al divanului (II 1); boier divanist; p. ext. persoană cu trecere pe lângă domnitor, făcând parte din protipendadă. – Din ngr. ntivanítis. Sursa: DEX '98.
CRAH, crahuri, s. n. Criză acută a vieții economice, manifestată îndeosebi prin scăderea foarte mare a cursului acțiunilor la bursă. – Din germ. Krach, fr. krach. Sursa: DEX '98.
OLOͳ, oloiesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A uleia. – V. oloi². Sursa: DEX '98.
OSTOÍ, ostoiesc, vb. IV. (Înv. și pop.) 1. Refl. și tranz. A (se) potoli, a (se) domoli, a (se) calma. 2. Intranz. și refl. A înceta, a se opri; a se termina. [Var.: ostoiá vb. I] – Din sl. ustojati. Sursa: DEX '98.
GÚBĂ, gube, s. f. (Reg.) Sarică; suman (mițos). – Din magh. guba. Sursa: DEX '98.
LAF, lafuri, s. n. (Rar; de obicei la pl.) Palavră. ◊ Loc. vb. A ședea, (cu cineva) la lafuri= a pălăvrăgi (cu cineva), a sta (cu cineva) la taifas. ◊ Expr. A tăia frunză verde și lafuri = a spune minciuni. – Din tc. lâf. Sursa: DEX '98.
CÓXĂ, coxe, s. f. 1. (Anat.) Coapsă. 2. (Zool.) Unul dintre segmentele picioarelor la artropode. – Din lat. coxa. Sursa: DEX '98.

4 iulie VORNICITA, PARADIE, HEX, SURUP, CANELAT - Maestrul Sportului Bubi (foto 1, galerie); VERGELAU, OJOACE, PIELMURI, UDME, PTOZA, GLAF, TACTARE - Alehin (robot; foto 2, galerie), in meciul Bubi - Alehin 579 - 539.

VORNICÍ, vornicesc, vb. IV. 1. Intranz. (Înv.) A îndeplini funcția de vornic (1). 2. Tranz. (Pop.) A anunța la nuntă darurile primite de miri. – Din vornic. Sursa: DEX '98.
PARÁDIE s. f. v. paradă. Sursa: DEX '98.
HEX(A)- Element de compunere însemnând „de șase ori”, „sextuplu”, care servește la formarea unor adjective și substantive. [Var.: exa-] – Din fr. hex(a)-. Sursa: DEX '98.
ȘURÚP s. n. v. șurub. Sursa: DEX '98.
CANELÁT, -Ă adj. Ornat cu caneluri; nervurat; crestat, zimțat. [Cf. fr. cannelé]. Sursa: DN.
VERGELÁ, vergelez, vb. I. Tranz. A bate vergele pe scheletul de lemn al unor case, construcții (pentru a putea lipi apoi cu lut pereții). – Din vergea. Sursa: DEX '98.
VERGELÁ vb. v. ciondăni, ciorovăi. Sursa: Sinonime.
OJÓC s. n. v. ojog. Sursa: DEX '98.
pielm, piélmuri, s.n. 1. (pop.) făină de grâu, de porumb etc. (de cea mai bună calitate); nulaș, pervă. 2. (reg.) pulbere fină de făină care se depune pe sită sau pe obiectele din moară; pospai. 3. (înv.) aluat, cocă; plămădeală. 4. (reg.) amestec subțire din făină de grâu și apă, cu care se ung unele aluaturi, înainte de a fi băgate în cuptor; muruială. 5. (reg.) coaja de la turta de mălai. Sursa: DAR.
ÚDMĂ s. f. v. uimă; ÚIMĂ, uime, s. f. (Pop.) Inflamație a ganglionilor limfatici (de la gât și de la subsuori); scurtă. [Var.: údmă s. f.] – Cf. ngr. ídhma „ umflătură dureroasă ”. Sursa: DEX '98.
PTÓZĂ, ptoze, s. f. Fenomen patologic constând în deplasarea în jos a unui organ, de obicei ca urmare a slăbirii și a relaxării unor ligamente de susținere. – Din fr. ptôse. Sursa: DEX '98.
GLAF ~uri n. 1) Ornament executat cu dalta pe suprafața unei coloane. 2) Material de construcție (din lemn, marmură sau beton) ornamentat cu mozaic, cu care se căptușește golul unei ferestre în partea inferioară. /<bulg. glah. Sursa: NODEX.
GLAF s. v. pervaz. Sursa: Sinonime.
TACTÁ, tactez, vb. I. Tranz. (Muz.) A indica diverși timpi ai măsurii, în procesul de execuție, prin gesturi ale mâinii, conform unei scheme speciale. – Din tact¹. Cf. germ. taktieren. Sursa: DEX '98.

3 iulie HIFA, PUFAR - Incotro (foto, galerie); VEXAI, ENDODERM, CENTIRON - Maharu74, in meciul Incotro - Maharu74 546 - 516.

HÍFĂ, hife, s. f. Filament din celule care alcătuiește miceliul unei ciuperci. – Din fr. hyphe. Sursa: DEX '98.
PÚFĂR, pufere, s. n. Rondelă de cauciuc, material plastic etc., pe care se sprijină unele aparate pentru a preveni alunecarea lor. – Din germ. Puffer. Sursa: DEX '98.
pufár, pufáruri, s.n. (reg.) 1. nisip foarte fin. 2. zăpadă măruntă, prăfuită. Sursa: DAR.
VEXÁ, vexez, vb. I. Tranz. (Livr.) A răni pe cineva în amorul său propriu; a jigni, a ofensa; p. ext. a contraria. – Din fr. vexer, lat. vexare. Sursa: DEX '98.
ENDODÉRM, endoderme, s. n. 1. Foița interioară a embrionului animalelor superioare, din care provin tubul digestiv și glandele anexe. 2. Strat unicelular al peretelui corpului la celenterate. 3. Albumen. – Din fr. endoderme. Sursa: DEX '98.
CENTIRÓN ~oáne n. Centură militară purtată peste uniformă (de care se atârnă sabia sau baioneta). /<fr. ceinturon. Sursa: NODEX.
 

1 iulie Cei mai buni 20 de scrabbleri din ISC la categoria Duplicat, dupa dictionarul LOC2000, vineri, 1 iulie 2011, la ora16 (clasamentul din stanga). In top sunt cuprinsi jucatorii care au disputat macar o partida omologabila in ultima luna.

Ybis Screblista Iulia Culina Becaprim Vasile Mihalache Naicul Lucian Grosu Joedoe Gabriel Serban Skepsis Vasile Popa     Dezmi Laura Dezmirean