Home
 

30 iunie Cei mai buni 20 de scrabbleri din ISC la categoria Clasic (Libere), dupa dictionarul LOC2000, joi, 30 iunie 2011, la ora12. In top sunt cuprinsi jucatorii care au disputat macar o partida in ultima saptamana.

Suntdomn Suntdoamna Scorp1on     Canceros Michi Maestrul Sportului Mihai Negrea Becaprim Vasile Mihalache Fiul           Che66 Pussy97 Miuanton Terrax     Ybis Maharu74 Natasha99 Mihaela Andrei Rumburac     Inginerulu Incotro Hatez Mihu Maestrul Sportului Alexandru Lacatis

26 iunie CAFTANI, DOXE, UNDOIRE, PURJAT, GAMETII - Blondina (foto, galerie); FULIE, ET, VIPT, SPELB, VUR - Aaly, in meciul Blondina - Aaly 581 - 473.

CĂFTĂNÍ, căftănesc, vb. IV. Tranz. 1. (Înv.) A numi pe cineva domn sau a-l așeza într-un rang de boierie (ocazie cu care i se dăruia caftanul). 2. Fig. (Fam.) A bate, a lovi peste spate pe cineva. – Din caftan. Sursa: DEX '98.
DÓXĂ s. f. sg. (Fam.) Minte, pricepere, deșteptăciune. – Din ngr. dóxa. Sursa: DEX '98.
UNDOÍ vb. IV. v. undui. Sursa: DEX '98.
PURJÁ, purjez, vb. I. Tranz. A curăța o instalație de impurități sau de reziduuri cu ajutorul unui curent de apă sub presiune. – Din fr. purger. Sursa: DEX '98.
GAMÉT, gameți, s. m. Denumire generică pentru celulele sexuale ale animalelor și plantelor. – Din fr. gamète. Sursa: DEX '98.
FÚLIE, fulii, s. f. (Bot.) Narcisă. ♦ Podoabă de pietre prețioase în forma acestei flori. – Din tc. fulya. Sursa: DEX '98. Foto: fulie, de la ro.wikipedia.org
et cétera / et caetera (lat.) [pron. etcétera] (cae-) loc.; abr. etc. Sursa: DOOM 2.
UNGUIBUS ET DENTIBUS loc. adv. Cu unghiile și cu dinții; folosind toate forțele. [< lat. unguibus et dentibus]. Sursa: DN.
URBI ET ORBI loc. adv. 1. (Bis.) Formulă de adresare a decretelor Vaticanului și a mesajelor papale. 2. (Fig.) Adresat tuturor, din orice loc. [< lat. urbi et orbi – cetății și omenirii]. Sursa: DN.
VIPT, vipturi, s. n. (Înv.) Rod, produs al pământului; bucate, recoltă. ♦ (Reg.) Ceea ce servește ca hrană oamenilor, mâncare. ◊ Expr. A lua (sau a ține) pe cineva în vipt = a primi pe cineva în gazdă (cu locuința și cu mâncarea). – Lat. victus. Sursa: DEX '98.
SPELB, -Ă, spelbi, -e, adj. (Pop.) 1. (Despre oameni sau despre fața lor) Palid; galben. ♦ (Despe ochi) Lipsit de o culoare precisă și de expresie; spălăcit. 2. (Despre băuturi) Fără gust; fad, searbăd. – Et. nec. Sursa: DEX '98.
VUR interj. (Rar) Exclamație care exprimă durere sau regret; ah, vai. – Onomatopee. Sursa: DEX '98.

25 iunie DORUT, NEV, NUCLEIC, JULEP, SCORTARE, DALB, NEGOS, HECTIZIEI - Topuri la partida Duplicat de la ora 10. Foto: Evike33 (galerie).

DORÚȚ s. n. (Pop.) Diminutiv al lui dor. – Dor + suf. -uț. Sursa: DEX '98.
NEV, nevi, s. m. Tumoare benignă a pielii, uneori colorată în brun, cenușiu sau albastru. – Din lat. naevus. Sursa: DEX '98.
NUCLÉIC, nucleici, adj. (În sintagma) Acid nucleic = acid organic complex care conține în moleculă baze azotate de tip special, acid fosforic etc., având un rol fundamental în sinteza proteinelor din organism și în transmiterea caracterelor ereditare; acid nucleinic. [Pr.: -cle-ic] – Din fr. nucléique. Sursa: DEX '98.
JULÉP, julepuri, s. n. (Fam.) Soluție de gumă arabică în apă, care se adaugă în poțiuni. – Din fr. julep. Sursa: DEX '98.
SCORȚÁR, (1, 2) scorțari, s. m., (3) scorțare, s. n. 1. S. m. Pasăre migratoare insectivoră mică cu gâtul alb, cu spinarea cenușie, cu pântecele galben, cu ciocul drept, tare și ascuțit și cu coada scurtă și retezată (Sitta europaea). 2. S. m. Scorțărel. 3. S. n. (Reg.) Covor (țărănesc); scoarță. – Scoarță + suf. -ar. Sursa: DEX '98.
DALB, -Ă, dalbi, -e, adj. 1. Alb, curat, imaculat. ◊ Fig. Neprihănit; gingaș, grațios. 2. Luminos, limpede; strălucitor. 3. Atrăgator, minunat. – De⁴ + alb. Sursa: DEX '98.
NEGÓS, -OÁSĂ, negoși, -oase, adj. (Rar) Plin de negi, cu negi mulți. – Neg + suf. -os. Sursa: DEX '98.
HECTIZÍE, hectizii, s. f. Friguri continue. – Din. fr. hectisie. Sursa: DEX '98.

24 iunie NOVATIE, JERUITEI, PIFANUL - Ciobica (foto 1, galerie, interviu); BASNI, SSST, DECURIA, EMERG, INAURATEI, TIMFUL - Waxberry (robot, foto 2), in meciul Ciobica - Waxberry 734 - 554.

NOVÁȚIE, novații, s. f. 1. Act juridic prin care o obligație nouă și cu alt conținut se substituie unei obligații vechi (ce se stinge). 2. (Rar) Inovație. – Din fr. novation, lat. novatio. Sursa: DEX '98.
jeruít¹, jeruítă, adj. (reg.; despre focul din vatră) scurmat, scormonit, răscolit. Sursa: DAR.
jeruít², jeruítă, adj. (reg.; despre potecile din pădure) cu jaruri (marcaje) făcute, marcat. Sursa: DAR.
PIFÁN, pifani, s. m. (Fam. și ir.) Infanterist. – Pifă + suf. -an. Sursa: DEX '98.
șt / șșșt interj. Sursa: DOOM.
DECÚRIE, decurii, s. f. 1. Subunitate de cavalerie în armata romană, formată din zece soldați. 2. Colegiu de mici funcționari la Roma și în municipiile romane. – Din lat. decuria. Sursa: DEX '98.
EMÉRGE, pers. 3 emérge, vb. III. Intranz. (Fiz.; despre corpuri, radiații etc.) A ieși dintr-un mediu după ce l-a traversat. – Din fr. émerger. Sursa: DEX '98.
ÎNAURÁ vb. I. v. înauri; ÎNAURÍ, înauresc, vb. IV. Tranz. (Rar) A auri. [Pr.: -na-u-. – Var.: (reg.) înaurá vb. I] – În + aur. Sursa: DEX '98.
TIMF, timfi, s. m. Veche monedă poloneză sau rusească care a circulat și în Moldova. – Din pol. tynf. Sursa: DEX '98.

23 iunie JELER, VETUSTA, SEM, UU, PSI, BENTI - Meikyo (foto, galerie, interviu); AGUD, FUSEREA - Bostan6, in meciul Meikyo - Bostan6 524 - 441.

JELÉR, jeleri s. m. Nume dat în evul mediu țăranilor fără pământ sau cu pământ puțin din Transilvania, care munceau pe moșiile nobililor, dar care nu aveau regimul juridic al iobagilor. – Din magh. zsellér. Sursa: DEX '98.
VETÚST ~stă (~ști, ~ste) rar (despre obiecte, clădiri, instalații etc.) Care a ieșit din uz sau din modă; învechit; perimat; vechi; demodat. Cuvânt ~. /<lat. vetustus, it. vetusto, fr. vetuste. Sursa: NODEX.
SEM s.n. (Lingv.) Semantem. ♦ Unitate semantică minimă care permite definirea unui sens. [< fr. sème, cf. gr. sema]. Sursa: DN.
u³ / uu interj. Sursa: DOOM 2.
PSI s. m. invar. A douăzeci și treia literă a alfabetului grecesc, corespunzând sunetelor ps; a patruzecea literă a alfabetului chirilic, corespunzând sunetelor ps și numărului 700. – Din gr. psi. Sursa: DEX '98.
BÁNTĂ, benți, s. f. 1. Bandă² (1). 2. Fâșie de pânză cusută pe marginea gulerului și mânecilor cămășii; p. ext. guler; manșetă. 3. (Înv.; la pl.) Cătușe, obezi. [Pl. și: bente] – Rus bant(a). Sursa: DLRM.
AGÚD ~zi m. pop. Pom cu lemn tare, cu fructe mici, cărnoase, comestibile, ale cărui frunze sunt folosite ca hrană pentru viermii-de-mătase; dud. / Din agudă. Sursa: NODEX.
FUȘERÍ, fușeresc, vb. IV. Tranz. (Fam.) 1. A răscoli (1). 2. A face un lucru de mântuială; a rasoli. – Cf. fușalău. Sursa: DEX '98.

21 iunie TEA, FEELOR, IGA, CIT, BUC, ANDOSARE, HON - Tandalajr; BURA, ZADE - Ghepard (foto, galerie), in meciul Tandalajr - Ghepard 426 - 540.

TEA interj. (Fam.) Cuvânt care exprimă uimire, surprindere, supărare, necaz. – Et. nec. Sursa: DEX '98.
ice-tea (angl.) [pron. aĭstí] s. n., art. ice-tea-ul. Sursa: DOOM 2.
FEE ~ f. mit. Ființă imaginară în chip de femeie frumoasă, înzestrată cu forță supranaturală și cu influență asupra destinelor oamenilor; zână. [Art. feea; G.-D. feei; Sil. fe-e] /<fr. fée. Sursa: NODEX.
ÍGA interj. v. inga; ÍNGA interj. Iată! uită-te! [Var.: íga interj.] – Et. nec. Sursa: DEX '98.
CIT ~uri n. pop. 1) Țesătură subțire de bumbac, cu desene colorate, folosită pentru confecționarea îmbrăcămintei de vară și a lenjeriei de pat; stambă. Haine de ~. 2) la pl. Varietăți ale unei astfel de țesături. /<turc. çit. Sursa: NODEX.
BUC¹ subst. (Reg., în loc. adv.) Într-un buc = imediat, într-o clipă, foarte repede. – Et. nec. Sursa: DEX '98.
BUC², (2) buci, s. m. (Reg.) 1. Pleavă rămasă după vânturarea semințelor de cânepă sau de in, după măcinarea boabelor de porumb etc. 2. (La pl.) Scame rămase de la melițarea și pieptănarea inului și a cânepii. – Cf. alb. byk. Sursa: DEX '98.
ANDOSÁ, andosez, vb. I. Tranz. A indica pe dosul unui cec numele persoanei împuternicite să încaseze contravaloarea cecului. ♦ (În economia capitalistă) A indica, sub iscălitură proprie, pe dosul unei polițe vândute, numele persoanei împuternicite să încaseze contravaloarea poliței. – Fr. endosser. Sursa: DLRM.
HON, honuri, s. n. Sculă așchietoare alcătuită dintr-un corp rotativ de oțel pe care sunt fixate mai multe pietre abrazive și care este utilizată la finisarea suprafețelor cilindrice interioare ale pieselor metalice. – Din engl. hone. Sursa: DEX '98.
BÚRĂ s. f. Ploaie măruntă și deasă (însoțită de ceață); burniță, burnițeală, buroaică, – Cf. scr. bura. Sursa: DEX '98.
BUR, -Ă, buri, -e, s. m. și f. (La pl.) Populație în Africa de Sud constituită din urmașii coloniștilor europeni, în special olandezi, stabiliți aici în secolul al XVII-lea; (la sg.) persoană care face parte din această populație. – Din pronunțarea bur a cuv. engl. boer. Sursa: DEX '98.
BURÁ¹, pers. 3 burează, vb. I. Intranz. A ploua mărunt și des; a burnița, a țârâi. – Din bură. Sursa: DEX '98.
BURÁ², burez, vb. I. Tranz. 1. A astupa cu un material de buraj (argilă, nisip etc.) spațiul gol, neocupat de explozive, dintr-o gaură de mină sau dintr-o sondă de minare. 2. A îndesa balastul sub traversele unei linii de cale ferată. – Din fr. bourrer. Sursa: DEX '98.
ZÁDĂ, zade, s. f. Arbore rășinos cu frunze lungi în formă de ace, care cad toamna, cu lemn tare și durabil, foarte prețuit. (Larix decidua) – Lat. pop. daeda (=taeda). Sursa: DEX '98.
ZÁDĂ, zéde, s. f. 2. Torță, faclă. (din lat. taeda, lat. vulg. daeda; cf. sicil., calabr., cors. deda). Sursa: DER.

19 iunie POVOD, SCHILAVA, NEX, CSI, DUMBAT, ZAPT, PREPRINT, ALBULETE, RANCH, DESIGNAU, TAXID - Topuri la partida Duplicat de la ora 8. Foto: Coky (galerie).

povód, povóduri, s.n. (înv. și reg.) 1. marș, călătorie. 2. convoi. 3. (înv.) motiv, cauză, pricină. 4. (despre cai; în expr.) a duce în povod = a duce de căpăstru; a lua în povod = a lua de căpăstru. 5. (despre oameni; în expr.) a da povod = a da (cuiva) prilej, motiv; a lua în povod = a-și bate joc, a lua în râs. Sursa: DAR.
SCHÍLAV, -Ă, schilavi, -e, adj. (Înv. și pop.) Schilod. – Probabil contaminare între chilav (reg. „schilod” < bg., scr. ) și schilod. Sursa: DEX '98.
NEX, nexuri, s. n. 1. (Livr.) Legătură, înlănțuire (între lucruri, fenomene etc.); relație, raport. ◊ Nex cauzal = raport cauzal, legătură de la cauză la efect. 2. (Jur.) Contract de vânzare, de cesiune; drept de a aliena ceva. – Din lat. nexus. Sursa: DEX '98.
csi (literă grecească) s. m., pl. csi; ξ, Ξ. Sursa: DOOM 2.
DUMBĂȚ s. m. v. dumbeț; DUMBÉȚ, dumbeți, s. m. Plantă erbacee cu frunze mici și dințate, cu flori purpurii sau albe, dispuse în formă de ciorchine la vârful tulpinii; sclipeț (Teucrium chamaedrys). [Var.: dumbăț s. m. ] – Din sl. donbĩcĩ. Sursa: DEX '98. Foto: DUMBĂȚ, de la en.wikipedia.org.
ZAPT, zápturi, s. n. 1. Administrație. 2. Confiscare, executare forțată. (din tc. zabt, cf. ngr., alb. zapti). Sursa: DER.
PREPRÍNT, preprinturi, s. n. Lucrare multiplicată, difuzată separat (înainte de a apărea într-o publicație, de a fi tipărită). – Din engl. preprint. Sursa: DEX '98.
ALBULÉȚ, albulețe, s. n. (Reg.) Alburn. – Alb + suf. -uleț. Sursa: DEX '98.
RANCH, ranchuri, s. n. Fermă pentru creșterea vitelor (în vestul Statelor Unite ale Americii și în Mexic). [Pr.: ranci] – Din engl. ranch. Sursa: DEX '98.
DESIGNÁ, designez, vb. I. Tranz. (Franțuzism) A desemna¹, a indica. – Din fr. désigner. Sursa: DEX '98.
TAXÍD, taxiduri, s. n. (Înv.) Călătorie pe care o făceau negustorii (în străinătate) pentru a vinde sau a cumpăra marfă. ♦ (Concr.) Marfă adusă (din țări străine). – Din ngr. taxídhi. Sursa: DEX '98.

18 iunie HUITA - Gabone (foto 1, interviu); ON, BLUM, TIJ, VECE, RUIN - Vera65 (foto 2, galerie), in meciul Gabone - Vera65 574 - 534.

HUIȚÁ, huíț, vb. I. Refl. (Reg.) A se da în leagăn, în scrânciob. [Pr.: hu-i-] – Din huiț (reg. „scrânciob”, puțin folosit, et. nec.). Sursa: DEX '98.
on, ónuri s. n. A șaisprezecea literă a alfabetului chirilic. (din sl. on). Sursa: DMLR.
–ON Element secund de compunere savantă cu semnificația (în terminologia fizicii) „corpuscul nucleonic” și (în terminologia biologiei) „unitate funcțională”. [Cf. fr. -on, it. -one]. Sursa: DN.
BLUM, blumuri, s. n. Oțel semilaminat în formă de bară, cu secțiune în general pătrată. – Din fr. bloom. Sursa: DEX '98.
TIJ adv. (Înv.) De asemenea. – Cf. ucr. tež, pol. tež. Sursa: DEX '98.
VÉCE, veci, s. f. 1. Organ suprem al puterii în unele orașe rusești în sec. X-XV. 2. Nume dat mai multor organe reprezentative ale puterii de stat din fosta Iugoslavie. – Din scr. veće. Sursa: DEX '98.
VECɲ, veceuri, s. n. Closet. [Var.: vecéu s. n.] – Din pronunțarea românească a inițialelor w[ater] c[loset]. Sursa: DEX-S.
RUÍN s. m. Plantă erbacee cu tulpina acoperită de peri, cu frunze opuse, lucioase și cu flori liliachii, roșietice sau albe, dispuse în capitule sferice la vârful lujerilor (Succisa pratensis). – Cf. scr. rujan. Sursa: DEX '98.

17 iunie EXPURGATI, HIDRE, TUDESC, VARICAP, DEMULATI - Topuri la partida Duplicat de la ora 19. Foto: Prettyflor (galerie), Pusica (galerie).

EXPURGÁ, expúrg, vb. I. Tranz. A elimina dintr-o carte pasajele care sunt sau par a fi incompatibile cu anumite principii morale. – Din fr. expurger, lat. expurgare. Sursa: DEX '98.
HÍDRĂ ~e f. 1) Animal nevertebrat acvatic, de talie mică, având corpul alungit și subțire, gura înzestrată la un capăt cu tentacule, iar la capătul opus cu o suprafață plană cu ajutorul căreia se fixează pe diferite obiecte. 2) (în mitologia antică) Șarpe uriaș cu mai multe capete care, fiind tăiate, regenerau. [Sil. hi-dră] /<fr. hydre, lat. hydra. Sursa: NODEX.
TUDÉSC, -Ă adj. 1. (vechi) german. ◊ (s. f.) limbă vorbită de germani în evul mediu. 2. primitiv, grosolan. (< fr. tudesque). Sursa: MDN.
VARICÁP, varicape, s. n. (Electron.) Varactor. – Din fr. varicap; VARACTÓR, varactoare, s. n. (Electron.) Diodă semiconductoare utilizată drept condensator, a cărui capacitate poate fi modificată printr-o tensiune de control; varicap. – Din engl., fr. varactor. Sursa: DEX '98.
A DEMULÁ ~éz tranz. (obiecte mulate) A scoate din formă sau din matriță. /<fr. démouler. Sursa: NODEX.

15 iunie INAUREA, DANGA, SOPAISE, GLENC, ICE - Amane (foto, galerie, interviu); AVE, COP, JELUI - Lenieliza, in meciul Amane - Lenieliza 506 - 421.

ÎNAURÍ, înauresc, vb. IV. Tranz. (Rar) A auri. [Pr.: -na-u-. – Var.: (reg.) înaurá vb. I] – În + aur. Sursa: DEX '98.
DANGÁ, dangale, s. f. Semn (literă, cifră) făcut cu fierul roșu sau cu substanțe corosive pe pielea cailor sau a vitelor, pentru a le identifica. – Din tc. danga. Sursa: DEX '98.
ȘOPĂÍ, șopăiesc, vb. IV. Intranz. (Fam.) A vorbi cu cineva în șoaptă; a șopti, a șușoti. ◊ Loc. adv. Pe șopăite = în șoaptă. – Șopa + suf. -ăi. Sursa: DEX '98.
glenc s. n., pl. gléncuri. Sursa: Ortografic. Foto: Glenc metalic (detaliul 7), derlifestyleshop.de.
ice-tea (angl.) [pron. aĭstí] s. n., art. ice-tea-ul. Sursa: DOOM 2.
ÁVE interj. Salut. [< lat. ave]. Sursa: DN.
ÁVĂ², ave, s. f. Unealtă de pescuit formată din trei fâșii de plasă, care se așază vertical în apă cu ajutorul unor bucăți de plută prinse la marginea lor superioară și al unor bucăți de plumb la cea inferioară. – Din tc., bg. av. Sursa: DEX '98.
COP, copuri, s. n. (Reg.) Măsură de capacitate de aproape un litru. ♦ Cană, vas având această capacitate. ♦ Conținutul unei astfel de căni. – Din rus. kop. Sursa: DEX '98.
JELUÍ, jeluiésc (jélui), vb. IV. 1. Refl. (adesea fig.) A se jeli (1). ♦ Refl. și tranz. A cere dreptate, a adresa o plângere (cuiva); a se plânge (la...). 2. Tranz. A deplânge, a compătimi, a jeli (3). – Din sl. žalovati. Sursa: DEX '98

14 iunie COSTISII, BENIS, VECE, AXON, GLICONICA, IRUMPTUL, VERGA, CUPAJ, FELAH, RECURENTII, TROG, PENTI - Topuri la partida Duplicat de la ora 20. Foto: Ender (galerie), Bertailinc (galerie).

COSTÍȘ, -Ă, costiși, -e, adj., s. f. 1. Adj. (Adesea adverbial) înclinat, aplecat pe o coastă; pieziș, oblic, strâmb. 2. S. f. Coastă de deal; povârniș, pantă. – Coastă + suf. -iș. Sursa: DEX '98.
BENÍȘ s. n. v. biniș; BINÍȘ, binișuri, s. n. Haină boierească lungă de ceremonie, cu mânecile largi și despicate, strânsă pe bust și largă în poale, căptușită cu blană și devenită cu timpul îmbrăcăminte a vechilor lăutari. [Var.: (înv. și reg.) beníș s. n.] – Din tc. biniș. Sursa: DEX '98.
VÉCE, veci, s. f. 1. Organ suprem al puterii în unele orașe rusești în sec. X-XV. 2. Nume dat mai multor organe reprezentative ale puterii de stat din fosta Iugoslavie. – Din scr. veće. Sursa: DEX '98.
VECɲ, veceuri, s. n. Closet. [Var.: vecéu s. n.] – Din pronunțarea românească a inițialelor w[ater] c[loset]. Sursa: DEX-S.
AXÓN, axoni, s. m. (Anat.) Prelungire a neuronului. – Din fr. axone. Sursa: DEX '98.
GLICÓNIC, -Ă adj. (Despre versuri) Compus dintr-un dactil, un troheu și o silabă oarecare. [< fr. glyconique, cf. Glykon – poet comic grec]. Sursa: DN.
IRÚMPE vb. III. v. irupe. Sursa: DEX '98.
VÉRGĂ, vergi, s. f. Bară (de lemn sau de metal) așezată perpendicular pe catargul unei corăbii, folosită la susținerea unor vele. – Din fr. vergue, it. verga. Sursa: DEX '98.
CUPÁJ, cupaje, s. n. Operație de amestecare a mai multor varietăți de vin, după anumite metode, în vederea obținerii unui anumit tip de vin; cupajare. – Din fr. coupage. Sursa: DEX '98.
FELÁH, felahi, s. m. Țăran stabil din țările arabe ale Orientului Apropiat și din nordul Africii. – Din fr. fellah. Sursa: DEX '98.
RECURÉNT¹, -Ă, recurenți, -te, adj. (Med.; despre boli) Care revine, care recidivează. ◊ Febră recurentă = boală infecțioasă caracterizată prin alternarea stărilor febrile cu stări nefebrile. – Din fr. récurrent. Sursa: DEX '98.
TROG s.n. (Geol.) Vale adâncă, cu pereți abrupți, formată prin acțiunea erozivă a ghețarilor; vale glaciară. [< engl. trough]. Sursa: DN.
pénțiu s. m. (pl. penți). Sursa: DMLR.

13 iunie PUD, JASP, PLOT - Iubi; BUI, JIPII, VARECI - Prettyflor (foto, galerie), in meciul Iubi - Prettyflor 469 - 580.

PUD, puduri, s. n. Unitate (rusească) de măsură pentru greutăți egală cu 16,38 kg. – Din rus. pud. Sursa: DEX '98.
JASP s. n. Rocă silicioasă compactă, variat colorată, alcătuită din calcedonie și compuși ai fierului, întrebuințată ca piatră semiprețioasă. – Din fr. jaspe. Sursa: DEX '98.
PLOT, ploturi, s. n. 1. Piesă de contact electric constituită dintr-un cilindru sau dintr-o prismă metalică, fixată într-o placă de material electroizolant sau pe suprafața acesteia, legată la un circuit electric. 2. Placă turnantă la încrucișarea unei căi ferate de mină. – Din fr. plot. Sursa: DEX '98.
BUÍ, buiesc, vb. IV. Intranz. 1. A chema, a da semnale prin strigăte, sunând din corn etc. ♦ A răsuna, a vui. 2. A urca (la deal). 3. A da năvală. – Comp. sb. bujati. Sursa: DLRM.
JIP², jipi, s. m. (Reg.) Copac tânăr, lung și subțire. – Din magh. zsup. Sursa: DEX '98.
JIP¹ s. n. (Reg.) Jeg (1). – Et. nec. Sursa: DEX '98.
jip⁴, jipi, s.m. (reg.) legătură, maldăr (de paie, de fân, de răchită, de strujeni), bâlie. Sursa: DAR.
VÁREC ~ci m. Alge marine de culoare galbenă, care sunt folosite drept îngrășământ. /<fr. varec. Sursa: NODEX.

12 iunie LIZE - Zurix (robot, foto 1); VAPSITEI, CHITICI, AB - Redraider (foto 2, galerie, interviu), in meciul Zurix - Redraider 566 - 582.

LIZÁ vb. tr. a efectua o liză. (< fr. lyser). Sursa: MDN.
LÍZĂ¹, lize. s. f. Dezintegrare și dizolvare a unor celule sub acțiunea agenților fizici, chimici sau biologici. – Din fr. lyse. Sursa: DEX '98.
LÍZĂ², lize, s. f. Cărucior cu două roți, folosit în fabricile de hârtie și în întreprinderile poligrafice pentru transportul topurilor, baloturilor și sulurilor de hârtie. – Et. nec. Sursa: DEX '98.
-LÍZĂ² elem. lizi-. Sursa: MDN.
văpsí (-sésc, -ít), vb. – 1. A picta. – 2. A da cu vopsea. – 3. A colora, a da culoare. – 4. (Refl.) A se farda, a se da cu fard. – Var. vopsi. Mr. văpsescu, văpsire, megl. văpsés. Mgr. βάπτω, aorist, ἔβαψα, prin intermediul vapĭsati (Tiktin; cf. Vasmer, Gr., 146). – Der. văpsea (var. vopsea(lă), văpseală), s. f. (materie colorată, culoare), din sl. vapĭsalo; văpsăriu, s. m. (înv., zugrav); văpsitor (var. vopsitor), s. m. (zugrav); văpsitor (var. vopsitorie), s. f. (boiangerie; slujba de zugrav). Sursa: DER.
CHITÍC, chitici, s. m. (Reg.) Nume generic pentru diferite varietăți de pește mărunt; pește neajuns la maturitate; peștișor. ◊ Expr. (Adverbial) A tăcea chitic = a nu spune nici o vorbă, a păstra tăcere completă. – Cf. pitic. Sursa: DEX '98.
AB-/ABS- pref. „îndepărtare”, „separare”, „lipsă”. (< fr. ab-, abs-, cf. lat. ab, abs). Sursa: MDN.
ab intéstat loc. adj. (jur.; despre o succesiune) care se află în absența unui testament, situație în care legea reglementează transmiterea bunurilor. (< lat. ab intestat). Sursa: MDN.
ab orígine loc. adv. de la origine. (< lat. ab origine). Sursa: MDN.
ab óvo loc. adv. de la începutul începuturilor. (< lat. ab ovo, de la ou). Sursa: MDN.

11 iunie HIADEI, TOLBAS, GOMAJ, PENSULAM, LISARA, VUMETRUL, JUPEAM - Topuri la partida Duplicat de la ora 17. Foto: Coky (galerie),  Screblista (galerie).

HIÁDĂ s.f. Divinitate, nimfă a norilor încărcați de ploaie. [Pron. hi-a-. / < gr. Hyades – numele celor șapte stele din capul constelației Taurului, care prevestesc ploaie]. Sursa: DN.
TOLBÁȘ, tolbași, s. m. (Înv.) Negustor ambulant de mărunțișuri; marchitan. – Tolbă + suf. -aș. Sursa: DEX '98.
GOMÁJ s. n. (Tehn.) Blocare a segmenților în canalele din piston, ca urmare a depunerii reziduurilor de ardere. – Din fr. gommage. Sursa: DEX '98.
PENSULÁ, pensulez, vb. I. Tranz. 1. A întinde cu pensula pe o suprafață un strat de vopsea, de lac; a colora cu pensula. 2. A badijona cu un dezinfectant. – Din pensulă. Sursa: DEX '98.
LISÁ, lisez, vb. I. Tranz. A spăla și a netezi lâna pieptănată. – Din fr. lisser. Sursa: DEX '98.
VUMÉTRU, vumetre, s. n. Aparat folosit pentru controlul modulației în sisteme de înregistrare, redare și transmitere a semnalelor audio. – Din fr. vumètre. Sursa: DEX '98.
JUPÍ vb. IV. v. jupui. Sursa: DEX '98.

10 iunie NART, AFIDE, TALPIGA, TICLINC, FONONI, TERTIARII - Topuri la partida Duplicat de la ora 20. Foto: Screblista (galerie), Dezmi (galerie).

NART, narturi, s. n. 1. Sumă de bani fixată în trecut de autorități ca limită maximă a impozitului pe produse, pe vite etc. 2. Preț maximal fixat în trecut de autorități pentru vânzarea anumitor mărfuri de primă necesitate; p. ext. preț al unei mărfi. 3. Normă de muncă pe care țăranii clăcăși erau obligați să o realizeze într-o zi pe moșia boierului. – Din tc. nark. Sursa: DEX '98.
AFÍD, afide, s. n. (La pl.) Subordin de insecte homoptere, cuprinzând păduchii de plante mici, cu forme aripate și nearipate (Aphidinea); (și la sg.) insectă care face parte din acest subordin. – Din fr. affide. Sursa: DEX '98.
TĂLPÍGĂ s. v. călcător, talpă. Sursa: Sinonime.
ȚICLÍNC s. n. v. țicling; ȚICLÍNG, țiclinguri, s. n. Lamă de otel (cu mâner), folosită la răzuirea parchetului. [Var.: țiclínc s. n., țiglínă s. f.] – Din germ. Ziehklinge. Sursa: DEX '98.
FONÓN, fononi, s. m. Particulă fictivă asociată vibrațiilor care se propagă prin masa unui corp cristalin, având frecvențe comparabile cu cele ale sunetelor. – Cf. fr. phone. Sursa: DEX '98.
TERȚIÁR, -Ă, terțiari, -e, adj. 1. Care reprezintă stadiul al treilea sau faza a treia în dezvoltarea unui lucru. 2. (În sintagma) Eră terțiară (și substantivat, n.) = perioadă geologică caracterizată prin mari prăbușiri ale scoarței terestre, care au dat naștere mărilor de azi și au făcut să apară lanțuri întregi de munți. [Pr.: -ți-ar] – Din fr. tertiaire, lat. tertiarius. Sursa: DEX '98.
TERȚIÁR¹ s. m. membru al unuia din ordinele religioase catolice înființate de Franceso dÁssisi. (< fr. tertiaire, lat. tertiarius). Sursa: MDN.

10 iunie VACAT, MOCA, REGALAT, SINECURA - Maestrul Sportului Mihu (foto 1, galerie, interviu); TETELOR, GERUSIEI, DOMO, CEADIRII - Nicosia (robot, foto 2), in meciul Mihu - Nicosia 641 - 479.

VACÁT, vacaturi, s. n. Pagină albă, intenționat netipărită, din interiorul unei lucrări. – Din germ. Vakat. Sursa: DEX '98.
MÓCA s. f. inv. 1. cafea provenită din orașul Moka; (p. ext.) cafea de calitate superioară, foarte parfumată; băutură din această cafea. 2. prăjitură umplută cu cremă de unt parfumată cu cafea. (< fr. moka, germ. Mokka). Sursa: MDN.
REGALÁ, regalez, vb. I. Tranz. și refl. (Livr.) A (se) ospăta bine, a (se) cinsti. ♦ Tranz. A desfăta, a încânta. ♦ A dărui. – Din fr. régaler. Sursa: DEX '98.
SINECÚRĂ, sinecuri, s. f. Slujbă, funcție bine retribuită, care cere muncă minimă sau nu cere nici o muncă. – Din fr. sinécure. Sursa: DEX '98.
TÉTĂ, tete, s. f. (Fam.) Îngrijitoare de copii mici; guvernantă. – Formație onomatopeică. Sursa: DEX '98.
GERUSÍA s. f. art. Organ politic suprem în mai multe state din Grecia antică. – Cuv. gr. Sursa: DEX '98.
DÓMĂ s. f. v. dom. Sursa: DEX '98.
PRO DÓMO (SUA) loc. adv. a pleda ~ = a-și susține propria cauză. (< lat. pro domo /sua/, pentru casa sa). Sursa: MDN.
CEADIRÍU, -ÍE, ceadirii, adj. (Înv.) Verde ca paiul grâului necopt. – Din tc. çadırı. Sursa: DEX '98.

9 iunie CAPRON, BUREZ, ADENOIDE - Agnostic (foto, galerie); MUL, TURAN, BUREZEI - Micasirea, in meciul Agnostic - Micasirea 612 - 602.

CAPRÓN s. n. Fibră textilă sintetică, cu rezistență și elasticitate foarte mare, obținută prin policondensarea caprolactamei. – Din rus. kapron. Sursa: DEX '98.
BURÁ², burez, vb. I. Tranz. 1. A astupa cu un material de buraj (argilă, nisip etc.) spațiul gol, neocupat de explozive, dintr-o gaură de mină sau dintr-o sondă de minare. 2. A îndesa balastul sub traversele unei linii de cale ferată. – Din fr. bourrer. Sursa: DEX '98.
ADENOÍD, -Ă adj. Care are aspectul unui țesut glandular. ◊ Vegetații adenoide = polip (2). [Pron. -no-id. / < fr. adénoide, cf. gr. aden – glandă, eidos – aspect]. Sursa: DN.
MUL¹ s. n. (Geol.) Humus pământos, lin, slab acid, afânat, brun-închis sau negru, caracteristic solurilor în care descompunerea masei vegetale se face mai repede decât acumularea ei. – Din fr. mull, germ. Mull. Sursa: DEX '98.
MUL², muli, s. m. (Rar) Catâr. – Din lat. mulus. Sursa: DEX '98.
MUL³ subst. v. mulă. MÚLĂ, mule, s. f. (Rar) Mulaj; p. ext. tipar, formă [Var.: mul subst.] – Din fr. moule. Sursa: DEX '98.
mul (-luri), s. n. – (Mold.) Muselină. Germ. Mull (Scriban). Sursa: DER.
TURÁN, -Ă, turani, -e, adj., s. m. și f. (Persoană) de origine turcă sau uralo-altaică. – De la n. pr. Turan. Sursa: DEX '98.
BURÉZĂ, bureze, s. f. Mașină de lucru folosită pentru îndesarea balastului sub traverse (burarea căii). – Din fr. bourreuse. Sursa: DEX '98.

8 iunie TEX, PRINZ, VUM - Zamolxis (foto 1, galerie); SOUL, DEC, FUNGA, TUI - Adelin (foto 2, galerie), in meciul Zamolxis - Adelin 470 - 529.

TEX s.m. (Text.) Unitate de măsură folosită pentru indicarea fineței firelor și semifabricatelor textile, reprezentând greutatea în grame a 1000 de metri de fir. [< fr. tex]. Sursa: DN.
TEX¹ ~uri n. Cui mic folosit la confecționarea și repararea încălțămintei. /<fr. tex. Sursa: NODEX.
PRÍNZ - Forma flexionara de la PRÍNDE, prind, vb. III.
VUM interj. Cuvânt care redă sunetul unui clopot cu timbru grav. – Onomatopee. Sursa: DEX '98.
SOUL [SĂUL] s. n. stil de interpretare instrumentală a blues-ului într-o manieră virilă și neîngrijită; funky. (< engl. soul /music/). Sursa: MDN.
DEC interj. v. de². Sursa: DEX '98.
FÚNGĂ, fungi, s. f. Parâmă din grupul manevrelor curente ale unei nave cu pânze care se folosește la ridicarea și la coborârea unei vele. – Cf. it. fionco. Sursa: DEX '98.
TUI, tuiuri, s. n. Steag turcesc alcătuit dintr-o lance cu semiluna (sau cu o măciulie de metal) în vârf, cu două sau cu trei cozi albe de cal împletite prinse de ea, care constituia un semn distinctiv al puterii și rangului unor înalți demnitari din fostul Imperiu Otoman și din țările vasale lui. – Din tc. tuğ. Sursa: DEX '98.
TUͲ, tuiesc, vb. IV. Tranz. și refl. (Reg.) A (se) tutui. – Din tu. Sursa: DLRM.
TUI³, TÚIE, tui, adj. (Reg.) Tuieș. – Din tuieș. Sursa: DLRM; TUIÉȘ, -Ă, tuieși, -e, adj. (Reg.) Țicnit, smintit; zăpăcit. – Cf. tehui. Sursa: DEX '98.

6 iunie Dupa o ratare a unui patrar in penultimul tur si o pudoare surprinzatoare in final, Ender (foto 2, galerie) pierde un punct de clasament la Zurix (robot, foto 1), in meciul Zurix - Ender 551 - 551.

- Penultimul tur. In situatia din grila 1 (clic pe poza), Ender rateaza 5 depuneri intre 56 si 63 p, patrar pe coloana 5.
- Ultimul tur, grila 2. Ender manifesta o sfiosenie inexplicabila, evitand C4: CaC = 24 p, prin care ar fi putut sa repare eroarea din turul anterior si sa castige partida. Dumnealui Ender joaca C2: CoC = 20 p si partida se ispraveste la egalitate!

5 iunie SECERAR, DODE, HATESTI, GLAJII - Porcule; VUR, NOATENE, BIO - Raduo (foto, galerie), in meciul Porcule - Raduo 539 - 595.

SECERÁR s. m. (Pop.) Luna august. – Secera + suf. -ar. Sursa: DEX '98.
DÓDĂ, dóde, s. f. 1. (Banat, Olt.) Termen cu care se adresează cineva surorii mai mari. 2. (Trans.; în limbajul copiilor) Mână. 3. (Mold.) Termen cu care se adresează copiii fetelor sau femeilor nemăritate. (creație expresivă proprie copiilor, la fel ca și cocă; după Candrea, sensul 3. ar trebui pus în legătură cu sb. dodola = paparudă (1.) (> (Banat) dodolă), iar, după Scriban, sensul 1. e o variantă a lui dadă). Sursa: DER.
HĂTÍ, hătesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A zăgăzui, a baricada, a opri cursul unei ape, trecerea pe un drum etc. – Din ucr. hatyty. Sursa: DEX '98.
HĂȚÍ, hățesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A zgâlțâi, a smuci pe cineva. – Din hăț¹. Sursa: DEX '98.
GLÁJĂ, glăji, s. f. (Reg.) Sticlă. – Germ. Glas. Sursa: DLRM.
VUR interj. (Rar) Exclamație care exprimă durere sau regret; ah, vai. – Onomatopee. Sursa: DEX '98.
NOÁTEN, -Ă, noateni, -e, s. m. și f. 1. (Pop.) Miel sau mioară de la înțărcare până la doi ani. ◊ (Adjectival) Miel noaten. 2. (Reg.) Mânz a cărui limită de vârstă variază de la șase luni până la doi sau trei ani. 3. (Reg.) Lână (neagră) de miel sau de mioară tunsă în al doilea an. [Var.: noátin, -ă s. m. și f.] – Lat. annotinus, -a, -um „în vârstă de un an”. Sursa: DEX '98.
BIO- Element de compunere cu sensul „(referitor la) viață”, care servește la formarea de substantive și adjective. [Pr.: bi-o] – Din fr. bio-. Sursa: DEX '98.

4 iunie INCUBATE, NEX, IGA, MUS, AED, ABNEGE, ARIL, JUNIMEA, CAHLA, STEATOZA, IM, VARDISTI, TROGURI, SELF  - Topuri la partida Duplicat de la ora 18. Foto: Antihic (galerie), Acidula (galerie).

INCUBÁ vb. tr., refl. 1. (despre microbi, virusuri) a (se) infiltra în organism și a începe procesul patogen. 2. a (se) supune operației de incubație (2). (< fr. incuber). Sursa: MDN.
NEX, nexuri, s. n. 1. (Livr.) Legătură, înlănțuire (între lucruri, fenomene etc.); relație, raport. ◊ Nex cauzal = raport cauzal, legătură de la cauză la efect. 2. (Jur.) Contract de vânzare, de cesiune; drept de a aliena ceva. – Din lat. nexus. Sursa: DEX '98.
ÍGA interj. v. inga. Sursa: DEX '98.
MUS s. m. 1. elev marinar. 2. ajutor al timonierului (schipărului) la bordul unei ambarcații cu vele. (< engl. mus, fr. mousse). Sursa: MDN.
AÉD s. m. (în Grecia antică) poet-cântăreț care își recita propriile-i versuri în acompaniament de liră. (< fr. aède, gr. aoidos). Sursa: MDN.
ABNEGÁ, abnég, vb. I. (Rar) Tranz. A tăgădui, a nega, a renunța la cineva sau ceva. – Din lat. abnegare. Sursa: DEX '09.
ARÍL s. m. (Chim.) Radical organic monovalent rezultat dintr-o hidrocarbură aromatică prin îndepărtarea unui atom de hidrogen. – Din fr. aryle. Sursa: DEX '98.
ARÍL² s. n. înveliș cărnos, viu colorat, al unor semințe. (< fr. arille). Sursa: MDN.
JUNÍME, junimi – s. f. (Înv.) Tinerime, tineret. ♦ Tinerețe. – June + suf. -ime. Sursa: DEX '98.
cáhlă (cáhle), s. f. – 1. (Bucov.) Sobă de cărămizi din lut ars. – 2. (Mold. și Bucov.) Coșul sobei. – Var. (Trans.) căhală, s. f. (placă de faianță). Germ. Kachel (Cihac, II, 37; Mîndrescu, Infl. germ., 33; Borcea, 180; Gáldi, Dict., 191), prin intermediul pol., ceh. kachel, rut. kahlja, slov. kachla. Sursa: DER.
STEATÓZĂ, steatoze, s. f. Degenerare a unui țesut sau organ provocată de invadarea lui cu grăsimi. [Pr.: ste-a-] – Din fr. stéatose. Sursa: DEX '98.
IM¹, imuri, s. n. (Reg.) Noroi, murdărie. – Lat. limus. Sursa: DEX '98.
IM²- Element de compunere cu sens negativ și privativ, formând substantive, adjective, verbe. [Var.: in¹-] – Din fr., lat. in-. Sursa: DEX '98.
VARDÍST s. v. gardian, sergent. Sursa: Sinonime.
TROG, troguri, s. n. Vale glaciară. – Din germ. Trog. Sursa: DEX '98.
ȘELF, șelfuri, s. n. Regiune a fundului bazinelor oceanice, cuprinsă între linia de țărm și povârnișul continental, reprezentând zona marginală submersă a continentelor. – Din germ. Schelf. Sursa: DEX '98.
SELF-MADE MAN loc.s. (Anglicism) Om ajuns prin propriile-i forțe, instruit de sine însuși, care nu datorează nimic originii, favorurilor altuia sau norocului. [Pron. self méid men. / < engl. self-made man]. Sursa: DN.

3 iunie DECATATI, SPELB, GABIE - Cosmindon (foto 1, galerie, interviu); NODOS, BUHNE, VOROAVE, CIN - Lexus (robot, foto 2), in meciul Cosmindon - Lexus 726 - 583.

DECATÁ, decatez, vb. I. Tranz. A aplica țesăturilor de lână un tratament prin supunerea lor la acțiunea aburului sau a apei fierbinți, în vederea îmbunătățirii calității și a măririi stabilității dimensionale. – Din fr. décatir. Sursa: DEX '98.
SPELB, -Ă, spelbi, -e, adj. (Pop.) 1. (Despre oameni sau despre fața lor) Palid; galben. ♦ (Despe ochi) Lipsit de o culoare precisă și de expresie; spălăcit. 2. (Despre băuturi) Fără gust; fad, searbăd. – Et. nec. Sursa: DEX '98.
GÁBIE, gabii, s. f. Platformă orizontală fixată în vârful unui catarg și folosită ca post de observație sau (la navele cu pânze) ca loc de unde se manevrează parâmele. – Din fr. gabie, it. gabbia. Sursa: DEX '98.
NODÓS, nodoase, adj. (În sintagma) Eritem nodos = simptom al mai multor boli (contagioase), caracterizat prin apariția pe pielea corpului a unor noduli tari sau a unor bășicuțe seroase. – Nod + suf. -os. Sursa: DEX '98.
BÚHNĂ s. f. v. bufnă; BÚFNĂ, bufne, s. f. (Ornit.; rar) Bufniță. [Var.: búhnă s. f.] – Formație onomatopeică. Sursa: DEX '98.
VOROÁVĂ, voroave s. f. (Înv. și reg.) 1. Cuvânt, vorbă. 2. Discuție, convorbire, conversație. 3. Cuvânt, discurs. – Din vorovi (derivat regresiv. Sursa: DEX '98.
CIN¹, cinuri, s. n. (Înv.) 1. (În societatea medievală) Poziție socială înaltă. ♦ Stare socială. 2. Ordin preoțesc sau călugăresc; tagmă. – Din sl. cinŭ. Sursa: DEX '98.
CIN², cinuri, s. n. (Înv. și reg.) Luntre mică (pescărească). – Din scr. čun. Sursa: DEX '98.
CIN- Element prim de compunere savantă cu semnificația „câine”, „în legătură cu câinii”. [Var. chino-, cine-, cino-. / < fr. cyno-, cf. gr. kyon, kynos]. Sursa: DN.