Home
 

31 mai NIU, FEE, SERAFIMII - Roshia (foto); COXALEI, VUR, PARS, HANGURI, VIPLA - Clara0809 , in meciul Roshia - Clara0809 429 - 557.

niu (literă grecească) [pron. nĭu] s. m., pl. niu; ν, N. Sursa: DOOM 2.
FEE ~ f. mit. Ființă imaginară în chip de femeie frumoasă, înzestrată cu forță supranaturală și cu influență asupra destinelor oamenilor; zână. [Art. feea; G.-D. feei; Sil. fe-e] /<fr. fée. Sursa: NODEX.
SERAFÍM ~i m. 1) (în creștinism) Rang superior în ierarhia îngerilor. 2) Steag bisericesc cu chipuri de îngeri, purtat la înmormântări. /<sl. serafimu. Sursa: NODEX.
COXÁL, -Ă, coxali, -e, adj. Care aparține coapsei, referitor la coapsă. ◊ Os coxal = fiecare dintre cele două oase de formă plată care formează scheletul șoldului; os iliac. – Din fr. coxal. Sursa: DEX '98.
VUR interj. (Rar) Exclamație care exprimă durere sau regret; ah, vai. – Onomatopee. Sursa: DEX '98.
PÂRȘ, pârși, s. m. Nume dat mai multor specii de mamifere din familia rozătoarelor, cu aspect intermediar între veveriță și șoarece, lungi de circa 20 centimetri, cu coadă lungă și stufoasă, cu blană moale și bogată, cu ochi mari și cu bot ascuțit, care trăiesc mai ales prin păduri, cățărate în copaci (unde își au de obicei culcușul și unde hibernează) (Glis glis, Muscardinus avellanarius, Dryomus netedula). ◊ Pârș de stejar = mamifer rozător asemănător cu pârșul, dar cu câte o pată neagră pe obraji. (Eliomys quercinus). [Var.: pâș s. m.] – Din sl. plŭchŭ. Sursa: DEX '98.
pârș interj. (reg.) strigăt cu care se cheamă sau se alungă măgarul. Sursa: DAR.
HANG, (2) hanguri, s. n. 1. (În expr.) A ține hangul = a) a acompania o melodie; b) fig. a însoți, a întovărăși; c) fig. a ține partea cuiva, aprobând tot ce face și ce spune; a face pe placul cuiva, a cânta cuiva în strună. 2. (Reg.) Nume dat unor instrumente sau unor părți ale instrumentelor muzicale care servesc pentru a ține acompaniamentul. – Din magh. hang „sunet, ton, glas”. Sursa: DEX '98.
hang 1. Numele ce se dă în folclorul românesc tubului lung, ce produce sunetul invariabil ca înălțime al cimpoiului*. Sin.: bâzoi. 2. P. ext., mod simplu de acompaniere vocală sau instr. de tipul isonului* [v. și burdon (1)]. (Expr.: „a ține h.”). Sursa: DTM.
VÍPLĂ s. f. Aliaj de oțel cu crom și nichel, inoxidabil și rezistent la acizi, întrebuințat în tehnica dentară. – Din germ. Wiepla. Sursa: DEX '98.

29 mai HUMUII, TRUFIT, DECALOG, SEMITORT, NASAILA, FRIPONI, TRIGAMA  - Topuri la partida Duplicat de la ora 19. Foto: Screblista (galerie), Florea23 (galerie).

A HUMUÍ ~iésc tranz. pop. (pereți, prispe etc.) A acoperi cu humă; a da cu humă. /humă + suf. ~ui. Sursa: NODEX.
TRUFÍ vb. v. făli, fuduli, grozăvi, infatua, împăuna, înfumura, îngâmfa, lăuda, mândri, semeți. Sursa: Sinonime.
DECALÓG s. n. cele zece porunci religioase și morale din Vechiul Testament. (< fr. décalogue, lat. decalogus, gr. dekalogos). Sursa: MDN.
SEMITÓRT, semitorturi, s. n. Produs intermediar obținut în filaturi, format dintr-o bandă fibroasă. – Semi- + tort. Sursa: DEX '98.
NĂSĂÍLĂ s. m. sg. (Pop.) Om cu nasul mare; nărtilă. – Nas + suf. -ăilă. Sursa: DEX '98.
FRIPÓN, friponi, s. m. (Franțuzism) Șarlatan, hoț, escroc. – Din fr. fripon. Sursa: DEX '98.
TRIGÁM, -Ă, trigami, -e, adj. (Adesea substantivat) Care se căsătorește pentru a treia oară, fără ca în prealabil să fi desfăcut în mod legal celelalte două căsătorii. – Din fr. trigame. Sursa: DEX '98.

27 mai CUDALB, OVIFORMI, CORIOANE, AGESTIND, GHETUSCA, PARCALAB, EXORTARI  - Topuri la partida Duplicat de la ora 13. Foto: Mikidutza (galerie), Katja64 (galerie).

CUDÁLB, -Ă adj. v. codalb; CODÁLB, -Ă, codalbi, -e, adj., s. m. I. Adj. 1. (Despre animale) Care are coada sau vârful cozii de culoare albă, iar restul de culoare mai închisă. 2. (Despre oameni) Cu părul blond; bălai. II. S. m. Pasăre răpitoare de zi de talie mare, cu coada albă (Haliaëtus albicilla). [Var.: (reg.) cudálb, -ă, adj.] – Coadă + alb(ă). Sursa: DEX '98.
OVIFÓRM, -Ă, oviformi, -e, adj. Care are forma unui ou; ovoid, ovoidal, oval. – Din fr. oviforme. Sursa: DEX '98.
CORIÓN, corioane, s. n. 1. Înveliș extern al embrionului la vertebratele superioare. 2. Strat profund al pielii, în care se găsesc vase sanguine și nervi. [Pr.: -ri-on] – Din fr. chorion. Sursa: DEX '98.
AGESTÍ, agestesc, vb. IV. (Reg.) 1. Tranz. A stăvili o apă curgătoare, îngrămădind bușteni, crengi etc. la o cotitură a ei. 2. Refl. (Despre bușteni, crengi etc.) A se îngrămădi la cotitura unui râu, formând un fel de stăvilar. ♦ Fig. (Despre oameni) A se pripăși, a se aciua. – Din agest. Sursa: DEX '98.
ghețúșcă s. f., g.-d. art. ghețúștii; pl. ghețúști. Sursa: Ortografic. Foto: ghețúșcă (begonie), de la andreeal.sunphoto.ro.
PÂRCĂLÁB, pârcălabi, s. m. 1. Titlu dat în evul mediu, în țările românești, persoanelor însărcinate cu conducerea unui județ, a unui ținut, a unei cetăți, având atribuții militare, administrative și judecătorești; persoană care purta acest titlu. 2. Administrator al satelor boierești și mănăstirești, în evul mediu; (mai târziu) primar (rural). ♦ Strângător de biruri, perceptor rural. 3. (Reg.) Comandant al unei închisori; temnicer. – Din magh. porkoláb. Sursa: DEX '98.
EXORTÁ, exortez, vb. I. Tranz. (Livr.) A înflăcăra, a îndemna o persoană sau o colectivitate (prin cuvinte). – Din fr. exhorter, lat. exhortari. Sursa: DEX '98.

25 mai AGAVA, VIL, INTIN, PODUT - Lorellei (foto 1, galerie); JOTE, RANDA - Virus333 (foto 2, galerie), in meciul Lorellei - Virus333 467 - 500.

AGÁVĂ, agave, s. f. Nume dat mai multor plante ornamentale, cu frunze lungi până la 2 m, late și groase, cu spini pe margini, originare din America (Agave); din fibrele frunzelor uneia dintre specii (Agave americana) se fac frânghii și diferite țesături. – Din fr. agave. Sursa: DEX '98.
VIL, -Ă, vili, -e, adj. (Franțuzism înv.) De proastă calitate, demn de disprețuit, ordinar; josnic; abject. – Din fr. vil. Sursa: DEX '98.
întin provine din întina VT1 (Verb, Indicativ si Conjunctiv, prezent, persoana I, singular); ÎNTINÁ vb. v. batjocori, compromite, dezonora, împotmoli, îngloda, înnămoli, nămoli, necinsti, noroi, pângări, profana, spurca, terfeli. Sursa: Sinonime.
podúț (podúți), s. m. – Pește de rîu (Chondrostoma nasus). Mag. paduc (Gáldi, Dict., 152; cf. Cihac, II, 271). Sursa: DER. Foto: podúț, de la fisherman.ro.
PODÚȚ², poduțuri, s. n. Podeț. – Pod + suf. -uț. Sursa: DEX '98.
JÓTĂ, jote, s. f. Dans popular spaniol cu mișcări repezi și cu acompaniament de castaniete, la care perechile dansează față în față pe loc. [Pr.: hotă] – Din sp. jota. Sursa: DEX '98.
RÁNDĂ, rande, s. f. Pânză trapezoidală aflată pe catargul de la pupă. – Din it. randa. Sursa: DEX '98.

23 mai OVE, REZOLI, COXELE, SIFLANT, DEGOMATI, NIFE, GANJI  - Topuri la partida Duplicat de la ora 19. Foto: Ender (galerie), Pusica (galerie), Oji62.

ÓVĂ, ove, s. f. Ornament arhitectural de forma unui ou folosit la decorarea în relief a mulurilor, a cornișelor și a capitelurilor și în ornamentația mobilierului sculptat, în giuvaiergerie. – Din fr. ove. Sursa: DEX '98.
REZÓL, rezoli, s. m. Produs de condensare al fenolului cu formaldehida, în prezența unui catalizator bazic, cu aspect de masă sticloasă, galbenă sau brună, casantă și ușor de pulverizat, solubil în solvenți organici. – Din fr. résol, germ. Resol, rus. rezol. Sursa: DEX '98.
CÓXĂ, coxe, s. f. 1. (Anat.) Coapsă. 2. (Zool.) Unul dintre segmentele picioarelor la artropode. – Din lat. coxa. Sursa: DEX '98.
SIFLÁNT, -Ă, siflanți, -te, adj. (Despre respirație) Șuierător; strident, zgomotos. ◊ Consoană siflantă sau sunet siflant (și substantivat, f.) = consoană constrictivă dentală, formată prin atingerea vârfului limbii de către cele două șiruri de dinți sau numai de dinții incisivi inferiori; consoană sibilantă. – Din fr. sifflant. Sursa: DEX '98.
DEGOMÁ, degomez, vb. I. Tranz. A face operația de eliminare totală sau parțială a sericinei din firele sau țesăturile de mătase, pentru ca acestea să capete caracteristici superioare de prelucrare și de calitate. – Din fr. dégommer. Sursa: DEX '98.
NÍFE s. n. parte centrală a Pământului, din nichel și fier; barisferă. (< fr. nifé). Sursa: MDN.
GÂNJ, gânjuri (gânji), s. n. (m.) (Pop.) Nuia foarte flexibilă trecută prin foc și apoi răsucită, care se folosește ca frânghie. – Et. nec. Sursa: DEX '98.

22 mai SEIZ, PACIOC, BUCINE, ZUF, TEX, DUMPER, CATIHISITE, RASLUIRATI  - Topuri la partida Duplicat de la ora 12. Foto: Bertailinc (galerie).

SEÍZ, seizi, s. m. (Înv.) Rândaș, grăjdar (la curtea domnească). – Din tc. seyis. Sursa: DEX '98.
PACIÓC s. n. Primul strat de var, aplicat direct pe tencuială sau pe glet. – Cf. germ. patschokieren. Sursa: DEX '98.
BÚCIN s. n. v. bucium¹. Sursa: DLRM.
ZUF s. n. (înv.) Sortiment de stofă de lână fină și ușoară. – Din tc. sof. Sursa: DEX '98.
TEX s.m. (Text.) Unitate de măsură folosită pentru indicarea fineței firelor și semifabricatelor textile, reprezentând greutatea în grame a 1000 de metri de fir. [< fr. tex]. Sursa: DN.
DÚMPER s.n. Autocamion cu cupă metalică basculantă, la care scaunul șoferului se rotește în jurul axei de direcție. ♦ Vagonet basculant. [< fr. dumper, cf. engl. to dump – a descărca]. Sursa: DN.
CATIHISÍ, catihisesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A catehiza. – Din ngr. katíhisa (aor. lui katihó). Sursa: DEX '98.
RĂȘLUÍ, rășluiesc, vb. IV. Tranz. 1. A smulge, a desprinde așchii, părți din ceva. ♦ A descoji, a decortica grăunțe, semințe etc. 2. Fig. A lua, a răpi (prin abuz sau prin violență) o parte din ceva. ♦ A risipi, a irosi, a prăpădi. 3. Fig. A distruge, a pustii, a rade de pe fața pământului (o așezare omenească). – Et. nec. Sursa: DEX '98.

21 mai BUIT, NEX - Merlljin; VATAS, PELTATE, PARNASIA - Agnostic (foto, galerie), in meciul Merlljin - Agnostic 426 - 476.

BUÍ, buiesc, vb. IV. Intranz. 1. A chema, a da semnale prin strigăte, sunând din corn etc. ♦ A răsuna, a vui. 2. A urca (la deal). 3. A da năvală. – Comp. sb. bujati. Sursa: DLRM.
NEX, nexuri, s. n. 1. (Livr.) Legătură, înlănțuire (între lucruri, fenomene etc.); relație, raport. ◊ Nex cauzal = raport cauzal, legătură de la cauză la efect. 2. (Jur.) Contract de vânzare, de cesiune; drept de a aliena ceva. – Din lat. nexus. Sursa: DEX '98.
VĂTÁȘ s. m. v. vătaf. Sursa: DEX '98.
PELTÁT, -Ă, peltați, -te, adj. (Despre frunze) Cu nervuri care pornesc din mijlocul limbului și cu pețiolul prins de fața dorsală. – Din lat. peltatus, fr. pelté, it. peltato. Sursa: DEX '98.
PARNÁSIE s. f. (Bot.: și în sintagma parnasie de mlaștini) Șopârlaiță-albă (Parnassia palustris). – Din lat. Parnassia [palustris], numele științific al parnasiei. Sursa: DEX '98. Foto: Parnassia palustris, de la en.wikipedia.org/wiki.

20 mai SPERANTA MOARE ULTIMA! Maestrul Sportului Mihu (foto 1, galerie, interviu) lupta pana la capat si intoarce soarta unui meci dominat de robotul Zurix (foto 2, galerie). Maestrul  inscrie decisiv in ultima secunda cu nouarul ANGAJATI, de 365 p; Scor final: Mihu - Zurix 694 - 691.

 

20 mai SOCI, OGOII, ACROMATUL - Waxberry (robot; foto 1); ZAIMF, GROBEI - Maestrul Sportului Michi (foto 2), in meciul Waxberry - Michi 477 - 606.

SOC, soci, s. m. Nume dat mai multor specii de arbuști de dimensiuni mici, cu flori hermafrodite grupate în inflorescențe, care au proprietăți sudorifice, și cu fructe (boabe negre sau roșii), scoarță și rădăcini cu proprietăți laxative și diuretice (Sambucus). – Lat. sabucus (= sambucus).Sursa: DEX '98.
SOCI- v. socio-. Sursa: DN.
OGOͲ, ogoiesc, vb. IV. Refl. și tranz. (Pop.) A (se) liniști, a (se) potoli, a (se) domoli, a (se) calma. ♦ Tranz. A menaja, a cruța. [Var.: ogoiá vb. I] – Din scr. ugojiti. Cf. sl. goĩ „pace”. Sursa: DEX '98.
ACROMÁT, -Ă, acromați, -te, adj., s. m. (Obiectiv fotografic) căruia i-a fost corectată sau înlăturată aberația cromatică. – Din germ. Achromat, fr. achromat. Sursa: DEX '98.
ACROMÁT ~tă (~ți, ~te) m. și f. Persoană care nu poate distinge culorile. /<fr. achromat, germ. Akromat. Sursa: NODEX.
ZAÍMF, zaimfuri, s. n. (Rar) Văl. – Din fr. zaïmph. Sursa: DEX '98.
GROB, -Ă, grobi, -e, adj. (Livr.) Aspru, dur, grosolan, grobian. – Din germ. grob. Sursa: DEX '98.

19 mai FOT, PACLOSII (x 9), BLAZ, DIEDRELE, VATUIRAM (x 9), HACI  - Cosmindon (foto 1, galerie, interviu); RUF, CRUPADA, CIN, ROC, REM - Zurix (robot, foto 2, galerie), in meciul Cosmindon - Zurix 944 - 420!

FOT, foți, s. m. Unitate de măsură a iluminării, reprezentând iluminarea unei suprafețe de un centimetru pătrat care primește fluxul de un lumen repartizat uniform. – Din fr. phot. Sursa: DEX '98.
-FÓT² elem. foto¹-. Sursa: MDN.
BLAZ (‹ germ.) s. n. Rezervor din partea inferioară a unei coloane de distilare sau de rectificare, în care se introduce amestecul de distilat sau de rectificat. Sursa: DE.
DIÉDRU, diedre, s. n. Figură geometrică formată din două semiplane mărginite de dreapta lor de intersecție; porțiune de spațiu cuprinsă între aceste semiplane. ◊ (Adjectival) Unghi diedru. [Pr.: di-e-] – Din fr. dièdre. Sursa: DEX '98.
HĂCI s. n. (Reg.; în loc. adv.) Cât hăciul = nicidecum, deloc. [Var.: hâci s. n.] – Cf. tc. hik. Sursa: DEX '98.
HÂCI¹ interj. V. hâș. Sursa: DEX '98.
RUF, rufuri, s. n. Construcție deasupra punții superioare a unei nave, extinsă numai pe o porțiune a ei, în care sunt amenajate, de obicei, locuințele echipajului. – Din fr. rouf. Sursa: DEX '98. Foto: ruf.
CRUPÁDĂ, crupade, s. f. Săritură a calului cu picioarele dinainte sub burtă. – Din fr. croupade. Sursa: DEX '98.
CIN¹, cinuri, s. n. (Înv.) 1. (În societatea medievală) Poziție socială înaltă. ♦ Stare socială. 2. Ordin preoțesc sau călugăresc; tagmă. – Din sl. cinŭ. Sursa: DEX '98.
CIN², cinuri, s. n. (Înv. și reg.) Luntre mică (pescărească). – Din scr. čun. Sursa: DEX '98.
CIN- Element prim de compunere savantă cu semnificația „câine”, „în legătură cu câinii”. [Var. chino-, cine-, cino-. / < fr. cyno-, cf. gr. kyon, kynos]. Sursa: DN.
ROC, rocuri, s. n. (Reg.) Un fel de palton scurt care se poartă mai ales la țară. – Din germ. Rock. Sursa: DEX '98.
roc (rócuri), s. n. – (Banat) Soroc, termen. Sb. rok (Candrea). Sursa: DER.
REM, remi, s. m. (Fiz.) Unitate de măsură a dozelor de radiație raportate la efectul lor biologic (egală cu doza primită de un anumit țesut iradiat astfel încât doza absorbită să fie de un rad). – Din engl., fr. rem. Sursa: DEX '98.
AD REM loc. adv. La obiect. – Loc. lat. Sursa: DEX '09.

18 mai PEON, HARD, GACEATI - Natasha99 (foto 1, galerie); SIV, CIGA, LINDENII - Nicosia (robot, foto 2), in meciul Natasha99 - Nicosia 602 - 457.

PEÓN¹, peoni, s. m. Muncitor agricol din America Latină, aflat într-o dependență înrobitoare față de moșieri (din cauza datoriilor). [Pr.: pe-on] – Din fr. péon, sp. peon. Sursa: DEX '98.
PEÓN², peoni, s. m. Picior de vers clasic format din patru silabe, dintre care una lungă. [Pr.: pe-on] – Din fr. péon, lat. paeon. Sursa: DEX '98.
HARD subst. (Fam.) Hardware. – Prescurtat din hard[ware]. Sursa: DEX '98.
HARD ROCK, (2) hard rock-uri, s. n. 1. Stil în muzica ușoară și de jaz cu sonorități puternice, obsedante. 2. Cântec în stil hard rock (1). – Din engl. hard rock. Sursa: DEX '98.
HARD-DISK s. n. disc magnetic, de mare capacitate, pentru stocarea datelor la computere. (< engl. hard-disk). Sursa: MDN.
GÂCÍ, gâcesc, vb. IV. Tranz. V. ghici. Sursa: DEX '98.
SIV, -Ă, sivi, -e, adj. (Reg.) De culoare cenușie, sură; (despre părul oamenilor) cărunt. – Din bg., scr. siv. Sursa: DEX '98.
CÍGĂ, cige, s. f. 1. (Min.) Scripete fix. 2. (Zool.) Cochilie de gasteropod. – Din magh. csiga. Sursa: DEX '98.
cígă (-gi), s. f. – 1. Titirez, sfîrlează. – 2. Scripete. – 3. Melc. – 4. Buzdugan. Mag. csiga (Cihac, II, 490; DAR). Sursa: DER.
cígă-mígă s.f. (reg.) bureți galbeni comestibili. Sursa: DAR.
LÍNDENĂ s. f. v. lindină;  LÍNDINĂ, lindini, s. f. Ou de păduche. [Var.: líndenă s. f.] – Lat. lens, lendinem (=lendem). Sursa: DEX '98.

17 mai GOZ, SCUD, CHIFTEAU, ATIC, DEFIBRATA - Becaprim (foto 1, galerie); VU, TUG, OHM - Claudia06 (foto 2, galerie), in meciul Becaprim - Claudia06 651 - 287.

GOZ, gozuri, s. n. (Reg.; cu sens colectiv) Resturi nefolositoare de materii vegetale; p. gener. gunoi, murdărie. [Var.: gózură s. f.] – Din magh. gaz. Sursa: DEX '98.
SCUD, scuzi, s. m. Veche monedă de argint sau de aur care a circulat în unele țări din Europa apuseană, valoarea ei variind după țări și epoci. – Din it. scudo. Sursa: DEX '98.
CHIFTÍ, pers. 3 chiftește, vb. IV. Intranz. (Despre lichide) A ieși la suprafață (din pământ) în urma unei apăsări (ușoare). ♦ (Despre obiecte îmbibate cu lichid) A elimina lichid în urma unei apăsări (ușoare); a musti. ♦ (Despre partea lichidă a unor alimente expuse la foc) A ieși la suprafață. – Formație onomatopeică. Sursa: DEX '98.
ÁTIC, -Ă, atici, -ce, adj., s. n. 1. Adj. Caracteristic Aticii antice sau locuitorilor ei. ◊ Frumusețe atică = frumusețe perfectă. 2. Parte a unei construcții situată deasupra cornișei și menită să mascheze acoperișul. 3. Etaj scund situat imediat sub acoperiș. – Din fr. attique. Sursa: DEX '98.
DEFIBRÁ, defibrez, vb. I. Tranz. A efectua operație de mărunțire și de desfacere în fibre a foilor de alcaliceluloză în procesul de obținere a viscozei; a desface un material în fibre. ♦ A transforma lemnele în fibre pentru a obține pasta de lemn din care se fabrică hârtia sau pasta pentru plăci fibrolemnoase. – Din fr. défibrer. Sursa: DEX '98.
VU s. m. unitate de măsură a volumului semnalelor audio în transmisiunile prin telecomunicații. (< fr. vu). Sursa: MDN.
TUG, tuguri, s. n. Unealtă folosită în tăbăcărie pentru lustruitul pieilor. Sursa: DLRM.
țug, țúguri, s.n. (reg.) 1. tren. 2. curent de aer. 3. pluton. 4. trecere, căutare. 5. elastic la ghete. Sursa: DAR.
OHM, ohmi, s. m. Unitate de măsură a rezistenței electrice, în sistemul de unități metru-kilogram-secundă-amper, egală cu rezistența pe care o opune un conductor electric străbătut de un curent de un amper la tensiunea de un volt. [Pr.: om] – Din fr. ohm. Sursa: DEX '98.

16 mai BAX, NUCAR, AT - Fonfonica (foto 1, galerie); COP, IOV, JIP - Sanepid, in meciul Fonfonica - Sanepid 453 - 598.

BAX s. n. cutie (de diferite dimensiuni) pentru ambalaj. (<engl. box). Sursa: MDN.
NUCÁR ~i m. 1) reg. Pasăre sedentară de munte, de talie medie, cu cioc puțin încovoiat spre vârf, cu coadă lungă și cu pene negre (care se hrănește cu alune, ghindă, semințe de conifere etc.); alunar; gaiță-de-munte. 2) Gândac mic a cărui larvă se hrănește cu alune. /nuc + suf. ~ar. Sursa: NODEX.
AT s.m. Monedă divizionară în Laos, valorând a suta parte dintr-un kip. [Pl. ați. / cf. fr. at]. Sursa: DN.
AT, ați, s. m. Armăsar, cal de curse, cursier. (din tc. at = mascul de prăsilă; cf. alb., sb., bg. at, ngr. άτι). Sursa: DER.
-ÁT² suf. „sare”, „ester”. (< fr. -ate). Sursa: MDN.
COP, copuri, s. n. (Reg.) Măsură de capacitate de aproape un litru. ♦ Cană, vas având această capacitate. ♦ Conținutul unei astfel de căni. – Din rus. kop. Sursa: DEX '98.
IÓV, iovi, s. m. Specie de salcie care crește prin pădurile de la munte (Salix capraea). [Var.: (rar) ióvă, -e s. f.] – Cf. sl. iva. Sursa: DEX '98.
JIP¹ s. n. (Reg.) Jeg (1). – Et. nec. Sursa: DEX '98.
JIP², jipi, s. m. (Reg.) Copac tânăr, lung și subțire. – Din magh. zsup. Sursa: DEX '98.
jip³, s.n. (reg.) pajiște, ierbiș. Sursa: DAR.
jip⁴, jipi, s.m. (reg.) legătură, maldăr (de paie, de fân, de răchită, de strujeni), bâlie. Sursa: DAR.

15 mai ARZ, EVI, JAC - Flori (foto 1, galerie); CLOS, VECE - Necenzurat (foto 2), in meciul Flori - Necenzurat 375 - 512.

ARZ, arzuri, s. n. (Înv.) Plângere scrisă (împotriva domnitorului) prezentată sultanului sau marelui-vizir; p. ext. poruncă dată de sultan, prin care se impunea decapitarea sau schimbarea unui domnitor român. – Tc. arz „expunere”. Sursa: DLRM.
ARZ - Forma flexionara de la ÁRDE, ard vb. III.
ev (livr.) s. n. / s. m., pl. évuri / evi. Sursa: DOOM 2.
JAC [GEAC] s. n. 1. dispozitiv în centralele telefonice care permite, prin intermediul unei fișe, stabilirea legăturii între două linii. 2. dispozitiv de interconectare electrică a unor magnetofoane sau casetofoane. (< fr., engl. jack). Sursa: MDN.
JAC², jacuri, s. n. v. jaf. Sursa: DEX '98.
CLOȘ, cloșuri, s. n. Croială largă, în formă de clopot, cu falduri ori evazată, cu firele țesăturii așezate oblic. ◊ (Adjectival) Rochie cloș. – Din fr. cloche. Sursa: DEX '98.
VÉCE, veci, s. f. 1. Organ suprem al puterii în unele orașe rusești în sec. X-XV. 2. Nume dat mai multor organe reprezentative ale puterii de stat din fosta Iugoslavie. – Din scr. veće. Sursa: DEX '98.
VECɲ, veceuri, s. n. Closet. [Var.: vecéu s. n.] – Din pronunțarea românească a inițialelor w[ater] c[loset]. Sursa: DEX-S.

14 mai LODBE, ETNARHI, BUFAN, IR, MUTU, INCAPUIAI, BLEAV, COXE, HUITARII, SPANACE - Topuri la partida Duplicat de la ora 10. Foto: profil WordBiz Pandelica.

LÓDBĂ, lodbe, s. f. (Reg.) Bucată lungă de lemn, despicată dintr-un trunchi de copac; scândură groasă făcută din despicătura unui trunchi, cioplită numai cu securea. [Var.: lóbdă s. f.] – Din ucr. lodva. Sursa: DEX '98.
ETNÁRH s.m. (Ist.) Comandant al unei provincii a Imperiului roman. [< fr. ethnarque]. Sursa: DN.
bufán s. m., pl. buféni.Sursa: Ortografic. BUFENI - Olteni stabiliti in Banat; conform http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Bufeni – Nota MG).
IR, iruri, s. n. (Pop.) Alifie pe care o prepară femeile la țară din diferite grăsimi, plante etc. – Din magh. ir. Sursa: DEX '98.
MUTU - Forma flexionara familiara de la MUT, -Ă, muți, -te, adj., s. m. și f., in expresia Asta să i-o spui lui mutu, se spune cuiva în afirmațiile căruia n-ai încredere, care exagerează, care minte. Foto: Adrian Mutu - fotbalist roman la cluburile sportive FC Argeş Piteşti (1996-1998), Dinamo Bucureşti (1998-1999), Internazionale Milano (1999-2000), Hellas Verona (2000-2002), AC Parma (2002-2003), Chelsea Londra (2003-2004), Juventus Torino (2005-2006), ACF Fiorentina (2006-prezent). Fotografie de la ro.wikipedia.org/wiki/Adrian_Mutu.
ÎNCĂPUÍ, încăpuiesc, vb. IV. (Reg.) 1. Refl. A obține, a-și procura ceva; a (se) căpui. 2. Tranz. A pune mâna pe cineva sau ceva; a prinde, a căpui. – În + căpui. Sursa: DEX '98
BLEAV s. n. v. bleau²; BLEAU², bleauri, s. n. (Reg.) Tablă de fier care îmbracă osia carului. [Var.: bleah, bleav s. n.] – Din ucr. bljacha, germ. Blech. Sursa: DEX '98.
CÓXĂ, coxe, s. f. 1. (Anat.) Coapsă. 2. (Zool.) Unul dintre segmentele picioarelor la artropode. – Din lat. coxa. Sursa: DEX '98.
HUIȚÁ, huíț, vb. I. Refl. (Reg.) A se da în leagăn, în scrânciob. [Pr.: hu-i-] – Din huiț (reg. „scrânciob”, puțin folosit, et. nec.). Sursa: DEX '98.
SPANÁC, (rar) spanace, s. n. Plantă erbacee legumicolă cultivată pentru frunzele sale mari, cărnoase, comestibile, de un verde-închis (Spinacia oleracea). ♦ (Fam.) (E un) spanac = (e un) lucru lipsit de importanță, un fleac, un vax. ♦ Compuse: spanac-porcesc = plantă erbacee cu flori verzi (Chenopodium hybridum); spanac-sălbatic = plantă erbacee cu frunze romboidale și cu flori albicioase (Chenopodium album); spanacul-ciobanilor = plantă erbacee cu frunze triunghiulare, cu flori verzi dispuse în ghemulețe (Chenopodium bonus henricus). – Din ngr. spanáki. Sursa: DEX '98.

11 mai MANGLISE, PRIANEI, OPREGELE - Cosmindon (foto 1, galerie, interviu); BUUU, LEVIT, VADIM, MONADE - Nefertiti (robot, foto 2), in meciul Cosmindon - Nefertiti 672 - 510.

MANGLÍ vb. v. cere, cerși, fura, lua, milogi, sustrage. Sursa: Sinonime.
PRIÁN, -Ă, priani, -e, adj. (Pop.; despre vite) Care are părul cu dungi sau cu pete de altă culoare (de obicei albe). [Pr.: pri-an] – Et. nec. Sursa: DEX '98.
OPRÉG, oprege, s. n. Piesă caracteristică portului popular din unele regiuni ale țării, alcătuită dintr-o bucată dreptunghiulară și îngustă de țesătură, cu franjuri colorate, purtată peste poalele cămășii, în față și în spate sau numai în spate. – Din scr. opreg. Sursa: DEX '98. Foto: www.romanianmuseum.com.
buuu interj. Sursa: Ortografic.
LEVÍT s.m. (Ist.) Preot la vechii evrei. [Cf. fr. lévite, lat.t. levita. < ebr. Lewi – nume propriu, însemnând „acela care unește”]. Sursa: DN.
VĂDÍ, vădesc, vb. IV. Tranz. A face să fie evident, a dovedi, a demonstra, a arăta. ♦ A da pe față, a denunța, a demasca. – Din sl. vaditi. Sursa: DEX '98.
MONÁDĂ, monade, s. f. 1. Termen (folosit în filozofia lui Leibniz) pentru a desemna cea mai simplă unitate indivizibilă din care ar fi alcătuită lumea. 2. Organism inferior, microscopic, unicelular, care face trecerea de la plante la animalele cele mai simple. – Din fr. monade, germ. Monade. Sursa: DEX '98.

8 mai MOTOC, PENA - 60Tim (foto 1); VIG, BAX - Oltheea (foto 2), in meciul 60Tim - Oltheea 631 - 473.

MOTÓC, motoci, s. m. (Reg.) Motan. – Cf. motan. Sursa: DEX '98.
moțóc, moțoáce, s.n. (reg.) 1. moț care atârnă. 2. coc, conci. 3. harțag, neastâmpăr. 4. măciulie. Sursa: DAR.
motóc², -oácă, motóci, -oáce, adj. (reg.) prost, neghiob, greoi, slab, mic. Sursa: DAR.
PENÁ, penez, vb. I. Tranz. (Jur.; rar) A penaliza (1). – Din penă. Sursa: DEX '98.
PÉNĂ, pene, s. f. (Înv.) Pedeapsă. – Din lat. poena, fr. peine. Sursa: DEX '98.
VIG, viguri, s. n. (Pop.) Val, sul, trâmbă (de pânză, de stofă etc.) – Din magh. vég. Sursa: DEX '98.
BAX s. n. cutie (de diferite dimensiuni) pentru ambalaj. (<engl. box). Sursa: MDN.

7 mai PRUD, BIFIDELE - Maestrul Sportului Mihu (foto 1, galerie, interviu); IOVI, LINOLIC, VIPT, IMOASE - Crwths (robot, foto 2, galerie), in meciul Mihu - Crwths 554 - 433.

PRUD, -Ă, pruzi, -de, adj. (Franțuzism) Care simulează o atitudine virtuoasă, austeră. – Din fr. prude. Sursa: DEX '98.
BIFÍD, -Ă, bifizi, -de, adj. (Anat.; despre vase de sânge, canale etc.) Care este despărțit în două. – Din fr. bifide, lat. bifidus. Sursa: DEX '98.
IÓV, iovi, s. m. Specie de salcie care crește prin pădurile de la munte (Salix capraea). [Var.: (rar) ióvă, -e s. f.] – Cf. sl. iva. Sursa: DEX '98.
linólic adj. m. Sursa: DOOM 2; linolic acid - a liquid polyunsaturated fatty acid abundant in plant fats and oils; a fatty acid essential for nutrition; used to make soap. Conform thefreedictionary.com/linolic+acid.
VIPT, vipturi, s. n. (Înv.) Rod, produs al pământului; bucate, recoltă. ♦ (Reg.) Ceea ce servește ca hrană oamenilor, mâncare. ◊ Expr. A lua (sau a ține) pe cineva în vipt = a primi pe cineva în gazdă (cu locuința și cu mâncarea). – Lat. victus. Sursa: DEX '98.
IMÓS, -OÁSĂ, imoși, -oase, adj. (Reg.) Murdar, mânjit, plin de noroi. – Lat. limosus sau im + suf. -os. Sursa: DEX '98.

6 mai TALAZUIA, SAD, TEX - Scolarita; FAI, GAUS, GAUSI - Tandalajr, in meciul Scolarita- Tandalajr 576 - 474.

A TĂLĂZUÍ pers. 3 ~iéște intranz. 1) (despre apele din mări și oceane) A se ridica în valuri mari și învolburate; a se agita în talazuri. 2) fig. A se legăna ca valurile unei ape; a ondula; a undui. /talaz + suf. ~ui. Sursa: NODEX.
SAD, saduri, s. n. (Înv.) Plantație de pomi fructiferi; livadă. ♦ Vie plantată de curând. ♦ Răsad. – Din sl. sadŭ. Sursa: DEX '98.
SAD s. v. bărboasă, butaș, categorie, chip, fel, ferment, gen, grădină, livadă, maia, neam, plantă, pomet, răsad, sadină, sămânță, soi, sort, specie, tip, varietate, vegetală. Sursa: Sinonime.
TEX¹ ~uri n. Cui mic folosit la confecționarea și repararea încălțămintei. /<fr. tex. Sursa: NODEX.
TEX² ~uri n. Unitate de măsură a gradului de finețe a firelor textile, egală cu greutatea în grame a o mie de metri de fir. /<fr. tex. Sursa: NODEX.
FAI fáiuri n. 1) Țesătură deasă de mătase sau de lână, cu dungi mici, transversale în relief, folosită pentru confecționarea obiectelor de îmbrăcăminte. 2) la pl. Varietăți ale unei astfel de țesături. /<fr. faille. Sursa: NODEX.
GAUS - Cuvant inexistent.
GAUSS, gauși, s. m. Unitate de măsură a inducției magnetice în sistemul electromagnetic C.G.S. (centimetru, gram, secundă). – Din fr. gauss. Sursa: DEX '98.

5 mai DAULESC, GRAF, APEX - Franulovic; VUM, EGO, EN - Gobox (foto, galerie), in meciul Franulovic - Gobox 593 - 473.

DĂULÍ, dăulesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A jeli, a plânge, a boci pe cineva. [Pr.: dă-u-. Var.: dăolí vb. IV] – Et. nec. Sursa: DEX '98.
GRAF ~i m. 1) Titlu ereditar nobiliar superior celui de viconte și inferior celui de marchiz; conte. 2) Persoană cu un astfel de titlu. /<germ. Graf. Sursa: NODEX.
GRAF², grafe și grafuri, s. n. (Mat.) Ansamblu a două mulțimi disjuncte, între care s-a stabilit o corespondență. ◊ Teoria grafelor = disciplină care studiază proprietățile topologice ale structurii grafelor. – Din fr. graphe, engl. graph. Sursa: DEX '98.
GRAF³(O)-, -GRÁF, -GRAFÍE elem. „scriere”, „care scrie, înregistrează”. (< fr. graph/o/-, -graphe, -graphie, cf. gr. graphein, a scrie). Sursa: MDN.
ÁPEX s. n. 1. creștet, vârf. 2. punct de pe sfera cerească spre care se deplasează Soarele. 3. extremitatea posterioară a cochiliei gasteropodelor. 4. bonetă a flaminilor, la romani. 4. mitra vechilor regi și satrapi perși. (< fr., lat. apex). Sursa: MDN. Grafica: Apex daviddarling.info
VUM interj. Cuvânt care redă sunetul unui clopot cu timbru grav. – Onomatopee. Sursa: DEX '98.
ÁLTER ÉGO s. m. Al doilea eu; persoană care se aseamănă întru totul cu alta, încât i se poate substitui. ♦ Om de încredere, prieten nedespărțit. – Loc. lat. Sursa: DEX '98.
EGO- Element prim de compunere savantă însemnând „eu”, „propria persoană”. [< lat. ego]. Sursa: DN.
en détáil (fr.) [pron. ãdetáǐ] (-tail) loc. adj., loc. adv. Sursa: DOOM 2.
EN-/EM- pref. „în, înăuntru”. (< fr. en-, em-, cf. gr. en). Sursa: MDN.

4 mai GENOM, ILIRI, NONA - Sivucu1; BIFE, SIF, MAZ, PIL, TUF, EC - Yoz01 (foto, galerie), in meciul Sivucu1- Yoz01 462 - 481.

GENÓM, genomi (genoame), s. m. (n.) (Biol.) Grup de cromozomi, diferiți genetic, care formează o unitate. – Din fr. génome. Sursa: DEX '98.
ILÍR, -Ă aadj., s. m. f. (locuitor) al unei populații de pe țărmul Mării Adriatice. ◊ (s. f.) limbă indo-europeană vorbită în antichitate de iliri. (cf. Iliria). Sursa: MDN.
NÓNA s.f. Boală caracterizată prin poftă exagerată de somn. [< fr. nona]. Sursa: DN.
NONA- Element prim de compunere savantă cu semnificația „nouă”, „de nouă ori”. [< fr., it. nona-, cf. lat. nona].
Sursa: DN.
NÓNĂ¹, none, s. f. (Muz.) Interval cuprins între două sunete ale gamei aflate la distanță de nouă trepte; treapta a nouă de la o treaptă dată. – Din lat. nonă. Cf. it. nono. Sursa: DEX '98.
NÓNĂ², none, s. f. Prestație față de stăpânul feudal, care reprezenta a noua parte din produsele obținute de țăran. – Din lat. nona. Sursa: DEX '98.
NÓNĂ³, none, s. f. (În calendarul roman; la pl.) Denumire dată celei de-a șaptea zile a lunilor martie, mai, iulie și octombrie și a celei de-a cincea zile a celorlalte luni. – Din lat. nonae. Sursa: DEX '98.
bífă s. f., g.-d. art. bífei; pl. bífe. Sursa: DOOM 2.
SIF s. n. creastă ascuțită a unei dune, provenind din intersecția versanților expuși cu cei adăpostiți de vânt. (< fr. sif). Sursa: MDN.
ȘIF s. n. (poligr.) planșetă (de zinc) pe care se așază zațul; galion (4). (< germ. Schiff). Sursa: MDN.
ȘIF s.n. (Germanism) Galion²; navă mare. [< germ. Schiff]. Sursa: DN. Foto: Șif stageco-businesspartners.com.
șif¹ adv. (reg.) oblic, pieziș. Sursa: DAR.
MAZ subst. (La jocul de cărți; de obicei art.) Sumă cu care un jucător majorează miza inițială. ♦ În plus, pe deasupra. – Din rus. maz. Sursa: DEX '98.
MAZ s. v. email, glazură, smalț. Sursa: Sinonime.
PIL interj. Strigăt cu care vânătorii îndeamnă câinele să se arunce asupra vânatului. – Din fr. pille. Sursa: DEX '98.
-PÍL² elem. „rețea”. (< fr. -pile, cf. gr. pilos). Sursa: MDN.
-PÍL³ elem. pile-. Sursa: MDN.
PIL², piluri, s. n. Bici cu codiriștea scurtă, făcut din curelușe împletite. ♦ Lovitură aplicată cu acest bici. Sursa: DLRM.
pil², píluri, s.n. (înv.) pilulă. Sursa: DAR.
TUF, tufuri, s. n. Rocă formată prin acumularea și consolidarea cenușii, nisipului etc. provenite din erupțiile vulcanice. ◊ Tuf calcaros = rocă sedimentară formată prin depunerea bicarbonatului de calciu din apele calcaroase. – Din fr. tuf. Sursa: DEX '98.
EC- elem. „În afară de”. (din fr. ec-, cf. gr. ek = în afară). Sursa: MDN.
EC Cel mai mic zar la table (1-1). Conform http://jocuridecuvinte.eu/dic/cuvinte2litere.htm

3 mai SVED, NOGAIELE, SASURI, CRUSON, TINDECHEA, VEXASI, PLASTIILOR, BUDAND, MACROFAGE - Topuri la partida Duplicat de la ora 9. Foto: Meikyo (interviu).

ȘVED, -Ă, șvezi, -de, s. m. și f., adj. (Înv.) 1. S. m. și f. Suedez (1). 2. Adj. Suedez (2). – Din pol. szwed. Cf. germ. Schwede. Sursa: DEX '98.
NOGÁI, -ÁIE, nogai, -aie, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. (La m. pl.) Populație mongolă turcizată răspândită în diverse regiuni dintre Marea Caspică, Marea Neagră și Marea Azov; (și la sg.) persoană care aparține acestei populații. 2. Adj. Care aparține nogailor (1), privitor la nogai. – Din n. pr. Nogai. Sursa: DEX '98.
SAS s. n. 1. parte a unui canal între cele două porți ale unei ecluze. 2. compartiment dintr-un sistem tehnic sau dintr-o instalație, situat între două spații închise ori între un spațiu închis și exterior, putând comunica alternativ cu acestea. ◊ tub de oțel sau al unui cheson (3) pneumatic care leagă camera de lucru cu celula de aer. (< fr. sas). Sursa: MDN.
CRUȘÓN, crușoane, s. n. Băutură alcoolică preparată din vin și alte băuturi, sirop de zahăr și fructe. – Din fr. cruchon, rus. kriuson. Sursa: DEX '98.
TINDÉCHE, tindechi, s. f. Bucată îngustă de lemn sau de oțel, cu dinți la ambele capete, cu ajutorul căreia se ține întinsă pânza la război când se țese manual. ♦ Mecanism bazat pe o serie de rotițe, cu care se întinde pânza în lățime la războaiele mecanice. – Lat. tendicula. Sursa: DEX '98.
VEXÁ, vexez, vb. I. Tranz. (Livr.) A răni pe cineva în amorul său propriu; a jigni, a ofensa; p. ext. a contraria. – Din fr. vexer, lat. vexare. Sursa: DEX '98.
PLASTÍE, plastii, s. f. Intervenție chirurgicală prin care se înlocuiește o porțiune de țesut cu un alt țesut (luat de obicei de la același individ) în scopul corectării unui defect anatomic. – Din fr. plastie. Sursa: DEX '98.
BUDÁ, budez, vb. I. Tranz. (Livr.) A ține la distanță, a-și exprima nemulțumirea (față de cineva) printr-o atitudine indiferentă sau morocănoasă. – Din fr. bouder. Sursa: DEX '98.
MACROFÁG, -Ă, macrofage, adj., s. n. (Biol.) (Globulă albă) Care distruge bacteriile sau diferite particule străine din organism. – Din fr. macrophage. Sursa: DEX '98.

2 mai HANG, FOEN, SESAM, ERES - Grig2011; CUPULA - Constandin (foto, galerie), in meciul Grig2011 - Constandin 461 - 405.

HANG, (2) hanguri, s. n. 1. (În expr.) A ține hangul = a) a acompania o melodie; b) fig. a însoți, a întovărăși; c) fig. a ține partea cuiva, aprobând tot ce face și ce spune; a face pe placul cuiva, a cânta cuiva în strună. 2. (Reg.) Nume dat unor instrumente sau unor părți ale instrumentelor muzicale care servesc pentru a ține acompaniamentul. – Din magh. hang „sunet, ton, glas”. Sursa: DEX '98.
FOEN s.n. 1. Vânt cald și puternic care bate în munții Alpi. 2. Aparat electric pentru uscarea părului cu ajutorul unor curenți de aer cald. [Pron. fön, scris și foehn. / < fr. foehn, germ. Föhn]. Sursa: DN.
SESÁM s. m. plantă oleaginoasă erbacee originară din India, din ale cărei semințe comestibile se fabrică halvaua; susan. (< fr. sésame). Sursa: MDN.
ERÉS, eresuri, s. n. Credință în forțe miraculoase, supranaturale; concepție falsă (transformată în deprindere); prejudecată, superstiție, eroare. ♦ Fig. Ceea ce se abate de la concepțiile comune (ale unei societăți); p. ext. rătăcire, păcat. – Din sl. eresĩ. Sursa: DEX '98.
CÚPULĂ, cupule, s. f. Organ în formă de cupă¹ mică, aflat la baza ghindei și a altor fructe. – Din fr. cupule, lat. cupula. Sursa: DEX '98.

1 mai STEZARII, SICA - Woland (robot; foto 1); MREJITA, URANITE, PERINOC - Maestrul Sportului Michi (foto 2), in meciul Woland - Michi 547 - 608.

ȘTEZÁR, ștezari, s. m. (Reg.) Persoană care supraveghează funcționarea unei șteze. ♦ Meșteșugar care construiește steze. – Ștează + suf. -ar; ȘTEÁZĂ, șteze, s. f. (Reg.) 1. Piuă de bătut postav; p. ext. clădire în care se află instalată această piuă. 2. Instalație rudimentară, formată dintr-o împletitură de nuiele, amenajată sub o cădere de apă, în care se dau la piuă scoarțele, pănura și alte țesături. – Et. nec. Sursa: DEX '98.
SÍCĂ, sici, s. f. Plantă erbacee cu tulpina ramificată, cu frunze mari de culoare verde-închis dispuse în rozete și cu flori mici albăstrui sau roșietice în formă de spiculețe (Statice gmelini). – Et. nec. Sursa: DEX '98.
SÍCA s. f. pumnal cu lama ușor încovoiată. (< lat. sica). Sursa: MDN.
șícă! interj. (reg.; repetat) strigăt cu care se cheamă oile. Sursa: DAR.
MREJÍ, mrejesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A împleti mreje. ♦ Fig. A umbla cu intrigi. – Din mreajă. Sursa: DEX '98.
uraníte (mice uranifere) s. n. pl. Sursa: Ortografic.
PERINÓC, perinoace, s. n. Bucată de lemn fixată deasupra osiei carului sau a căruței, pe care se sprijină dricul. – Din rus. perenoga. Sursa: DEX '98.
PERINÓC s. (TEHN.) 1. gresie, (reg.) baargic, masă, scăunaș, scaunul de dinainte. (~ la căruță.) 2. (reg.) căpătâi. (~ la grindeiul plugului.) 3. (reg.) pernă. (~ la broasca de la roata morii.) Sursa: Sinonime.