Home
 

30 martie COLBAISI, MAROANE, CIT, MURUIA - Alexis007; PERL, POHOI,  - Puiu99 (foto), in meciul Alexis007 - Puiu99 663 - 554.

COLBĂÍ, colbăiesc, vb. IV. Tranz. și refl. (Reg.) A (se) prăfui. [Var.: colbuí vb. IV] – Colb + suf. -ăi. Sursa: DEX '98.
MAROÁNĂ, maroane, s. f. Castană comestibilă coaptă sau preparată cu sirop de zahăr. – Din fr. marron, it. marrone, germ. Marone. Sursa: DEX '98.
CIT, cituri, s. n. (Înv. și reg.) Material textil de calitate inferioară, înflorat și apretat, fabricat din bumbac. – Din tc. čit. Sursa: DEX '98.
MURUÍ, muruiesc, vb. IV. Tranz. 1. A acoperi pereții sau pardoseala unei case cu un strat neted de lut muiat cu apă; a lipi. ♦ A astupa crăpăturile din pereții lucrărilor subterane cu un material argilos. 2. (Reg.) A unge suprafața unui aluat cu muruială (3), înainte de a-l băga în cuptor. 3. (Reg.) A mânji, a murdări; a mâzgăli. – Cf. ucr. murovati. Sursa: DEX '98.
PERL subst. Corp de literă cu mărimea de cinci puncte tipografice. – Din germ. Perl. Sursa: DEX '98.
POHÓI s. n. v. puhoi. Sursa: DEX '98.

29 martie SUPAT, ON - Dmerus; POGANELE, DAMUL, LIZE - Vica (album foto), in meciul Dmerus - Vica 466 - 608.

SUPÁT, supaturi, s. n. (Reg.) 1. Locul de sub pat, spațiul dintre pat și dușumea. 2. Gaură săpată într-un mal de pământ. [Var.: subpát s. n.] – Sub² + pat. Sursa: DEX '98.
SUPÁ, supez, vb. I. Intranz. A lua masa seara târziu (după un spectacol). – Din fr. souper. Sursa: DEX '98.
–ON Element secund de compunere savantă cu semnificația (în terminologia fizicii) „corpuscul nucleonic” și (în terminologia biologiei) „unitate funcțională”. [Cf. fr. -on, it. -one]. Sursa: DN.
on, ónuri s. n. A șaisprezecea literă a alfabetului chirilic. (din sl. on). Sursa: DMLR.
POGÁN, -Ă, pogani, -e, adj. (Reg.) 1. (Despre ființe) Mare, voinic, vânjos. 2. (Despre stări, acțiuni) Intens, în toi; strașnic, grozav. 3. (Despre oameni) Urât, slut, hidos. ♦ Fără milă, rău, crud. (Adverbial) Stâlcit, stricat. [Acc. și: pógan] – Din sl. poganŭ, magh. pogány. Sursa: DEX '98.
DAM¹, dami, s. m. (Rar) Specie de cerb cu coarnele lățite în formă de lopeți, cerb-lopătar. – Din lat. dama. Sursa: DEX '98.
DAM², damuri, s. n. (Reg.) Bordei pentru vite. ♦ Dam de case = clădiri mărețe, palate. – Din tc. dam. Sursa: DEX '98.
LÍZĂ¹, lize. s. f. Dezintegrare și dizolvare a unor celule sub acțiunea agenților fizici, chimici sau biologici. – Din fr. lyse. Sursa: DEX '98.
LIZÁ vb. tr. a efectua o liză. (< fr. lyser). Sursa: MDN.
LÍZĂ², lize, s. f. Cărucior cu două roți, folosit în fabricile de hârtie și în întreprinderile poligrafice pentru transportul topurilor, baloturilor și sulurilor de hârtie. – Et. nec. Sursa: DEX '98.

25 martie RIPS, DACTILI, REDIA, VATIR, TERCOT, WHIGII, AVAET, INVIOSEZI - Topuri la partida Duplicat de la ora 12. Foto: Supraion.

RIPS, ripsuri, s. n. Țesătură de bumbac sau de mătase, cu dungi paralele și înguste, în relief, folosită pentru tapisarea mobilelor și pentru confecționarea unor obiecte de îmbrăcăminte. – Din germ. Rips. Sursa: DEX '98.
DACTÍL, dactili, s. m. (În metrică modernă) Picior de vers format dintr-o silabă accentuată urmată de două silabe neaccentuate; (în metrica greco-latină) picior compus din trei silabe, prima lungă și celelalte două scurte. [Pl. și: (n.) dactile] – Din fr. dactyle, lat. dactylys. Sursa: DEX '98.
RÉDIE, redii, s. f. Larvă în dezvoltarea gălbezei, cu corpul alungit, plin cu celule germinative. – Din fr. rédie. Sursa: DEX '98.
VATÍR, vatiruri, s. n. Țesătură de bumbac, de in sau de cânepă, foarte apretată, folosită pentru întăriri la haine (bărbătești). – Din germ. Wattier[leinen]. Sursa: DEX '98.
TERCÓT, tercoturi, s. n. Material textil din amestec de fibre sintetice și naturale. – Ter[gal] + cot[on]. Sursa: DEX '98.
WHIG s. m. Nume dat adversarilor ducelui de York, organizați într-un partid care, după dezmembrarea partidului, la începutul sec. XIX, au intrat în partidul liberal englez. [Pr.: uig] – Cuv. engl. Sursa: DEX '98.
AVAET (HAVAÉT) (‹ tc.) s. n. 1. (În Imp. Otoman) Impozit extraordinar. 2. (În sec. 18-19, în Țara Românească) Taxă percepută de cei numiți în slujbe. Sursa: DE.
ÎNVIOȘÁ, învioșez, vb. I. Tranz. și refl. (Reg.) A (se) înviora. [Pr.: -vi-o-] – Cf. viu. Sursa: DEX '98.

20 martie VAH, BIMAN, SERDARIE - Ender (foto 1, album foto); FOSETE, ALEM, SAURIENI - Wimberry, in meciul Ender - Wimberry 583 - 554.

VAH interj. (Rar) Ah! vai! – Cf. tc. vah, ngr. váh. Sursa: DEX '98.
BIMÁN, -Ă, bimani, -e, adj. Cu două mâini. – Din fr. bimane. Sursa: DEX '98.
SERDĂRÍE, serdării, s. f. Funcția, demnitatea de serdar. – Serdar + suf. -ie; SERDÁR, serdari, s. m. 1. (În sec. XVII-XVIII, în Țara Românească și Moldova) Comandant de oaste, mai ales de călărime. ◊ Marele serdar sau serdarul mare = comandant de oaste facând parte dintre boierii de divan. Serdar de mazili = comandantul călărimii formate din boierii mazili. 2. (În sec. XVIII-XIX) Boier de rang mijlociu. – Din tc. serdār. Sursa: DEX '98.
FOSÉTĂ s. f. mică fosă (1). ◊ gropiță în barbă sau în obraji. (< fr. fossstte). Sursa: MDN.
além (-muri), s. n. – Semilună, emblema imperiului turc, mai ales pe steagul imperial (roșu aprins, cu o semilună aurită, pe fond alb). Era scos în procesiuni, numai în prezența sultanului; fiind purtat de un ofițer numit alemdar. Tc. alem „lume, univers” (Șeineanu, III, 5; Lokotsch, 53). Sursa: DER.
SAURIÁN, saurieni, s. m. (La pl.) Ordin de reptile cu pielea acoperită de solzi cornoși și cu coada de obicei lungă, care cuprinde șopârlele și cameleonii; (și la sg.) reptilă care face parte din acest ordin. [Pr.: sa-u-ri-an] – Din fr. saurien. Sursa: DEX '98.

16 martie BOSS, CANATUIA, MOC, MIJA, EVINGERE, MADLENE, SADILELE, CAROTARAM, STIFTUIT - Topuri la partida Duplicat de la ora 17. Foto: Prettyflor, Mikidutza.

BOSS s.m. Nume dat supraveghetorilor sau șefilor dintr-o întreprindere în S.U.A.; (p. ext.) șeful unui partid politic, al unui grup electoral. [Pl. boși. / < engl. boss – stăpân]. Sursa: DN.
CĂNĂȚÚIE, cănățui, s. f. (Rar) Căniță. – Căniță + suf. -uie. Sursa: DEX '98.
MOC s. m. v. moacă. Sursa: DEX '98.
MÍJĂ f. reg.: De-a ~ -a joc de copii în care unul stă cu ochii închiși până se ascund ceilalți, apoi îi caută; de-a mijoarca. /v. a miji. Sursa: NODEX.
EVÍNGE, evíng, vb. III. Tranz. (Despre o persoană) A face ca o altă persoană să sufere o evicțiune. – Din lat. evincere (după învinge); EVICȚIÚNE, evicțiuni, s. f. (Jur.) Pierdere a posesiunii unui bun (imobil) ca urmare a exercitării de către o altă persoană a dreptului său asupra aceluiași bun. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. éviction, lat. evictio, -onis. Sursa: DEX '98.
MADLÉNĂ, madlene, s. f. (Franțuzism) Prăjitură din cocă cu ouă și unt; brioșă. – Din fr. madeleine. Sursa: DEX '98.
SĂDÍLĂ ~e f. Traistă din pânză foarte rară pentru scurs brânza. /<bulg., sb. sadilo. Sursa: NODEX.
CAROTÁ, carotez, vb. I. Intranz. (Franțuzism) A înșela, a extorca. ♦ (La biliard) A juca astfel încât să rămână adversarului o lovitură dificilă. – Din fr. carotter. Sursa: DEX '98.
A ȘTIFTUÍ ~iésc tranz. (obiecte de încălțăminte sau piese de metal) A bate sau a prinde în știfturi. /știft + suf. ~ui. Sursa: NODEX.

15 martie MOROSAN, SPITI, SUFIXATE, DECIMANA  - Maestrul sportului Littlebig (album foto), in meciul Littlebig - Yoz01 798 - 403.

MOROȘÁN, -Ă, moroșeni, -e, s. m. și f. (Reg.) Maramureșean. – Cf. maramureșean. Sursa: DEX '98.
ȘPIȚ¹, șpiți, s. m. Numele unei rase de câini de talie mică, cu păr pufos, cu urechi drepte și bot ascuțit; câine din această rasă. – Din germ. Spitz. Sursa: DEX '98.
SUFIXÁ vb. tr. a adăuga un sufix la rădăcina sau tema unui cuvânt. (< fr. suffixer). Sursa: MDN.
DECIMÁN, -Ă, decimani, -e, adj. (Despre febră) Care revine în mod intermitent la zece zile. – Din fr. décimane. Sursa: DEX '98.

14 martie AED, SVARTURI, SPEECH, NODALE, STORAX, JASP, TRIBUNATE, TAPANOSI, SILEX, BECTIMIS - Topuri la partida Duplicat de la ora 19. Foto: Pusica (Album foto-video).

AÉD, aezi s. m. Poet epic recitator și cântăreț în Grecia antică. – Din fr. aède. Sursa: DEX '98.
ȘVARȚ, șvarțuri, s. n. (Astăzi rar) Băutură fierbinte făcută din boabe de cafea prăjite și râșnite, trecută prin filtru și îndulcită; filtru. [Var.: șfarț s. n.] – Cf. germ. schwarz „negru”. Sursa: DEX '98.
SPEECH s. n. Alocuțiune rostită de obicei ca răspuns la un toast. [Pr.: spici] – Cuv.engl. Sursa: DEX '98.
NODÁL, -Ă, nodali, -e, adj. Care se referă la locul de intersecție a mai multor căi de comunicație, artere, ligamente etc. ♦ Fig. Esențial, fundamental. – Din fr. nodal. Sursa: DEX '98.
STÓRAX, s. n. Rășină mirositoare extrasă din sucul stiraxului, întrebuințată in parfumerie și medicină. – Din fr., lat. storax. Sursa: DEX '98.
JASP s. n. Rocă silicioasă compactă, variat colorată, alcătuită din calcedonie și compuși ai fierului, întrebuințată ca piatră semiprețioasă. – Din fr. jaspe. Sursa: DEX '98.
TRIBUNÁT s.n. (Ist.) Funcția și demnitatea de tribun; durata acestei funcții. ♦ Adunare politică în Franța, instituită prin constituția din 1799, care discuta legile fără a le vota. [< lat. tribunatus, cf. fr. tribunat]. Sursa: DN.
TĂPĂNÓS, -OÁSĂ, tăpănoși, -oase, adj. (Reg.) Tăpălăgos (1). – Et. nec. Cf. tăpălăgos. Sursa: DEX '98.
SÍLEX, (2) silexuri, s. n. 1. Rocă silicioasă foarte dură, de culoare cenușie, gălbuie sau brună. 2. Obiect, instrument făcut din silex (1), care datează din epoca de piatră. – Din fr. silex, lat. silex. Sursa: DEX '98.
bectimís s. m. – Tutun fin. – Var. bectemis, bectemiz. Tc. pek temiz (DAR). Sursa: DER.

13 martie EMONDATA, MISELOR, HEC, DESFACATI, BIBER - Topuri la partida Duplicat de la ora 14. Foto: Maestra Sportului Acidula (Album foto), Fataverde.
EMONDÁ, emondéz, vb. I. Tranz. A curăța arborii de crăci în perioada de creștere pentru a stimula dezvoltarea lor în înălțime. (cf. fr. émonder, lat. emundare). Sursa: MDN.
MÍSĂ, mise, s. f. Compoziție muzicală polifonică pentru cor și soliști, scrisă pe textul liturghiei, care se cântă în timpul serviciului religios catolic. – Din lat. missa. Sursa: DEX '98.
HEC interj. Cuvânt care imită sughițul. – Onomatopee. Sursa: DEX '98.
DESFĂCÁ vb. v. desciocăla. Sursa: Sinonime.
BÍBER ~i m. 1) Mamifer rozător semiacvatic, cu blană prețioasă, care trăiește în colonii; castor. 2) Blana prelucrată a acestui animal. Guler de ~. /<germ. Biber. Sursa: NODEX.

12 martie PUDL, BIEF, LARI - Sfinx75; PROZODIE, TEX, AGUDA - Florys (foto), in meciul Sfinx75 - Florys 458 - 597.

PUDL s. m. v. pudel. Sursa: DEX '98.
BIÉF s. n. Porțiune de canal sau de râu cuprinsă între două ecluze sau baraje. [Pr.: bi-ef] – Din fr. bief. Sursa: DEX '98.
LARI s. m. pl. Nume dat în mitologia romană unor divinități considerate a fi ocrotitoarele casei și ale familiei. – Din lat. Lar, Laris. Sursa: DEX '98.
PROZODÍE s.f. 1. Disciplină care se ocupă cu studiul versificației din punctul de vedere al raportului dintre silabe în vers, considerate după accent sau după lungime. 2. Știința grupării cuvintelor în unități ritmice. V. metrică. ♦ (P. ext.) Pronunțare ritmică a cuvintelor. [Gen. -iei, var. prosodie s.f. / cf. fr. prosodie, it., lat. prosodia]. Sursa: DN.
TEX s.m. (Text.) Unitate de măsură folosită pentru indicarea fineței firelor și semifabricatelor textile, reprezentând greutatea în grame a 1000 de metri de fir. [< fr. tex]. Sursa: DN.
AGÚDĂ, agude, s. f. (Reg.) Dudă. – Din sl. agoda. Sursa: DEX '98.

10 martie CUDALBE, MOLOTRU, FAVUS, NAURENE, BOSAJE - Topuri la partida Duplicat de la ora 16. Foto: Leana15, Thuatha (Interviu).
CUDÁLB, -Ă adj. v. codalb; CODÁLB, -Ă, codalbi, -e, adj., s. m. I. Adj. 1. (Despre animale) Care are coada sau vârful cozii de culoare albă, iar restul de culoare mai închisă. 2. (Despre oameni) Cu părul blond; bălai. II. S. m. Pasăre răpitoare de zi de talie mare, cu coada albă (Haliaëtus albicilla). [Var.: (reg.) cudálb, -ă, adj.] – Coadă + alb(ă). Sursa: DEX '98.
MOLÓTRU, molotri, s. m. Plantă erbacee din familia leguminoaselor, cu flori albastre și cu fructul în formă de păstaie (Trigonella besseriana). ♦ (Reg.) Molură. – Din sl. molotrĩ. Sursa: DEX '98.
FÁVUS s. n. boală contagioasă a pielii capului, cauzată de o ciupercă microscopică constând din leziuni profunde, însoțite de distrugerea și căderea părului. (< fr. favus). Sursa: MDN.
NAURÁN, -Ă, nauréni, -e, s.m. și f., adj. Persoană care face parte din populația de bază a insulei Nauru sau este originară de acolo. 2. Adj. Care aparține insulei Nauru sau naurenilor (1.), privitor la insula Nauru sau la naureni, originar din Nauru. (cf. fr., engl. nauruan). Sursa: DOOM.
BOSÁJ s. n. 1. proeminență pe suprafața unei piese, servind ca reazem pentru o altă piesă. 2. suprafață brută sau prelucrată a pietrelor unei zidării. (< fr. bossage). Sursa: MDN.

9 martie TIO, TIJ - Prostovana (foto); MASINALA, SUPERMAN, MOLCEAG - Nemes, in meciul Prostovana - Nemes 610 - 570.

TIO- Element prim de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) sulf”, „cu (care conține) sulf”. [Pron. ti-o-. / < fr. thio-, it. tio-, cf. gr. theion]. Sursa: DN.
TIO interj. (Pop.) Strigăt cu care se gonește un animal. – Onomatopee. Sursa: DEX '98.
TIJ adv. v. absolut, aidoma, aievea, asemenea, chiar, deopotrivă, exact, identic, întocmai. Sursa: Sinonime.
MAȘINÁL, -Ă, mașinali, -e, adj. 1. (Adesea adverbial) Care acționează mecanic, automat, fără să gândească; inconștient. 2. (Rar) Care este caracteristic unei mașini (1), propriu mașinii, (ca) de mașină. – Din fr. machinal. Sursa: DEX '98.
SUPERMAN [SÍUPĂR-MEN] s. m. om cu calități deosebite; supraom. (< engl. superman). Sursa: MDN.
molceág, -ă, molcégi, -ge, adj. (reg.) 1. care nu e uscat bine (fânul). 2. încet la treabă. 3. (despre băuturi) slab, cu puțin alcool. Sursa: DAR.

8 martie FARADIC, PACFON, HEM - Cygnus (robot); DISJUNGE, DRETELOR, STIOBALC - Maestrul sportului Mihu (interviu, album foto), in meciul Cygnus - Mihu 655 - 813.

FARÁDIC adj. (Ieșit din uz; în sintagma) Curent faradic = curent electric alternativ produs prin inducție electromagnetică. – Din fr. faradique, germ. faradisch. Sursa: DEX '98.
FARÁDIC, -Ă adj. 1. referitor la teoriile lui Faraday. 2. (despre un curent alternativ) obținut prin întreruperea ritmică a curentului continuu în circuitul primar al unei bobine de inducție. (< fr. faradique, germ. faradisch). Sursa: MDN.
pacfón(g), s.n. (înv.) 1. aliaj de alamă și nichel, care imită argintul. 2. (reg.; la pl. pacfónturi) obiecte de pacfong. Sursa: DAR.
HEM, hemuri, s. n. Nucleu al hemoglobinei și al altor pigmenți respiratori celulari, de care se leagă un ion de fier. – Din fr. hème. Sursa: DEX '98.
DISJÚNGE, disjúng, vb. III. Tranz. (Jur.) A despărți două litigii care fuseseră unite, spre a le cerceta și soluționa în mod separat. ♦ P. gener. A separa o chestiune de alta (aparținând aceluiași ansamblu). – Din lat. disjungere. Sursa: DEX '98.
DRÉȚE, drețe, s. f. 1. Plantă acvatică subtropicală cu frunze mari, dințate și violacee pe partea inferioară, cu flori mari (Nymphaea lotus thermalis). 2. Plantă erbacee târâtoare din familia primulaceelor, cu flori galbene solitare, folosită în medicina populară (Lysimachia nummularia). – Et. nec. Sursa: DEX '98.
ȘTIOBẤLC interj. (Reg.) Cuvânt care imită zgomotul produs de căderea unui corp (greu) în apă; bâldâbâc ! – Onomatopee. Sursa: DEX '98.

6 martie VOTUM, PERL, PRURIT, VERIF, BADADUIAI - Topuri la partida Duplicat de la ora 19. Foto: Fiul (album foto), Incotro.
VÓTUM s. n. (Livr.) 1. Promisiune făcută zeilor. ◊ Rugăciune; ofrandă; cult, ceromenie (religioasă). 2. Dorință, voie. – Din lat. votum. Sursa: DEX '98.
PERL subst. Corp de literă cu mărimea de cinci puncte tipografice. – Din germ. Perl. Sursa: DEX '98.
PRURÍT n. Stare patologică constând în mâncărime intensă a pielii sau a mucoasei, provocată de tulburări funcționale ale nervilor pielii. /<fr. prurit, lat. pruritus. Sursa: NODEX.
VERÍF s. n. (În loc. adj. și adv.; în legătură cu felul de a așeza, a îndoi sau a croi o stofă) În verif = (așezat) în diagonală, pieziș. – Din bg. verev. Sursa: DEX '98.
BĂDĂDUÍ vb. IV. v. bădădăi; BĂDĂDĂÍ vb. v. hoinări, pribegi, rătăci, vagabonda. Sursa: Sinonime.

5 martie DEVIU, CREP - Thuatha (foto 1, interviu); COXE, BUZAU, TAFTURII, PANTEON - Waxberry, in meciul Thuatha - Waxberry 434 - 573.

DEVIU - Forma flexionara de la DEVENI vb.
CREP, crepuri, s. n. 1. Cauciuc natural, de culoare albă-gălbuie, din care se fac tălpi pentru încălțăminte. 2. Țesătură subțire, încrețită, din fire de mătase sau de lână suprarăsucite. ◊ Crep satin = țesătură cu una dintre fețe mată și cu cealaltă lucioasă. ♦ Bucată dintr-o asemenea țesătură, de culoare neagră, care se poartă la braț, la rever sau la pălărie în semn de doliu. – Din fr. crêpe. Sursa: DEX '98.
CÓXĂ, coxe, s. f. 1. (Anat.) Coapsă. 2. (Zool.) Unul dintre segmentele picioarelor la artropode. – Din lat. coxa. Sursa: DEX '98.
BUZẮU adj. invar. (Rar, în expr.) A sta buzău = a sta bosumflat, îmbufnat. – Din buză + suf. -ău. Sursa: DLRM.
TAFTÚR, tafturi, s. m. Chingă cu care se strânge șaua sau pătura pe cal, cu care se leagă scările la șa etc. – Din tc. tapkur [kolam]. Sursa: DEX '98.
PANTEÓN s.n. 1. Templu închinat tuturor zeilor la greci și la romani; (p. ext.) totalitatea divinităților unei mitologii sau unei religii politeiste. 2. Monument consacrat amintirii oamenilor iluștri, unde se depun rămășițele lor pământești; (p. ext.) totalitatea oamenilor iluștri ai unui popor, ai unei țări. [Pron. -te-on, pl. -nuri. / < fr. panthéon, lat., gr. pantheon < pas – tot, theos – zeu]. Sursa: DN. Foto: Dôme du Panthéon, Paris, Franta. Sursa: fr.wikipedia.org

4 martie DROT, VUM, STOG - Matata; TEXUL, LUSTRINA, EXONDA - Meikyo (foto), in meciul Matata - Meikyo 400 - 505.

DROT, droturi, s. n. 1. Arc de sârmă folosit la scaunele capitonate, la somiere etc. ♦ Sârmă. 2. Instrument metalic de forma unui clește lung, care, încălzit, servește la ondulatul părului. – Din magh. drót. Sursa: DEX '98.
VUM interj. Cuvânt care redă sunetul unui clopot cu timbru grav. – Onomatopee. Sursa: DEX '98.
STOG, stoguri, s. n. Grămadă mare de fân, de snopi de grâu (sau de alte păioase), așezată în formă cilindrică și terminată printr-un vârf conic. – Din sl. stogŭ. Sursa: DEX '98.
TEX s.m. (Text.) Unitate de măsură folosită pentru indicarea fineței firelor și semifabricatelor textile, reprezentând greutatea în grame a 1000 de metri de fir. [< fr. tex]. Sursa: DN.
LUSTRÍNĂ s. f. v. lustrin; LUSTRÍN s. n. Țesătură subțire de mătase (naturală sau artificială) sau de bumbac, având un luciu specific. [Var.: lustrínă, s. f.] – Din fr. lustrine, it. lustrino. Sursa: DEX '98.
EXONDÁ vb. refl. (despre suprafețe ale scoarței terestre) a se ridica deasupra nivelului mării datorită mișcărilor tectonice; (despre locuri inundate) a se usca. (< fr. séxonder). Sursa: MDN.

3 martie ORDINATA, POSTAVI, EXIG - Adorvara; DRUPE, AGEST, MATRASIT - Zdro (foto), in meciul Matata - Zdro 400 - 505.

ORDINÁ vb. I v. ordona. Sursa: DEX '98.
POSTÁVĂ, postăvi, s. f. (Pop.) 1. Albie (care servește la frământatul aluatului, la spălatul rufelor etc.). 2. Ladă în care curge făina la moară în timpul măcinatului. – Din scr. postava. Sursa: DEX '98.
EXÍGE, exíg, vb. III. Tranz. (Livr.) A cere imperios, a necesita. – Din lat. exigere, fr. exiger. Sursa: DEX '98.
DRÚPĂ, drupe, s. f. Tip de fruct cu mezocarpul cărnos (și zemos) și cu endocarpul format dintr-un singur sâmbure. – Din fr. drupe, lat. drupa. Sursa: DEX '98.
AGÉST s. n. (Reg.) Îngrămădire de bușteni, crengi etc. aduse de ape la cotul unui râu; loc la cotul unui râu unde se îngrămădesc bușteni, crengi etc. aduse de ape. – Lat. aggestum, „intăritură, fortificație”. Sursa: DEX '98.
MĂTRĂȘÍ, mătrășesc, vb. IV. Tranz. (Pop. și fam.) 1. A îndepărta pe cineva a cărui prezență este supărătoare; a alunga, a goni. ◊ Expr. A mătrăși din lumea asta = a ucide. ♦ Refl. A pleca (în grabă și cam fără voie); a se cărăbăni, a se căra. ♦ A concedia sau a muta, a transfera pe cineva. 2. A cheltui, a risipi, a irosi bunuri materiale. – Cf. scr. potrošiti. Sursa: DEX '98.