Home
 

31 octombrie SCARTUL, PIPERI, TAUSEAU - Finella (robot, foto 1, galerie); DISLEXICE, TRACOMANIE (x9) - Maestrul Sportului Mihu (foto 2, galerie, interviu), in meciul Finella - Mihu 518 - 594.

SCART s. n. problemă enigmistică în care prin extragerea uneia sau a mai multor litere, a unei silabe ori a unui grup de litere dintr-un cuvânt se obține un cuvânt cu un înțeles nou. (< it. scarto). Sursa: MDN.
scart, scárturi, s.n. (reg.) 1. (în unele jocuri de cărți) punere de o parte a unor cărți, pentru a fi schimbate cu altele; cărțile puse astfel de o parte. 2. (în expr.) a pune în scart = a da de-o parte; a fi scart = a nu mai avea în mână cărți de o anumită culoare. 3. șaizeci și șase. 4. material de pălărie care nu se valorifică, datorită calității sale inferioare. Sursa: DAR.
SCÂRȚ² ~i m. Adaos din piele, care face ca încălțămintea să scârțâie în timpul mersului. Pantofi cu ~. /Onomat. Sursa: NODEX.
PIPER, piperi, s.m. 1. Plantă tropicală (Piper nigrum) ale cărei fructe (boabe) sunt variat utilizate drept condiment. Se comercializează ca piper măcinat (pulbere) sau ca piper boabe (boabe întregi), iar acestea ca: a) piper verde = boabe recoltate înainte de maturare, conservate în saramură sau oțet; b) piper negru = boabe recoltate verzi, apoi uscate; c) piper alb = boabe mature, decorticate. 2. Boabe picante ale altor plante exotice: a) piper roz (roșu) sau piper american (pink peppercorns) = fructele aromatice ale unui mic arbore sud-american (Schinus molle); b) piper chinezesc sau de Sichuan (Chinese pepper) = fructele uscate ale unui arbore asiatic (Zanthoxylum piperitum), cu gust și aromă de piper. 3. (Adesea sin. cu boia) Piper de Cayenne = boia extrem de iute obținută din ardei de Cayenne (fr. poivre de Cayenne); pop. piper roșu = boia de ardei. Sursa: DGE.
pipérul (dans) s. m. art. Sursa: Ortografic.
PIPER-DE-ÁPĂ s. v. dintele-dracului. Sursa: Sinonime.
PIPER-DE-BÁLTĂ s. v. dintele-dracului. Sursa: Sinonime.
PIPERUL-BROÁȘTEI s. v. dintele-dracului. Sursa: Sinonime.
PIPER-DE-VÁLE s. v. dintele-dracului. Sursa: Sinonime.
PIPERUL-LÚPULUI s. v. tulichină. Sursa: Sinonime

PIPERUL-LÚPULUI s. v. popilnic. Sursa: Sinonime.
TĂUȘÍ, tăușesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A ascunde, a tăinui. ♦ A mărturisi strâmb. [Pr.: tă-u-] -Et. nec. Sursa: DEX '98.
DISLÉXIC, -Ă, dislexici, -ce, adj., s. m. și f. (Med.) (Bolnav) de dislexie. – Din fr. dyslexique; DISLEXÍE, dislexii, s. f. (Med.) Tulburare la citit manifestată prin modificarea cuvintelor, prin greșeli de lectură etc. – Din fr. dyslexie. Sursa: DEX '98.
TRACOMANÍE s. f. Exagerare a importanței tracilor în elucidarea unor probleme de istorie, cultură etc. – Trac + manie. Sursa: DEX '98.

29 octombrie POHOD, MANSUP, GLUTEINE, VERMINEI, BIBICII, PISTONAJE, ELONGATI, DESDAUNAT, PLAV - Topuri la partida Duplicat de la ora 10. Foto: Screblista (galerie).

pohód (pohóduri), s. n. – Ocazie, motiv, rațiune. – Var. po(d)vod. Sl. povodŭ (Cihac, II, 284), cf. pol. powod, rus. povod. – Der. pohodnic (var. podhodnic, po(d)vodnic), s. m. (dublură, cal de rezervă; cal de paradă) pare a fi der. de la același cuvînt, cf. sb. povodnik „hăț”, pol. powodnik „cel care mînă cai”, contaminat cu sl. pochoditi „a umbla”. Cuvinte înv. Sursa: DER.
MANSÚP, mansupuri, s. n. (Înv.) Funcție, dregătorie, slujbă. – Din tc. mansip. Sursa: DEX '98.
GLUTEÍNĂ, gluteine, s. f. Proteină constituentă a glutenului. – Din fr. glutéine. Sursa: DEX '98.
VERMÍNĂ ~e f. 1) Clasă de insecte parazite (reprezentanți: păduchii, puricii). 2) Insectă din această clasă. 3) fig. Indivizi de la periferia societății. /<fr. vermine. Sursa: NODEX.
BIBÍC¹, bibici, s. m. (Ornit.) Nagâț. – Din magh. bibic. Sursa: DEX '98.
BIBÍC² -Ă, bibici, -ce, s. m. și f. (Fam.) Termen de dezmierdare adresat unei persoane iubite; bibiloi. – Cf. bibi. Sursa: DEX '98.
PISTONÁJ, pistonaje, s. n. (Tehn.) 1. Pistonare. 2. Crearea unei depresiuni în spațiul situat sub garnitura de foraj a unei sonde. – Din fr. pistonnage. Sursa: DEX '98.
ELONGÁT, -Ă, elongați, -te, adj. (Bot.; despre unele organe) Care crește în lungime, care se alungește față de forma primară. – Din fr. élongé, lat. elongatus. Sursa: DEX '98.
DESDĂUNÁ, desdăunez, vb. I. Tranz. A despăgubi. [Pr.: -dă-u-] – Des¹- + dăuna. Sursa: DEX '98.
PLAV s. v. insulă plutitoare, plaur, plavie.
Sursa: Sinonime.
plav², -ă, adj. (reg.; despre boi) care are părul de culoare albă sau albă-gălbuie.
Sursa: DAR.

27 octombrie PES, NEX, MUS, IOVUL - Viktoras; HOC, ZEIA, PIVE - Nickolle (foto, galerie), in meciul Viktoras - Nickolle 452 - 451.

peș s.n. (pop.) 1. partea dinainte a unui zid. 2. latură, coastă, rână; (în loc. adv.) într-un peș = pe o parte, într-o latură, într-o rână, înclinat, oblic, pieziș. Sursa: DAR.
NEX, nexuri, s. n. 1. (Livr.) Legătură, înlănțuire (între lucruri, fenomene etc.); relație, raport. ◊ Nex cauzal = raport cauzal, legătură de la cauză la efect. 2. (Jur.) Contract de vânzare, de cesiune; drept de a aliena ceva. – Din lat. nexus. Sursa: DEX '98.
MUS s. m. 1. elev marinar. 2. ajutor al timonierului (schipărului) la bordul unei ambarcații cu vele. (< engl. mus, fr. mousse). Sursa: MDN.
PARTURIUNT MONTES, NASCENTUR RIDICULUS MUS (lat.) se vor căzni munții (în durerile facerii) și se va naște un biet șoarece – Horațiu, „Ars poetica”, 139. Versul caracterizează rezultatele disproporționat de mici în raport cu strădaniile despuse și indică totodată una din sursele generale ale comicului. Sursa: DE.
IÓV, iovi, s. m. Specie de salcie care crește prin pădurile de la munte (Salix capraea). [Var.: (rar) ióvă, -e s. f.] – Cf. sl. iva. Sursa: DEX '98.
HOC interj. v. cea. Sursa: Sinonime.
HOC CAVERAT MENS PROVIDA REGULI (lat.) mintea prevăzătoare a lui Regulus s-a gândit la asta – Horațiu, „Ode,” III, 5, 13. Elogiu adus clarviziunii senatorului Regulus, care a salvat astfel Senatul de la luarea unei hotărâri ce ar fi primejduit într-un viitor mai îndepărtat însăși existența statului roman. Sursa: DE.
HOC ERAT IN VOTIS (lat.) asta îmi era dorința – Horațiu, „Satirae”, II, 6, 1. Sentiment de satisfacție deplină la îndeplinirea unei mari dorințe. Sursa: DE.
HOC OPUS, HIC LABOR EST (lat.) aceasta e truda, aici e greutatea – Vergiliu, „Eneida”, VI, 129. Nu coborârea în Infern, ci revenirea pe Pământ e grea. Astfel îl previne Sibila din Cumae pe Enea, care îi ceruse să-l conducă în Infern. Sursa: DE.
HOC VOLO, SIC IUBEO; SIT PRO RATIONE VOLUNTAS (lat.) asta vreau, așa poruncesc; voința mea să țină loc de rațiune – Iuvenal, „Satirae”, VI, 223. Expresie a unei încăpățânări arbitrare. Sursa: DE.
IN HOC SIGNO VINCES (lat.) sub acest semn vei învinge – Eusebiu, „De vita Constantini”, I, 28. Deviză a împăratului creștin Constantin cel Mare, înscrisă sub semnul unei cruci pe stindardele armatei sale, înainte de lupta cu Maxențiu. Astăzi expresia se folosește pentru a arăta calea pe care trebuie să o urmeze cineva pentru a-și realiza un ideal. Sursa: DE.
POST HOC, ERGO PROPTER HOC (lat.) după aceasta, deci din cauza aceasta – Sofism care constă în stabilirea legăturii cauzale între două evenimente sau fapte pe baza simplei lor succesiuni în timp. Sursa: DE.
QUOD NON VETAT LEX, HOC VETAT FIERI PUDOR (lat.) ceea ce nu interzice legea, interzice pudoarea – Seneca, „Troades”, 334. Sursa: DE.
ZÉIE, zeie, s. f. (Rar) Zeiță. [Pr.: ze-ie] – Din zeu. Sursa: DEX '98.
PÍVĂ s. f. v. piuă. Sursa: DEX '98.

26 octombrie HUC - Gogutz65; ROC, RA - Sandra4you (foto, galerie), in meciul Gogutz65 - Sandra4you 530 - 553.

huc, hucuri, s.n. (reg.) Rămășiță, brac, gunoi, bucluc, gogleze, goz, huimată. Sursa: DAR.
ROC, rocuri, s. n. (Reg.) Un fel de palton scurt care se poartă mai ales la țară. – Din germ. Rock. Sursa: DEX '98.
roc (rócuri), s. n. – (Banat) Soroc, termen. Sb. rok (Candrea). Sursa: DER.
RA - Cuvant din Lista oficiala a cuvintelor de 2 litere. RĂ adj. f. (Reg.) Rea. Conform http://jocuridecuvinte.eu/dic/cuvinte2litere.htm.

25 octombrie TINC - Ghylls (robot, foto 1, galerie); TERMOFIL, DAJDII, CIN, STEPENEI - 60Tim (foto 2, galerie), in meciul Ghylls - 60Tim 448 - 779.

ȚINC² s. m. v. țânc. Sursa: DEX '98.
ȚINC¹, țincuri, s. n. Fiecare dintre proeminențele tăiate la capetele a două scânduri (alternând cu câte o scobitură) pentru a permite o îmbucare solidă în unghi a celor două scânduri. – Din germ. Zinke. Sursa: DEX '98.
TERMOFÍL, -Ă, termofili, -e, adj. 1. (Despre microbi) Care este prezent în apele termale. 2. (Despre plante) Iubitor de căldură. – Din fr. thermophile. Sursa: DEX '98.
DÁJDIE dăjdii f. înv. Plată obligatorie(în bani sau în natură) vărsată de cetățeni în bugetul statului; dare; impozit. /<sl. dažda. Sursa: NODEX.
CIN¹, cinuri, s. n. (Înv.) 1. (În societatea medievală) Poziție socială înaltă. ♦ Stare socială. 2. Ordin preoțesc sau călugăresc; tagmă. – Din sl. cinŭ. Sursa: DEX '98.
CIN², cinuri, s. n. (Înv. și reg.) Luntre mică (pescărească). – Din scr. čun. Sursa: DEX '98.
CIN- Element prim de compunere savantă cu semnificația „câine”, „în legătură cu câinii”. [Var. chino-, cine-, cino-. / < fr. cyno-, cf. gr. kyon, kynos]. Sursa: DN.
STÉPENĂ, stepene, s. f. (Înv.) Treaptă, rang. – Din sl. stepenĩ. Sursa: DEX '98.

24 octombrie FILER, CAMPA, SNIT, TEC, HOC - Claudia06 (foto 1); VIPLE, DIS, DINE - Carol (foto 2, galerie), in meciul Claudia06 - Carol 497 - 383, Carol a depasit timpul de gandire.

FÍLER¹, fileri, s. m. Monedă divizionară în Ungaria, valorând a suta parte dintr-un forint. – Din magh. fillér. Sursa: DEX '98.
FÍLER² s. n. Material pulverulent (praf de calcar, de var stins, negru de fum etc.) folosit pentru a mări consistența, adezivitatea și stabilitatea termică a unor materiale. – Din fr., engl. filler. Sursa: DEX '98.
filér (fíleri), s. m. – Pantof, gheată. Tc. filer (Șeineanu, II, 172; Lokotsch 624). Sec. XIX, popular. Sursa: DER.
FÍLER s. v. obol. Sursa: Sinonime.
CAMPÁ vb. I. intr. (despre unități militare sau turiști) a se instala provizoriu în campament. II. refl. (fig.) a se ține într-o atitudine mândră, provocatoare. (< fr. comper). Sursa: MDN.
ȘNIT, șnituri, s. n. 1. Suprafață formată de marginile tăiate ale unei cărți. 2. Marginea liberă a tălpii la încălțăminte. – Din germ. Schnitt. Sursa: DEX '98.
TEC, teci, s. m. Arbore exotic originar din sudul Asiei, înalt, cu frunze opuse, întregi și cu flori albe, al cărui lemn dens și rezistent este folosit mai ales în construcții navale (Tectona grandis). – Din fr. teck. Sursa: DEX '98.
HOC interj. v. cea. Sursa: Sinonime.
AB HOC ET AB HAC (lat.) de ici și de colo – A vorbi ab hoc et ab hac, a vorbi anapoda, a spune vrute și nevrute. V. Á tort et à travers. Sursa: DE.
HOC CAVERAT MENS PROVIDA REGULI (lat.) mintea prevăzătoare a lui Regulus s-a gândit la asta – Horațiu, „Ode,” III, 5, 13. Elogiu adus clarviziunii senatorului Regulus, care a salvat astfel Senatul de la luarea unei hotărâri ce ar fi primejduit într-un viitor mai îndepărtat însăși existența statului roman. Sursa: DE.
HOC ERAT IN VOTIS (lat.) asta îmi era dorința – Horațiu, „Satirae”, II, 6, 1. Sentiment de satisfacție deplină la îndeplinirea unei mari dorințe. Sursa: DE.
HOC OPUS, HIC LABOR EST (lat.) aceasta e truda, aici e greutatea – Vergiliu, „Eneida”, VI, 129. Nu coborârea în Infern, ci revenirea pe Pământ e grea. Astfel îl previne Sibila din Cumae pe Enea, care îi ceruse să-l conducă în Infern. Sursa: DE.
HOC VOLO, SIC IUBEO; SIT PRO RATIONE VOLUNTAS (lat.) asta vreau, așa poruncesc; voința mea să țină loc de rațiune – Iuvenal, „Satirae”, VI, 223. Expresie a unei încăpățânări arbitrare. Sursa: DE.
IN HOC SIGNO VINCES (lat.) sub acest semn vei învinge – Eusebiu, „De vita Constantini”, I, 28. Deviză a împăratului creștin Constantin cel Mare, înscrisă sub semnul unei cruci pe stindardele armatei sale, înainte de lupta cu Maxențiu. Astăzi expresia se folosește pentru a arăta calea pe care trebuie să o urmeze cineva pentru a-și realiza un ideal. Sursa: DE.
POST HOC, ERGO PROPTER HOC (lat.) după aceasta, deci din cauza aceasta – Sofism care constă în stabilirea legăturii cauzale între două evenimente sau fapte pe baza simplei lor succesiuni în timp. Sursa: DE.
QUOD NON VETAT LEX, HOC VETAT FIERI PUDOR (lat.) ceea ce nu interzice legea, interzice pudoarea – Seneca, „Troades”, 334. Sursa: DE.
VÍPLĂ s. f. Aliaj de oțel cu crom și nichel, inoxidabil și rezistent la acizi, întrebuințat în tehnica dentară. – Din germ. Wiepla. Sursa: DEX '98.
dis, re diez*, în terminologia muzicală germană. Sursa: DTM.
DIS¹-/DI-/DIZ- pref. „separare”, „absență”. (< fr. dis-, cf. lat. dis). Sursa: MDN.
DIS²-/DIZ- elem. „dificil, greu, anormal”. (< fr. dys-, cf. gr. dys, rău). Sursa: MDN.
DÍNĂ, dine, s. f. (Fiz.) Unitate de măsură a forței, egală cu forța care imprimă unui corp cu masa de un gram accelerația de un centimetru pe secundă la pătrat. – Din fr. dyne. Sursa: DEX '98.
-DÍNĂ² elem. dinam²(o)-. Sursa: MDN.

23 octombrie CIT, ONDATRE, MAURESC, CAZIC, BLUM, CANTOUL, SOSELARE - Topuri la partida Duplicat de la ora 14. Foto: Geo1974, Screblista (galerie).

CIT, cituri, s. n. (Înv. și reg.) Material textil de calitate inferioară, înflorat și apretat, fabricat din bumbac. – Din tc. čit. Sursa: DEX '98.

cit¹, -ă, adj. (reg.) adevărat, întreg. Sursa: DAR.
cit!² interj. (reg.) cuvânt prin care facem pe cineva să tacă; pâs!, st!. Sursa: DAR.
-CIT v. cito-. Sursa: DN.
ONDÁTRA s.f. (Zool.) Mamifer rozător amfibiu, de apă dulce, asemănător cu șobolanul, care trăiește în preajma apelor; bizam. [< fr. ondatra]. Sursa: DN. Foto: Ondatra, de la flickr.com.
MAURÉSC, -Ă, maurești, adj. (Rar) Maur (2). [Pr.: ma-u-] – Din fr. mauresque. Sursa: DEX '98.
CAZÍC, cazici, s. m. Țăruș de lemn (având la capăt un inel de oțel), care se introduce în pământ, pe malul unei ape, pentru legarea ambarcațiilor. – Et. nec. Sursa: DEX '98.
BLUM, blumuri, s. n. Oțel semilaminat în formă de bară, cu secțiune în general pătrată. – Din fr. bloom. Sursa: DEX '98.
canto (cuv. it. „cântare”), disciplina stăpânirii aparatului vocal în scopul cântării artistice. Istoria c. începe încă din antic., legată de elocință, apoi în ev. med., de polif. vocală. Odată cu apariția operei*, arta cântatului atinge o mare înflorire. După virtuozitatea* cerută de belcanto*, sec. 19 introduce o nouă specie de vocalism bazată pe declamație* și forța expresiei, extinsă de sec. 20 de la Sprechgesang* la efecte vocale de mare varietate. Tehnica emisiei se modifică, apar numeroase teorii întemeiate pe baze anatomo-fiziol. și psih., care introduc și ideea de „specific național” al vocii (1), derivat din caracteristicile limbii. Toate metodele urmăresc echilibrul gestului vocal, egalitatea emisiei, valorificarea timbrului* natural, amplificarea rezonanței și tehnica specifică [atac (1), filaj, dicție etc.]. V. fonație; voce. Sursa: DTM.
ȘOSELÁ vb. tr. a transforma un drum în șosea prin pietruire sau asfaltare. ◊ a înzestra o regiune cu o rețea de șosele. (< șosea). Sursa: MDN.

22 octombrie SCRABBLE CIFRIC. Situatie inedita: robotul arbitru distribuie celor doi jucatori, Pisicus (foto 1, galerie) si  Mikai (foto 2, galerie) cate o cifra, in loc de litere (clic pe desenul din dreapta).

21 octombrie PRECURMAU, RANDASI, GEMINATA, BAGRIN, TIMF, OCI, UZURPE, SILDULUI, FIXAJ, SPARCUI - Topuri la partida Duplicat de la ora 13. Foto: Marcos971 (galerie), Vidi2004 (galerie).

PRECURMÁ, precúrm, vb. I. Tranz. și refl. (Înv.) A (se) întrerupe (brusc), a (se) sfârși, a (se) curma. – Pre¹- + curma. Sursa: DEX '98.
precurmá², precúrm, vb. I (înv.) a lega, a strânge prea tare cu o frânghie, cu o sfoară. Sursa: DAR.
RÂNDÁȘ, rândași, s. m. Om de serviciu folosit în trecut la muncile de rând într-o gospodărie; servitor, slugă. – Rândui + suf. -aș. Sursa: DEX '98.
GEMINÁT ~tă (~ți, ~te) 1) Care formează o pereche; dispus în perechi; împerecheat. Frunze ~te. 2) și fig. Care este unit, formând un tot; îmbinat; împreunat. 3) lingv.: Consoană ~tă consoană pronunțată lung. /<fr. géminé, lat. geminatus. Sursa: NODEX.
bagrín (-ni), s. m. – 1. Plantă, salcîm (Robinea pseudoacacia). – 2. Plantă, drob (Cytisus laburnum). – Var. braghin, magrin. Sb. bagrena (DAR). Sursa: DER.
TIMF, timfi, s. m. Veche monedă poloneză sau rusească care a circulat și în Moldova. – Din pol. tynf. Sursa: DEX '98.
ÓCĂ s. f. v. oca. Sursa: DEX '98.
ócă s.f. (reg., înv.) cauză, motiv, pricină. Sursa: DAR.
OCI- elem. „care stimulează”. (< fr. oci-, cf. gr. okys, repede). Sursa: MDN.
UZURPÁ, uzúrp, vb. I. Tranz. A-și însuși în mod fraudulos un bun, un drept, o calitate etc. – Din fr. usurper, lat. usurpare. Sursa: DEX '98.
ȘILD, șilduri, s. n. Mică placă de metal sau de material plastic care se fixează în dreptul mânerelor și broaștelor la uși, ferestre, sertare etc. pentru a proteja gaura cheii. – Din germ. Schild. Sursa: DEX '98.
ȘILD s. v. cozoroc, vizieră. Sursa: Sinonime.
FIXÁJ s.n. Fixare. ♦ Operație prin care o imagine fotografică este făcută inalterabilă la lumină. [< fr. fixage]. Sursa: DN.
 

SPÂRCUÍ, spârcuiesc, vb. IV. Tranz. (Înv. și reg.) A rupe în bucăți; a sfâșia, a sfârtica, a ciopârți. ♦ A distruge, a nimici; a pune pe fugă, a risipi, a împrăștia. ♦ Refl. A evacua fecalele în mici cantități (și des). [Prez. ind. și: spấrcui] – Spârc + suf. -ui. Sursa: DEX '98.

20 octombrie HAZI, JASP, KIEVEANA, PALUX, BARCOACE, VUTCILOR, ANA, DESOCAT - Topuri la partida Duplicat de la ora 18. Foto: Mikidutza (galerie), Coky (galerie).

HÂD hâdă (hâzi, hâde) Care provoacă repulsie prin caracterul său; foarte urât; hidos; dezgustător; scârbos. Om ~. /cf. ucr. hyd. Sursa: NODEX.
HÂZÍ vb. v. deforma, desfigura, poci, schimonosi, sluți, strâmba, urâți. Sursa: Sinonime.
JASP s. n. Rocă silicioasă compactă, variat colorată, alcătuită din calcedonie și compuși ai fierului, întrebuințată ca piatră semiprețioasă. – Din fr. jaspe. Sursa: DEX '98.
KIEVEÁN, -Ă, kievéni, -e, s.m. și f., adj. 1. s.m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Kievului sau este originară de acolo. 2. adj. Care aparține Kievului sau kievenilor (1.), privitor la Kiev sau la kieveni. (n. pr. Kiev (capitala Ucrainei) + suf. -ean). Sursa: DOOM.
PÁLUX s. m. Lac incolor care se aplică pe suprafața parchetului. – Denumire comercială. Sursa: DEX '98.
BÂRCOÁCE, bârcoci, s. f. Arbust cu flori și cu fructe roșii, care crește pe stânci, în pădurile de munte (Cotoneaster integerrima). – Et. nec. Sursa: DEX '98.
vútcă (-ci), s. f. – Rachiu foarte tare. – Var. vodcă. Pol. wodka (Tiktin). – Der. vutcar, s. m. (fabricant de votcă), sec. XVIII. Sursa: DER.
ANÁ, anale, s. f. Frânghie de care sunt suspendate cârligele carmacelor. ♦ Frânghie cu plute care se agață de marginea superioară a mrejelor și a altor plase pescărești. – Et. nec. Sursa: DEX '98.
ANA- Element prim de compunere savantă cu semnificația „în sus”, „înapoi”, „din nou”, „de-a curmezișul”. [< fr. ana-, cf. gr. ana – înapoi, în sus]. Sursa: DN.
DEȘOCÁ vb. tr. a scoate pe cineva din starea de șoc prin aplicarea de diferite tehnici terapeutice. (după fr. déchocage). Sursa: MDN.

19 octombrie TEC - Numaieu (foto 1, galerie); UT, TUF, DRIT, DUBAS, VIG - Selena1001 (foto 2, galerie), in meciul Numaieu - Selena1001 506 - 481.

TEC, teci, s. m. Arbore exotic originar din sudul Asiei, înalt, cu frunze opuse, întregi și cu flori albe, al cărui lemn dens și rezistent este folosit mai ales în construcții navale (Tectona grandis). – Din fr. teck. Sursa: DEX '98.
ut, în solmizația* medievală, prima silabă a hexacordului* (în sensul lui c*, f* sau g*); în lb. fr. denumirea notei do* din celelalte limbi romanice (corespunzător cu c* din limbile germanice). Sursa: DTM.
DO UT DES (lat.) își dau ca să-mi dai – Formulă din dreptul roman referitoare la echivalența prestațiilor în cazul schimbului; în sens larg, serviciu contra serviciu. Sursa: DE.
TUF, tufuri, s. n. Rocă formată prin acumularea și consolidarea cenușii, nisipului etc. provenite din erupțiile vulcanice. ◊ Tuf calcaros = rocă sedimentară formată prin depunerea bicarbonatului de calciu din apele calcaroase. – Din fr. tuf. Sursa: DEX '98.
DRIT s. v. drept, jurisprudență. Sursa: Sinonime.
DUBÁS, dubasuri, s. n. Luntre mare care servește la pescuit și la trecerea de pe un țărm al unei ape pe celălalt. – Din rus. dubas. Sursa: DEX '98.
VIG, viguri, s. n. (Pop.) Val, sul, trâmbă (de pânză, de stofă etc.) – Din magh. vég. Sursa: DEX '98.

17 octombrie DUTCE, CRUCNA, VASCE - Alehin (robot, foto 1, galerie); DEFLATIA, VANG, RIJE, POCALTIRI, RUF, GURNEI, BORT - Maestrul Sportului Bubi (foto 2, galerie), in meciul Alehin - Bubi 472 - 531.

DÚTCĂ, dutce, s. f. Monedă rusească său poloneză de mică valoare, care a circulat și în țările românești; veche monedă românească de argint. [Var.: dúpcă s. f.] – Din ucr. dudok. Sursa: DEX '98.
CRÚCNĂ, crucne, s. f. Bară de oțel, cu mâner în formă de ochi, cu care se scutură zgura de pe vatra cuptorului ori cu care se amestecă baia de metal topit la fabricarea oțelului. – După germ. Krücke. Sursa: DEX '98.
VÁSCĂ s.f. Recipient în formă de cupă, folosit ca element decorativ în special în parcuri. [< it. vasca, cf. fr. vasque]. Sursa: DN.
DEFLÁȚIE, deflații, s. f. 1. Retragere din circulație a unei cantități de bancnote în timpul unei inflații, pentru a face să crească puterea de cumpărare a banului. 2. Proces de răspândire prin intermediul vântului a materialului rezultat în urma eroziunii. – Din fr. déflation. Sursa: DEX '98.
VANG, vanguri, s. n. (Constr.) Grindă așezată de-a lungul marginilor unei scări fixe, pe care se reazemă capetele treptelor. – Din germ. Wange. Sursa: DEX '98.
RÍJĂ, s. f. v. rujă; RÚJĂ², ruje, s. f. (Fam.) Bandă de pânză, de stofă, de dantelă etc. plisată sau încrețită, care servește ca ornament la diferite obiecte de îmbrăcăminte. [Var.: ríjă s. f.]- Cf. fr. ruche. Sursa: DEX '98.
POCÂLTÍ, pocâltesc, vb. IV. Refl. (Înv. și reg.) A slăbi foarte mult; a fi istovit de foame. – Et. nec. Sursa: DEX '98.
RUF, rufuri, s. n. Construcție deasupra punții superioare a unei nave, extinsă numai pe o porțiune a ei, în care sunt amenajate, de obicei, locuințele echipajului. – Din fr. rouf. Sursa: DEX '98.
GÚRNĂ, gurne, s. f. (Mar.) Parte curbă a carenei care leagă fundul cu pereții verticali ai unei nave. – Cf. engl. gurney. Sursa: DEX '98.
BORT (‹ fr. {i}) s. n. Varietate de diamant translucid, puternic colorat, cu luciu gras, cristalizat sub formă de concrețiuni neregulate sau ca granule sferice cu structură radială, fibroasă și numeroase imperfecțiuni (din care cauză nu este folosit ca piatră prețioasă). Este utilizat la fabricarea sapelor de foraj și a uneltelor pentru prelucrarea metalelor. Sursa: DE.
BORȚ, borțuri, s. n. (Reg.) Pântecele umflat al femeii însărcinate. Sursa: DLRM.

16 octombrie NON, ADA, SAD, LAZ, METISAJ, GURUT, BUHUR, OTCUPCIC, LORNIETA, IBEX, SNIT, NASEL, PRENADEZ - Topuri la partida Duplicat de la ora 18. Foto: Pusica (galerie), Screblista (galerie).

NON- Element de compunere care însemnează „nu” și care servește la formarea unor substantive și a unor adjective. – Din lat., fr. non-. Sursa: DEX '98.
ABUSUS NON TOLLIT USUM (lat.) abuzul nu împiedică uzul – Maximă din vechiul drept francez. Teama de a săvârși un abuz (de drept) nu trebuie să ducă la neexercitarea dreptului. Sursa: DE.
ACTA, NON VERBA (lat.) fapte, nu vorbe – Faptele sunt mai grăitoare decât vorbele. Variantă: Res, non verba. Sursa: DE.
AMORI FINEM TEMPUS NON ANIMUS FACIT (lat.) timpul pune capăt dragostei, nu judecata – Publilius Syrus, „Sententiae”, 35. Sursa: DE.
AQUILA NON CAPIT MUSCAS (lat.) vulturul nu prinde muște – Cine este preocupat de lucruri importante nu se lasă furat de nimicuri. V. și De minimis non curat praetor. Sursa: DE.
CAESAR NON SUPRA GRAMMATICOS (lat.) împăratul nu este mai presus de gramatici – Replică dată lui Sigismund de Luxemburg când, corectat de arhiepiscopul Placentius pentru o greșeală gramaticală, ar fi spus: „Ego sum rex Romanus et supra grammaticam” („Sunt împărat roman și mai presus de gramatică”). V. și Non est princeps supra leges, sed leges supra principem. Sursa: DE.
DE GUSTIBUS (ET COLORIBUS) NON DISPUTANDUM (lat.) despre gusturi (și culori) nu se discută – Adagiu scolastic. S-a răspândit ca o justificare a libertății de a avea preferințe personale în domeniul nedemonstrabilului. Sursa: DE.
DE MINIMIS NON CURAT PRAETOR (lat.) pretorul nu se ocupă de treburile mărunte – Recomandare de a nu-ți irosi timpul cu preocupări minore. V. și Aquila non capit muscas. Sursa: DE.
EPISTULA NON ERUBESCIT (lat.) scrisoarea nu roșește – Cicero, „Epistulae ad familiares”, V, 12, 1. Autorul își scuză astfel confidențele din scrisori. În sens mai larg: hârtia suportă orice. Sursa: DE.
GRAECA SUNT, NON LEGUNTUR (lat.) (aceste cuvinte) sunt scrise pe grecește, nu se citesc – Avertisment asupra unui text ininteligibil, dificil, în Evul Mediu, limba greacă nemaifiind cunoscută, pasajele scrise în grecește din lucrările latine se săreau. Sursa: DE.
GUTTA CAVAT LAPIDEM NON VI, SED SAEPE CADENDO (lat.) picătura găurește piatra nu prin forță, ci prin continua ei cădere – Ovidiu, „Ex Ponto”, IV, 10, 5. Voința stăruitoare învinge cu timpul orice obstacol. Sursa: DE.
HYPOTHESES NON FINGO (lat.) nu născocesc ipoteze – Newton, într-o scrisoare către R. Hooke, din 5. febr. 1676. Teoriile valabile se întemeiază numai pe cercetarea faptelor. Sursa: DE.
IL FAUT MANGER POUR VIVRE ET NON PAS VIVRE POUR MANGER (fr.) trebuie să mănânci ca să trăiești și nu să trăiești ca să mănânci – Maximă cunoscută încă din Antichitate, repusă în circulație de Moliére („Avarul”, act. III, scena 1). Sursa: DE.
IN SILVAM NON LINGA SILVAM (lat.) să nu duci lemne în pădure – Horațiu, „Satirae”, I, 10, 34. Sursa: DE.
MANIFESTUM NON EGET PROBATIONE (lat.) ceea ce este evident nu are nevoie de dovadă – Principiu de drept civil roman. Sursa: DE.
MORS NATURAE FINIS EST, NON POENA (lat.) moartea este sfârșitul firesc, nu o pedeapsă – Cicero, „Pro Milone”, 37, 101. Sursa: DE.
MULTUM, NON MULTA V. NON MULTA, SED MULTUM. Sursa: DE.
NATURALIA NON SUNT TURPIA (lat.) lucrurile firești nu sunt rușinoase – Principiu al Școlii cinice. Sursa: DE.
NATURA NON FACIT SALTUS (lat.) natura nu face salturi – Idee formulată de Leibniz în „Nouveaux essais sur l’entendement humain”, IV, 16 și reluată de Linné. Sintetizează concepția fixistă asupra naturii vii. Sursa: DE.
NECESSITAS NON HABET LEGEM (lat.) necesitatea nu are lege – Adagiu din dreptul roman. A avut o largă circulație în forme ușor modificate. Utilizat ca argument suprem în cazuri de forță majoră, dar și pentru a justifica arbitrarul. Sursa: DE.
NIHIL EST IN INTELLECTU QUOD NON PRIUS FUERIT IN SENSU (lat.) nu există nimic în minte fără să fi fost mai înainte în simțuri – Principiu care rezumă concepția senzualistă a lui J. Locke, îndreptat împotriva teoriei carteziene a ideilor înnăscute. Sursa: DE.
NON BIS IN Idem (lat.) nu de două ori pentru același (lucru) – Axiomă juridică potrvit căreia nu poți fi judecat de două ori pentru aceeași vină. P. ext. Recomandare pentru a evita repetarea unui subiect, a unei metode. Sursa: DE.
NON DECET (lat.) nu se cuvine – Avertisment asupra unei acțiuni care nu trebuie întreprinsă sau a unui cuvânt ce nu trebuie rostit. Sursa: DE.
NON ERAT HIS LOCUS (lat.) aceatea nu-și aveau locul aici – Horațiu, „Ars poetica”, 19. Îndemn la evitarea digresiunilor inutile sau a cuvintelor superflue. Sursa: DE.
NON EST PRINCEPS SUPRA LEGES, SED LEGES SUPRA PRINCIPEM (lat.) nu conducătorul stă deasupra legilor, ci legile deasupra conducătorului – Principiu atribuit lui Pliniu cel Tânăr. Toți oamenii, indiferent de rangul lor social, sunt datori să respecte legea. V. și Caesar non supra grammaticos. Sursa: DE.
NON MULTA, SED MULTUM (lat.) nu multe, ci mult – Quintilian, „De institutione oratoria”, X, 1, 59; Pliniu cel Tânăr „Epistulae”, 7. Nu mulțimea cunoștințelor contează, ci calitatea lor. Trebuie să spui mult în cuvinte puține. Variantă: Multum, non multa. Sursa: DE.
NON, NISI PARENDO, VINCITUR (lat.) nu o birui, dacă nu i te supui – Fr. Bacon, „Novum Organum”, aphorism, 129. În variantă engleză: „Nature, to be commanded, must be obeyed” („Trebuie să te supui naturii că să-i poți porunci”). Omul nu poate determina natura să-i servească interesele decât cunoscând și respectând legile ei. Sursa: DE.
NON NOVA, SED NOVE (lat.) nu lucruri noi, ci într-un chip nou – Originalitatea unei opere literare constă în maniera proprie, inedită de tratare nu noutatea subiectului. Sursa: DE.
NON OLET (PECUNIA) (lat.) banii n-au miros – Replică pe care a dat-o împăratul Vespasian fiului său, Titus, care-i reproșa că înființase latrine cu taxă pentru a reface visteria țării. Ironie la adresa celor ce obțin câștiguri bănești prin mijloace nedemne sau necinstite. Sursa: DE.
NON OMNIA POSSUMUS OMNES (lat.) nu toți putem toate – Vergiliu, „Bucolica”, VIII, 63. Omul nu este universal. Sursa: DE.
NON OMNIS MORIAR (lat.) – Horațiu, „Ode,” III, 30, 6. Un mare creator supraviețuiește prin opera sa. Sursa: DE.
NON QUIA DIFFICILIA SUNT. NON AUDEMUS, SED QUIA NON AUDEMUS, DIFFICILIA SUNT (lat.) nu fiindcă (lucruriel acestea) sunt grele nu avem curaj, ci fiindcă nu avem curaj, ele sunt grele – Seneca, „Epistulae ad Lucillium”, 104, 26. Sursa: DE.
NON SCHOLAE, SED VITAE DISCIMUS (lat.) nu învățăm pentru școală, ci pentru viață – Seneca, „Epistulae ad Lucillium”, 106. Instruirea nu este un scop în sine. Ea are în vedere pregătirea omului pentru viața socială. Sursa: DE.
NON TRÓPPO loc. adv. (Indică modul de executare a unei compoziții muzicale) Nu prea mult. – Loc. it. Sursa: DEX '98.
NOVUM ET AD HUNC DIEM NON AUDITUM! (lat.) ceva nou și nemaiauzit până astăzi! – Cicero, „Pro ligario”, I, 1. Expresie ironică. Sursa: DE.
ULLUM EST IAM DICTUM, QUOD NON SIT DICTUM PRIUS (lat.) nu s-a spus nimic care să nu fi fost spus mai înainte – Terențiu, „Eunuchus”, Prolog, 41. Ineditul și originalitatea sunt întotdeauna relative. Sursa: DE.
OCULOS HABENT ET NON VIDENT (lat.) au ochi și nu văd – „Oculos habent et non videbunt. Quid habet aures audiendi audiat” („Au ochi și vor vedea. Cine nu are urechi de auzit să audă”). Cuvinte care se găsesc de mai multe ori în Evanghelie (Matei, 13, 14; Luca 8, 10; Ioan, 12, 40 ș.a.) urmând parabolele lui Iisus. Se folosesc pentru a avertiza pe cineva că trebuie să țină seama de un sfat. Sursa: DE.
PAETE NON DOLET (lat.) Paete, nu doare – Pliniu cel Tânăr, „Epistulae”, III, 16. Cuvinte adresate de Arria soțului ei, consulul Paetus Caecina, condamnat la sinucidere pentru participarea la o conspirație împotriva împăratului Claudiu, în timp ce-i întindea pumnalul cu care ea însăși se străpunsese. Sursa: DE.
PUDOR DOCERI NON POTEST, NASCI POTEST (lat.) pudoarea nu se poate învăța, ea este înnăscută – Publilius Syrus, „Sententiae”, 580. Sursa: DE.
QUID DECEAT, QUID NON (lat.) ce se cuvine și ce nu – Horațiu, „Ars poetica”, 308. În artă, ca și în viață, trebuie să știi să găsești întotdeauna tonul potrivit. Sursa: DE.
QUOD NON EST IN ACTIS NON EST IN MUNDO (lat.) ceea ce nu este în acte nu este pe lume – Axiomă juridică potrivit căreia un lucru neconsemnat printr-un act este ca și inexistent. Sursa: DE.
QUOD NON VETAT LEX, HOC VETAT FIERI PUDOR (lat.) ceea ce nu interzice legea, interzice pudoarea – Seneca, „Troades”, 334. Sursa: DE.
RES, NON VERBA V. ACTA, NON VERBA. Sursa: DE.
relatio non harmonica (cuv. lat. „legătură nearmonică”) v. falsă relație. Sursa: DTM.
-ÁDĂ elem. „rezultatul unei acțiuni”. (< fr. -ade, cf. it., sp. -ada). Sursa: MDN.
ADA - Forma flexionara de la ADÚCE, adúc, vb. III, echivalent ADU.
SAD, saduri, s. n. (Înv.) Plantație de pomi fructiferi; livadă. ♦ Vie plantată de curând. ♦ Răsad. – Din sl. sadŭ. Sursa: DEX '98
SAD s. v. bărboasă, butaș, categorie, chip, fel, ferment, gen, grădină, livadă, maia, neam, plantă, pomet, răsad, sadină, sămânță, soi, sort, specie, tip, varietate, vegetală. Sursa: Sinonime.
ȘĂDEÁ vb. II. v. ședea. Sursa: DLRM.

LAZ, lazuri, s. n. (Reg.) Teren de curând despădurit, transformat în loc arabil sau în pășune. – Din scr., ucr. laz. Sursa: DEX '98.
laz (-zi), s. m. – Populație din regiunea Caucaz. Tc. laz (DAR). – Der. lăzească, s. f. (dans tipic). Sursa: DER.
METISÁJ s. n. Încrucișare a două rase de animale sau de plante. – Din fr. métissage. Sursa: DEX '98.

GURÚT s. n. (Reg.) Pastă alimentară făcută din făină de hrișcă și de grâu, cu adaos de brânză, lapte și ouă. – Et. nec. Sursa: DEX '98.
BUHÚR, buhururi, s. n. (Înv.) Stofă de lână fină sau de mătase. – Din tc. buhur. Sursa: DEX '98.
OTCÚPCIC, otcupcici, s. m. (Înv.) Persoană care lua în arendă un otcup; arendaș, otcupciu. – Din rus. otkupșcik. Sursa: DEX '98.
LORNIÉTĂ ~e f. Binoclu mic folosit la vizionarea spectacolelor. [G.-D. lornietei; Sil. -nie-] /<fr. lorgnette. Sursa: NODEX.
ÍBEX, ibecși, s. m. Varietate de capră sălbatică cu coarne mari și curbate (Capra ibex). – Din lat. [Capra] ibex, numele științific al animalului. Sursa: DEX '98.
ȘNIT, șnituri, s. n. 1. Suprafață formată de marginile tăiate ale unei cărți. 2. Marginea liberă a tălpii la încălțăminte. – Din germ. Schnitt. Sursa: DEX '98.
NĂȘÉL, -EÁ, nășei, -ele, s. m. și f. (Rar) Nășic. – Naș² + suf. -el. Sursa: DEX '98.
PRENADÉZ s.n. Adeziv pe bază de elastomeri sintetici și solvenți organici. (n. com.). Sursa: MDN.

15 octombrie RUFOS, FLAS, AMA, REC, BOLDITA, ARPENTOR, JUXTEI, NITRAND - Topuri la partida Duplicat de la ora 8. Foto: Sigi (in afara de concurs 1. 1127 p, galerie), Geo1974.

RUFÓS ~oásă (~óși, ~oáse) (despre persoane) Care este îmbrăcat în zdrențe; zdrențăros; terfos; flenduros. /rufă + suf. ~os. Sursa: NODEX.
FLAȘ s.n. v. flash. Sursa: DN.
AMÁ interj. (Înv., ir.) Zău că..., zău așa. – Din tc. ama „însă”, ngr. amá. Sursa: DEX '98.
REC, recuri, s. n. Drug, bară fixă (pe care se fac exerciții de gimnastică). – Din germ. Reck. Sursa: DEX '98.
BOLDÍT, -Ă, boldiți, -te, adj. (Reg.; despre ochi sau privire) Căscat, holbat, zgâit. – V. boldi. Sursa: DEX '98.
ARPENTÓR, arpentori, s. m. Tehnician care se ocupă cu arpentajul. – După fr. arpenteur. Sursa: DLRM; ARPENTÁJ, s. n. 1. (Metodă de) întocmire a unui plan topografic prin folosirea instrumentelor de măsurat lungimi. 2. Tehnica măsurării pe teren a parcelelor cadastrale. – Din fr. arpentage. Sursa: DEX '98.
JÚXTĂ, juxte, s. f. Traducere juxtalineară a textelor grecești și latinești. [Var.: iuxtă s. f.] – Din lat. juxta „aproape, lângă”. Cf. juxta[lineară]. Sursa: DEX '98.
NITRÁ, nitrez, vb. I. Tranz. (Tehn.) A introduce o grupare alcătuită din azot și oxigen în molecula unei substanțe organice. – Din fr. nitrer. Sursa: DEX '98.

14 octombrie HONUITEI, BRUNEL, BAX, GIG, CERVISUL, BIGE, IT, ACROTERE, ANOSTIND, PANZET - Topuri la partida Duplicat de la ora 19. Foto: Cronick (galerie).

HONUÍ, honuiesc, vb. IV. Tranz. A netezi suprafața interioară cilindrică a unei piese cu ajutorul unei mașini speciale. ◊ Mașină de honuit = mașină-unealtă dotată cu 3-12 bare abrazive, care, printr-o mișcare de rotație și una rectilinie, netezește suprafața interioară cilindrică a unor piese metalice. – Hon + suf. -ui. Sursa: DEX '98.
BRUNÉL s. n. (Înv.) Stofă de lână de culoare închisă, din care se confecționează încălțăminte. – Din germ. Brunelle. Sursa: DEX '98.
BAX s. n. cutie (de diferite dimensiuni) pentru ambalaj. (<engl. box). Sursa: MDN.
GIG, giguri, s. n. Ambarcație sportivă cu scaune rulante, folosită la învățarea canotajului. – Din engl. gig. Sursa: DEX '98. Foto: giguri, de la bbc.co.uk.
GIG¹, giguri, s. n. Val mare de pânză. – Magh. vég. Sursa: DLRM.
CERVÍȘ, cervișuri, s. n. (Înv.) 1. Grăsime de vacă, topită, păstrată în bășici și întrebuințată în alimentație. 2. Carne conservată în seu topit. [Var.: cirivíș, cirvíș s. n.] – Din tc. çervis. Sursa: DEX '98.
BÍGĂ² s. f. car roman cu două roți, la care erau înhămați doi cai. (< lat. biga). Sursa: MDN.
IȚ, iți, s.m. (reg.) copil neastâmpărat. Sursa: DAR.
ACROTÉRĂ, acrotere, s. f. Mic piedestal așezat în vârful sau la extremitățile unui fronton pentru a susține vase, statuete sau alte ornamente; p. ext. statuie, vas sau ornament așezat pe acest piedestal. – Din fr. acrotère. Sursa: DEX '98.
ANOSTÍ, anostesc, vb. I. Tranz. și refl. (Rar) A (se) plictisi. – Din anost. Sursa: DEX '98.
PÂNZÉT, pânzeturi, s. n. (Mai ales la pl.) Pânză (I 1) sau obiect confecționat din pânză; pânzărie, albituri, rufărie. – Pânză + suf. -et. Sursa: DEX '98.

13 octombrie STUPINE, PAIR, TEX - Dinamocj; SAD, BRAMA, AZ, USER - Nickolle (foto, galerie), in meciul Dinamocj- Nickolle 462 - 525.

STUPÍNĂ, stupine, s. f. Loc unde se cresc albinele, unde sunt amplasați stupii și toate instalațiile anexe; albinărie, prisacă, stupărie. – Stup + suf. -ină. Sursa: DEX '98.
PAIR, pairi, s. m. Titlu purtat de marii vasali ai regelui în Franța și în Anglia în evul mediu. ♦ Membru (pe viață) al uneia dintre cele două camere legislative din Franța între 1815 și 1848. ♦ Titlu de noblețe în Marea Britanie, care conferă dreptul de membru al Camerei Lorzilor. ♦ Persoană care are (sau avea) unul dintre aceste titluri. [Pr.: per] – Din fr. pair. Sursa: DEX '98.
TEX¹ ~uri n. Cui mic folosit la confecționarea și repararea încălțămintei. /<fr. tex. Sursa: NODEX .
TEX² ~uri n. Unitate de măsură a gradului de finețe a firelor textile, egală cu greutatea în grame a o mie de metri de fir. /<fr. tex. Sursa: NODEX.
SAD, saduri, s. n. (Înv.) Plantație de pomi fructiferi; livadă. ♦ Vie plantată de curând. ♦ Răsad. – Din sl. sadŭ. Sursa: DEX '98.
SAD s. v. bărboasă, butaș, categorie, chip, fel, ferment, gen, grădină, livadă, maia, neam, plantă, pomet, răsad, sadină, sămânță, soi, sort, specie, tip, varietate, vegetală. Sursa: Sinonime.
ȘĂDEÁ vb. II. v. ședea. Sursa: DLRM.
BRÁMĂ, brame, s. f. Semifabricat obținut prin laminarea lingourilor de oțel, cu secțiunea dreptunghiulară sau pătrată, cu muchii rotunjite și cu suprafața striată sau punctată. – Din fr. brame. Sursa: DEX '98.
az s.m. (înv.) 1. numele primei litere a alfabetului chirilic 2. eu (în zapise, înaintea numelui propriu). Sursa: DAR.
UȘÉR, ușeri, s. m. (În evul mediu) Dregător de curte în Moldova, care avea sarcina de a primi solii și de a-i introduce la domn; funcție ocupată de acest dregător. [Var.: ușár s. m.] – Ușă + suf. -er. Sursa: DEX '98.

12 octombrie PORTANTA, VAH, DEFIBRAT, EXPURGI, DUPCELOR, VUM, SAMARULUI, DILOGIEI, TASCUTEI, BASNELOR - Topuri la partida Duplicat de la ora 20. Foto: Pusica (galerie).

PORTÁNT, -Ă, portanți, -te, adj. (Tehn.) Care susține ceva, care poartă ceva. ◊ Forță portantă = portanță. – Din fr. portant. Sursa: DEX '98.
PORTÁNȚĂ s.f. 1. Cea mai mare sarcină pe care o poate suporta un teren, un sistem tehnic etc. 2. Componentă a forței aerodinamice, perpendiculară pe direcția vitezei unui corp în mișcare, care acționează asupra acestuia. [< fr. portance]. Sursa: DN.
VAH interj. (Rar) Ah! vai! – Cf. tc. vah, ngr. váh. Sursa: DEX '98.
DEFIBRÁ, defibrez, vb. I. Tranz. A efectua operație de mărunțire și de desfacere în fibre a foilor de alcaliceluloză în procesul de obținere a viscozei; a desface un material în fibre. ♦ A transforma lemnele în fibre pentru a obține pasta de lemn din care se fabrică hârtia sau pasta pentru plăci fibrolemnoase. – Din fr. défibrer. Sursa: DEX '98.

EXPURGÁ, expúrg, vb. I. Tranz. A elimina dintr-o carte pasajele care sunt sau par a fi incompatibile cu anumite principii morale. – Din fr. expurger, lat. expurgare. Sursa: DEX '98.
DÚPCĂ s. f. v. dutcă; DÚTCĂ, dutce, s. f. Monedă rusească său poloneză de mică valoare, care a circulat și în țările românești; veche monedă românească de argint. [Var.: dúpcă s. f.] – Din ucr. dudok. Sursa: DEX '98.
VUM interj. Cuvânt care redă sunetul unui clopot cu timbru grav. – Onomatopee. Sursa: DEX '98.
SAMÁR, samare, s. n. 1. Șa mare de povară, fără scări, care se pune pe măgari și pe catâri; p. ext. încărcătură care se așează pe spatele unui animal de povară. 2. Bucată de scândură având pe una din fețe o mică platformă, care servește la transportarea cărămizilor pe schele. 3. Laț de sprijin pe care se așează căpriorii acoperișului unei case. – Din bg., scr. samar. Sursa: DEX '98.
DILOGÍE s.f. 1. Sens dublu, echivoc. 2. Operă dramatică care conține două acțiuni distincte. [Gen. -iei. / < fr. dilogie, cf. gr. dis – doi, logos – semnificație]. Sursa: DN.
TĂȘCÚȚĂ, tășcuțe, s. f. Diminutiv al lui tașcă; tășculiță. – Tașcă + suf. -uță. Sursa: DEX '98.
TĂȘCUȚA-CIOBÁNULUI s. v. punguliță, traista-ciobanului. Sursa: Sinonime.
BÁSNĂ, basne, s. f. (Înv.) Povestire, relatare mincinoasă, scornită, falsă; băsnire. – Din scr. basna. Cf. bg. basnea. Sursa: DEX '98.

11 octombrie ELANSEZI, RIL, IR, CAB, PAGII - Prettyflor (foto 1, galerie); HARDUL, HEC, PUB, MIJA - Aaly, in meciul Prettyflor - Aaly 487 - 467.

ELANSÁ vb. I. refl. a se avânta, a năzui (spre). II. tr. (mar.) a ~ etrava = a construi etrava (la veliere), astfel încât să aibă o înclinare spre înainte, conferind zveltețe. (< fr. élancer). Sursa: MDN.
RIL, rile, s. n. Șanț făcut cu o mașină specială pe linia de îndoire a unui carton (astfel încât straturile exterioare din spatele îndoiturii să nu se rupă). ♦ Șanț pe un disc (4). [Pl. și: riluri. – Var.: rilă s. f.] – Din germ. Rille. Sursa: DEX '98.
IR, iruri, s. n. (Pop.) Alifie pe care o prepară femeile la țară din diferite grăsimi, plante etc. – Din magh. ir. Sursa: DEX '98.
CAB s.n. Cabrioletă englezească cu două roți, în care vizitiul șade pe un scaun înalt, la spate. [Pl. -buri. / < engl., fr. cab]. Sursa: DN.
PAG¹ s. m. v. paj. Sursa: DEX '98.
PAG², -Ă, pagi, -ge, adj., s. m. și f. (Cal sau, rar, alt animal) negru sau roșcat cu pete albe. – Din sl. *pĕgŭ. Sursa: DEX '98.
HARD subst. (Fam.) Hardware. – Prescurtat din hard[ware]. Sursa: DEX '98.
HARD ROCK, (2) hard rock-uri, s. n. 1. Stil în muzica ușoară și de jaz cu sonorități puternice, obsedante. 2. Cântec în stil hard rock (1). – Din engl. hard rock. Sursa: DEX '98.
HARD-DISK s. n. disc magnetic, de mare capacitate, pentru stocarea datelor la computere. (< engl. hard-disk). Sursa: MDN.
hard-core adj. (americanism) Puternic ◊ „Chiar și RAP-ul are mai multe curente, tendințe – unul revendicativ și dur (hard-core), și genul în care partea muzicală este preponderentă, chiar improvizația muzicală (jazz-RAP).” R.l. 23 II 93 p. 2 [pron. hard có] (din engl., it. hard-core; BD 1970, PN, DPN 1975), Sursa: DCR2.
porno-hard sint.s. 1993 (americanism) v. hard. Sursa: DCR2.
HEC interj. Cuvânt care imită sughițul. – Onomatopee. Sursa: DEX '98.
PUB s. n. (în Anglia și în unele țări anglo-saxone) cabaret, tavernă. (< engl. pub). Sursa: MDN. Foto: Pub englezesc, de la scps.virginia.edu
MÍJĂ f. reg.: De-a ~ -a joc de copii în care unul stă cu ochii închiși până se ascund ceilalți, apoi îi caută; de-a mijoarca. /v. a miji. Sursa: NODEX.

10 octombrie SABLONA, PATRUPED, SMOG, FITUIAI, FLECUII, SIV, HIPERBATA, TINDECHE, DOUASPE, JANILIE - Topuri la partida Duplicat de la ora 14. Foto: Meikyo (galerie, interviu).

ȘABLONÁ, șablonez, vb. I. Tranz. (Rar) A trasa cu șablonul (1) contururile unei piese; a fasona ceva controlând cu șablonul (1). – Din șablon. Cf. germ. schablonieren. Sursa: DEX '98.
PATRUPÉD, -Ă, patrupezi, -de, adj., s. n. (Animal) cu patru picioare. – Din fr. quadrupède, lat. quadrupes, -dis (după patru). Sursa: DEX '98.
smog s.n. (anglicism) ◊ „Pe măsura agravării smogului (ceață combinată cu fumul industrial) umanitatea riscă să fie constituită cu preponderență din femei.” R.l. 7 X 74 p. 6. ◊ „Municipalitatea din Tokio a recomandat ca uzinele și fabricile din perimetrul orașului să-și reducă cu 40 la sută consumul de combustibil din cauza gradului înalt de poluare a aerului, care a condus la formarea unui strat gros de «smog».” R.l. 17 VII 75 p. 6. ◊ „Dantelăriile de piatră ale Parlamentului și Mănăstirii Westminster au fost spălate de funinginea timpului și a dispărutului smog englezesc.” R.lit. 17 I 85 p. 24; v. și 3 VI 71 p. 4, I.B. 28 II 75 p. 4, Luc. 6 X 79 p. 3, I.B. 5 IV 84 p. 8 (din engl. smog; PR 1962; DEX, DN3). Sursa: DCR2
FITUÍ, fituiesc, vb. IV. Tranz. și refl. (Rar) A (se) consuma¹, a (se) termina. – Fit + suf. -ui. Sursa: DEX '98.
FLECU͹, flecuiesc, vb. IV. Refl. (Reg.) A se muia, a se fleșcăi, a se sfărâma; a se moleși. – Et. nec. Sursa: DEX '98.
SIV, -Ă, sivi, -e, adj. (Reg.) De culoare cenușie, sură; (despre părul oamenilor) cărunt. – Din bg., scr. siv. Sursa: DEX '98.
HIPERBÁT s. n. /hiperbátă s. f. figură de stil care constă în adaosul pe care scriitorul îl face la sfârșitul unui enunț, acolo unde acesta putea fi încheiat, pentru a-i spori patetismul. (< fr. hyperbate, gr. hyperbaton). Sursa: MDN.
TINDÉCHE, tindechi, s. f. Bucată îngustă de lemn sau de oțel, cu dinți la ambele capete, cu ajutorul căreia se ține întinsă pânza la război când se țese manual. ♦ Mecanism bazat pe o serie de rotițe, cu care se întinde pânza în lățime la războaiele mecanice. – Lat. tendicula. Sursa: DEX '98.
DÓIȘPE, DÓUĂȘPE num. card. v. doisprezece. Sursa: DEX '98.
JANÍLIE s. f. Fir gros de catifea, cu care se împodobesc hainele sau din care se confecționează unele obiecte. [Var.: jenílie s. f.] – După fr. chenille. Sursa: DEX '98.

9 octombrie GAS, AZIDA, EVI, BENDITEI, RABOJISEM, DESAGIOR - Topuri la partida Duplicat de la ora 10. Foto: Roshia (galerie), Ghepard (galerie).

gas s. n. (pl. gásuri). Sursa: DMLR.
AZÍDE (‹ fr. {i}) s. f. pl. 1. Săruri instabile ale acidului azothidric. 2. Combinații organice cu formula generală RN₃ sau RCON₃, instabile, care se descompun prin încălzire, uneori cu explozie. Sursa: DE.
ev (livr.) s. n. / s. m., pl. évuri / evi. Sursa: DOOM 2.
bendíță orĭ bentíță f., pl. e. Bandă (fășie) îngustă (la haĭne). Sursa: Scriban.
RĂBOJÍ, răbojesc, vb. I. Tranz. (Rar) A însemna pe răboj. – Din răboj. Sursa: DEX '98.
DESĂGIÓR, desăgiori, s. m. (Pop.) Desăguță. – Desag + suf. -ior. Sursa: DEX '98.

8 octombrie BICUSPID, CERCARUL, NAGARUS, TAXID, AMORSEI, ZENDE, BARSONUL, HEPTODA, AGAI, BAX, FIONG, LUD - Topuri la partida Duplicat de la ora 20. Foto: Cadrikerim.

BICUSPÍD, -Ă, bicuspizi, -de, adj. (Despre unele formații anatomice) cu două vârfuri. – Din fr. bicuspide. Sursa: DEX '98.
CERCÁR, cercari, s. m. Larvă a gălbezii, care trăiește în apă și care devine adultă în organismul vitelor cornute, unde pătrunde o dată cu hrana. – Din fr. cercaire. Sursa: DEX '98.
NĂGĂRÚȘ s. n. (Rar) Loc unde crește (multă) năgară. – Năgară + suf. -uș. Sursa: DEX '98.
TAXÍD, taxiduri, s. n. (Înv.) Călătorie pe care o făceau negustorii (în străinătate) pentru a vinde sau a cumpăra marfă. ♦ (Concr.) Marfă adusă (din țări străine). – Din ngr. taxídhi. Sursa: DEX '98.
AMÓRSĂ s. f. 1. dispozitiv de aprindere a unei încărcături; capsă. ◊ cantitate de pulbere așezată între dispozitivul de aprindere și încărcătura de azvârlire a unei lovituri de artilerie. 2. bandă neagră, opacă, de celuloid, care servește la încărcarea-descărcarea aparatelor cinematografice ori a casetelor de filme la lumină. ◊ (cinem.) detaliu plasat în prim-planul cadrului cu scopul de a da imaginii profunzime. 3. ă drumului = primul tronson terminat al unui drum. 4. nadă, momeală (pentru pești). 5. (cib.) serie de instrucțiuni care permit introducerea unui program. (< fr. amorce). Sursa: MDN.
ZÉNDĂ s. f. limbă veche iraniană, din care derivă vechea persană și (zend-)avestica. (< fr. zend). Sursa: MDN.
BARȘÓN, barșoane, s. n. (Reg.) Catifea (roșie). – Din magh. bársony. Sursa: DEX '98.
HEPTÓDĂ, heptode, s. f. Tub electronic cu vid care are șapte electrozi. – Din fr. heptode, germ. Heptode. Sursa: DEX '98.
agá f., pl. agale, gen. al agaleĭ, și agă m., pl. agĭ, gen. al agăĭ saŭ agiĭ saŭ al luĭ aga (turc. ar. pers. agha, la Turcĭ, în vechime „domn, om cult”, iar azĭ „mic funcționar, aprod”), Vechĭ. Odinioară, comandantu general al infanteriiĭ în rezidența domnuluĭ și tot-odată și șefu polițiiĭ, care avea ca ajutor pe căpitanu de dorobanțĭ (dregătorie înființată în Moldova de Alexandru cel Bun). Un boier de prima clasă. Maĭ în coace [!] (la începutu sec. 19), prefect de poliție. Sursa: Scriban.
BAX s. n. cutie (de diferite dimensiuni) pentru ambalaj. (<engl. box). Sursa: MDN.
fióng, fiónguri, s.n. (înv. și reg.) 1. fundă (făcută din panglici și ciucuri) purtată de femei ca podoabă pe cap. 2. plantă erbacee cu tulpini întinse pe pământ, cu flori albastre, roșii sau albe și cu frunze lucioase; saschia. Sursa: DAR.
LUD, -Ă, luzi, -de, adj. (Înv. și reg.) Simplu, naiv, fără experiență; p. ext. prost, nătâng, nătărău. – Din sl. ludŭ. Sursa: DEX '98.

7 octombrie NEX, HAVA, GOZ, FONI - Tsunamic (foto 1, galerie); TABUN, VELNISUL, AAA - Cygnus (robot, foto 2, galerie), in meciul Tsunamic - Cygnus 578 - 535.

NEX, nexuri, s. n. 1. (Livr.) Legătură, înlănțuire (între lucruri, fenomene etc.); relație, raport. ◊ Nex cauzal = raport cauzal, legătură de la cauză la efect. 2. (Jur.) Contract de vânzare, de cesiune; drept de a aliena ceva. – Din lat. nexus. Sursa: DEX '98.
HAVÁ, havez, vb. I. Tranz. A săpa cu haveza făgașe într-un zăcământ în curs de exploatare pentru a ușura desprinderea materialului din masiv. – Din fr. haver. Sursa: DEX '98.
GOZ, gozuri, s. n. (Reg.; cu sens colectiv) Resturi nefolositoare de materii vegetale; p. gener. gunoi, murdărie. [Var.: gózură s. f.] – Din magh. gaz. Sursa: DEX '98.
FON, foni, s. m. (Fiz.) Unitate de măsură pentru nivelul de intensitate al unui sunet, apreciat după senzația auditivă pe care o produce acesta. – Din fr. phone. Sursa: DEX '98.
TABÚN, tabunuri, s. n. Sistem de creștere a cailor în libertate (pe pășune, în stepă); herghelie de cai aproape sălbatici, din stepă. ♦ Cireadă de vite; turmă de oi. ♦ (Reg.) Pășune, izlaz. – Din ucr. tabun. Sursa: DEX '98.
VÉLNIȘ, velniși, s. m. Arbore înalt cu scoarța cenușie-brună, cu frunze asimetrice, cu flori verzui sau roșietice dispuse în umbele; vânj (Ulmus levis). – Et. nec. Sursa: DEX '98.
AAA interj. v. a. Sursa: DOOM.

6 octombrie IR, EGO, AT, ABA, ET, XILOLITE, GAZOSCOP, TUBAJE, MINAVET  - Topuri la partida Duplicat de la ora 17. Foto:Addicted, Takeiteasy (galerie).

IR, iruri, s. n. (Pop.) Alifie pe care o prepară femeile la țară din diferite grăsimi, plante etc. – Din magh. ir. Sursa: DEX '98.
EGO- Element prim de compunere savantă însemnând „eu”, „propria persoană”. [< lat. ego]. Sursa: DN.
ÁLTER ÉGO s. m. Al doilea eu; persoană care se aseamănă întru totul cu alta, încât i se poate substitui. ♦ Om de încredere, prieten nedespărțit. – Loc. lat. Sursa: DEX '98.
AT s.m. Monedă divizionară în Laos, valorând a suta parte dintr-un kip. [Pl. ați. / cf. fr. at]. Sursa: DN.
-ÁT² suf. „sare”, „ester”. (< fr. -ate). Sursa: MDN.
AT, ați, s. m. Armăsar, cal de curse, cursier. (din tc. at = mascul de prăsilă; cf. alb., sb., bg. at, ngr. άτι). Sursa: DER.
ABÁ², (2) abale, s.f. 1. Țesătură groasă de lână, de obicei albă, din care se confecționează haine țărănești; dimie, pănură. 2. Sort de aba (1). – Din tc. aba. Sursa: DEX '09.
ABÁ¹ interj. (Înv.) Exclamație care exprimă (în propoziții interogative) mirarea sau cu care se atrage atenția cuiva când i se vorbește. Sursa: DLRM.
AB HOC ET AB HAC (lat.) de ici și de colo – A vorbi ab hoc et ab hac, a vorbi anapoda, a spune vrute și nevrute. V. Á tort et à travers. Sursa: DE.
À TORT ET À TRAVERS (fr.) fără noimă, fără vrute și nevrute – A vorbi à tort et à travers. V. și Ab hoc et ab hac. Sursa: DE.
AUDITUR ET ALTERA PARS (AUDI ALTERAM PARTEM) (lat.) să fie ascultată și cealaltă parte – Seneca, „Medeea”, act. II, scena 2, 199. O judecată dreaptă cere ascultarea argumentelor ambelor părți. Sursa: DE.
CHEVALIER SANS PEUR ET SANS REPROCHE (fr.) cavaler fără teamă și fără prihană – Apelativ al ilustrului cavaler medieval Bayard. Astăzi folosit mai mult cu sens ironic.Sursa: DE.
DE GUSTIBUS (ET COLORIBUS) NON DISPUTANDUM (lat.) despre gusturi (și culori) nu se discută – Adagiu scolastic. S-a răspândit ca o justificare a libertății de a avea preferințe personale în domeniul nedemonstrabilului. Sursa: DE.
DE OMNI RE SCIBILI ET DE QUIBUSDAM ALIIS (lat.) despre tot ceea ce se poate ști și despre alte câteva – De omni re scibili era deviza ambițioasă a eruditului italian Pico della Mirandola. Cineva, probabil Voltaire, a adăugat cu maliție ironicul et de quibusdam aliis. Sursa: DE.
DIVIDE ET IMPERA! (lat.) dezbină și stăpânește – Principiu de guvernare enunțat de Machiavelli, utilizat deseori pentru a defini politica Imperiului Habsburgic. Exista și la romani: „Divide ut regnes!” („dezbină ca să domnești!”). Sursa: DE.
DIXI (ET SALVAVI ANIMAM MEAM) (lat.) am spus (și mi-am mântuit sufletul) – Formulă rostită de filozofi și de juriști la încheierea argumentărilor și a pledoariilor. Prin ea se subliniază că ai spus tot ce ai avut de spus. Sursa: DE.
DULCE ET DECORUM EST PRO PATRIA MORI (lat.) e plăcut și frumos să mori pentru patrie – Horațiu, „Ode”, III, 2, 13. Îndemn adresat tineretului de a urma pildele de vitejie ale străbunilor. Sursa: DE.
et cétera / et caetera (lat.) [pron. etcétera] (cae-) loc.; abr. etc. Sursa: DOOM 2.
ET IN ARCADIA EGO (lat.) și eu am fost în Arcadia – Epigraful unui tablou celebru al pictorului Nicolas Poussin. Arcadia legendară fiind ținutul vieții idilice, patrairhale, expresia mărturisește nostalgia după o fericire pierdută. Sursa: DE.
ET NUNC... ERUDIMINI, QUI INDICATIS TERRAM (lat.) și acum... luați aminte voi, cei ce judecați Pământul – Psalmii, 2, 10. O mare răspundere apasă pe umerii celor chemați să hotărască destinele semenilor. Sursa: DE.
ET PROPTER VITAM, VIVENDI PERDERE CAUSAS (lat.) și pentru a trăi să pierzi rațiunea de a trăi – Iuvenal, „Satirae”, VIII, 83. Viața nu se cuvine să fie trăită în rușine și în dezonoare. Sursa: DE.
ET QUASI CURSORES VITAE LAMPADA TRADUNT (lat.) și ca alergătorii (oamenii) își trec din mână în mână făclia vieții – Lucrețiu, „De rerum natura”, II, 79. Viața este o nesfârșită curgere a generațiilor. Sursa: DE.
ET QUORUM PRAS MAGNA FUI (lat.) și în acestea am avut rol însemnat – Vergiliu, „Eneida”, II, 6. Astfel începe Enea relatarea Războiului troian. Cuvintele indică participarea totală a unei persoane la frământările epocii. Sursa: DE.
ET SEMEL EMISSUM VOLAT IRREVOCABILE VERBUM (lat.) un cuvânt o dată spus zboară fără să-l mai poți aduce înapoi – Horațiu, „Epistulae”, 1, 6, 31. Sursa: DE.
FAS EST ET AB HOSTE DOCERI (lat.) este îngăduit să înveți (chiar) de la dușman – Ovidiu, „Metamorphoseon libri”, IV, 428. Sursa: DE.
FERRO ET IGNI (lat.) prin fier și foc – A trece ferro et igni, prin foc și sabie. Sursa: DE.
HIC ET NUNC (lat.) aici și acum – A lua inițiative, decizii hic et nunc, pe loc. Sursa: DE.
HORRIBLE DICTU (ET AUDITU) (lat.) groaznic de spus (și de auzit) – Introducere în atmosferă în vederea relatării unor fapte grave. Are, în egală măsură, un sens ironic. Sursa: DE.
IL FAUT MANGER POUR VIVRE ET NON PAS VIVRE POUR MANGER (fr.) trebuie să mănânci ca să trăiești și nu să trăiești ca să mănânci – Maximă cunoscută încă din Antichitate, repusă în circulație de Moliére („Avarul”, act. III, scena 1). Sursa: DE.
INDE IRAE ET LACRIMAE (lat.) de aici mânii și lacrimi – Iuvenal, „Satirae”, I, 168. Satira usturătoare a lui Caius Lucilius a stârnit furia contemporanilor vizați de el. Sursa: DE.
INTER DOMINUM ET SERVUM NULLA AMICITIA EST (lat.) între stăpân și sclav nu poate exista prietenie – Curtius, „Historia Alexandri Magni”, 7, 8, 23. Sursa: DE.
IUS EST ARS BONI ET AEQUI (lat.) dreptul este arta binelui și a echității – Definiție dată dreptului în „Digestele” lui Iustinian. Sursa: DE.
L’UNIVERS EST UN CERCLE DONT LE CENTRE EST PARTOUT ET LA CIRCONFÉRENCE NULLE PART (fr.) Universul este un cerc al cărui centru e pretutindeni și a cărui circumferință nu e nicăieri – Pascal, „Pensées”. Sursa: DE.
LE ROI RÉGNE ET NE GOUVERNE PAS (fr.) regele domnește, nu guvernează – Principiul monarhiei parlamentare enunțat în febr. 1830 de A. Thiers. Sursa: DE.
MEMENTO, HOMO, QUIA PULVIS ES ET IN PULVEREM REVERTERIS (lat.) adu-ți aminte, omule, că pulbere ești și în pulbere te vei întoarce – „Geneza”, 3, 19. Sursa: DE.
UNGUIBUS ET DENTIBUS loc. adv. Cu unghiile și cu dinții; folosind toate forțele. [< lat. unguibus et dentibus]. Sursa: DN.
UNGUIBUS ET ROSTRIS loc. adv. Cu toate forțele, cu orice mijloace, cu toate armele. [Lat. unguibus et rostris – cu unghiile și ciocul]. Sursa: DN.
URBI ET ORBI loc. adv. 1. (Bis.) Formulă de adresare a decretelor Vaticanului și a mesajelor papale. 2. (Fig.) Adresat tuturor, din orice loc. [< lat. urbi et orbi – cetății și omenirii]. Sursa: DN.
ÚNGUIBUS ET DÉNTIBUS loc. adv. folosind toate forțele. (< lat. unguibus et dentibus, cu unghiile și cu dinții). Sursa: MDN.
ÚNGUIBUS ET RÓSTRIS loc. adv. cu orice mijloace, cu toate armele. (< lat. unguibus et rostris, cu unghiile și cu ciocul). Sursa: MDN.
ÚRBI ET ÓRBI loc. adv. 1. (formulă de adresare a mesajelor papale) în auzul tuturor. 2. (p. ext.) pretutindeni. (< lat. urbi et orbi = cetății /Romei/ și omenirii). Sursa: MDN.
XILOLÍT, xilolite, s. n. Amestec de rumeguș de lemn și clorură de magneziu, colorat cu pigmenți minerali, folosit mai ales la fabricarea cabinelor de nave. [Pl. și: xilolituri] – Din germ. Xylolith. Sursa: DEX '98.
GAZOSCÓP, gazoscoape, s. n. Aparat pentru detectarea prezenței gazelor inflamabile în galeriile subterane din mine. – Din fr. gazoscope. Sursa: DEX '98.
TUBÁJ, tubaje, s. n. (Med.) Metodă de examen clinic care constă în introducerea unui tub de cauciuc sau metalic în stomac sau în duoden pentru extragerea și analiza sucurilor respective. ◊ Tubaj laringian = introducerea unui tub metalic în laringe în caz de asfixie. – Din fr. tubage. Sursa: DEX '98.
MINAVÉT, minaveturi, s. n. (Înv.) Flașnetă mică. [Var.: minavétă s. f.] – Et. nec. Sursa: DEX '98.

5 octombrie Mejuly (foto 1, galerie, interviu) marcheaza 3 nouari intr-o partida cu Waxberry (robot, foto 2), A8: INSTAURA, 1H: OPACINEI si 15H: TABULATE. Mejuly - Waxberry 796 - 537.

Record.

4 octombrie EGO, DOSPITOR, AXIS, CEAMBUR, FREUDISM, CUPAJARE, INCURARA, LEORDEI, UCU, CIUDOASA, GADILIRII, MINAVET - Topuri la partida Duplicat de la ora 13. Foto: Marcelino (galerie).

EGO- Element prim de compunere savantă însemnând „eu”, „propria persoană”. [< lat. ego]. Sursa: DN.
ÁLTER ÉGO s. m. Al doilea eu; persoană care se aseamănă întru totul cu alta, încât i se poate substitui. ♦ Om de încredere, prieten nedespărțit. – Loc. lat. Sursa: DEX '98.
DOSPITÓR, -OÁRE, dospitori, -oare, s. n., s. f. 1. S. n. Cameră special amenajată într-o fabrică de pâine, în care este pus la dospit aluatul. 2. S. f. Poliță pe care se așază cașul ca să dospească. – Dospi + suf. -tor. Sursa: DEX '98.
DOSPITÓR, -OÁRE, dospitori, -oare, adj. (Neobișnuit) Moleșitor. – Din dospi + suf. -(i)tor. Sursa: DLRM.
ÁXIS s. n. 1. a doua vertebră a gâtului, care se articulează cu atlasul². 2. tulpina principală, cilindrul central la plante. (< fr., lat. axis). Sursa: MDN.
CEAMBÚR, ceambururi, s. n. (Înv.) Detașament (tătăresc) trimis (sau plecat) să prade. ◊ Expr. (Pop.) A bate ceamburul = a umbla fără rost, a bate drumurile; a pierde vremea, a sta degeaba. – Din ucr. čambul. Sursa: DEX '98.
FREUDÍSM s.n. Concepția psihologică a lui Sigmund Freud. V. psihanaliză. [Pron. froi-dism. / < fr. freudisme, cf. Freud – psihiatru austriac]. Sursa: DN. Foto: Sigmund Freud, de Max Halberstadt, de la ro.wikipedia.org/wiki/Sigmund_Freud.
CUPAJÁRE, cupajări, s. f. Cupaj. – Din cupaj; CUPÁJ, cupaje, s. n. Operație de amestecare a mai multor varietăți de vin, după anumite metode, în vederea obținerii unui anumit tip de vin; cupajare. – Din fr. coupage. Sursa: DEX '98.
cupajáre s.f. (tehn.) Amestecare ◊ „Cazane în care se efectuează cupajarea – amestecul siropului cu concentratul de citrice.” Fl. 1 VII 72 p. 25 (din cupaj; DEX, DN3). Sursa: DCR2.
ÎNCURÁ, încúr, vb. I. Tranz. (Înv. și reg.) A mâna caii repede; a goni. ♦ Refl. (Despre cai) A porni la fugă, a se întrece alergând; a alerga în voie. – Lat. *incurrare (= currere). Sursa: DEX '98.
LEÓRDĂ s. f. v. leurdă; LEÚRDĂ, leurde, s. f. Plantă erbacee bulboasă comestibilă din familia liliaceelor, cu flori albe ca zăpada, cu miros și gust de usturoi (Allium ursinum). [Pr.: le-ur-. – Var.: leórdă s. f.] – Cf. bg. levurda. Sursa: DEX '98.
ÚCU s. m. invar. Numele celor două litere chirilice corespunzătoare sunetului u. – Din sl. uku. Sursa: DEX '98.
CIUDÓS adj. v. bizar, ciudat, curios, excentric, extravagant, fantasmagoric, fantezist, inexplicabil, insolit, năstrușnic, neobișnuit, original, paradoxal, singular, straniu. Sursa: Sinonime.
GÂDILÍ, gâdil, vb. IV. Tranz. V. gâdila. Sursa: DEX '98.
MINAVÉT, minaveturi, s. n. (Înv.) Flașnetă mică. [Var.: minavétă s. f.] – Et. nec. Sursa: DEX '98.

1 octombrie Cei mai buni 20 de scrabbleri din ISC la categoria Clasic (Libere), dupa dictionarul LOC2000, sambata, 1 octombrie 2011, la ora 18. In top sunt cuprinsi jucatorii care au disputat macar o partida in ultima saptamana.

4. 60Tim 6. Michi Maestrul Sportului Mihai Negrea 8. Tootsie06 9. Fiul Vasile Mihalache 10. Ybis 11. Licuriciul 13. Bubi Maestrul Sportului Catalin Latis 14. Cosmindon Cosmin Donciu 15. Mihu Maestrul Sportului Alexandru Lacatis 17. Mikai Mihai Stanculescu 20. Yoz01 Doina Knall