30 septembrie DESCINSE, AZ, CAB - Porcule (foto 1, galerie); PALP, VANG, PUD, DINA, REC - Claudia06 (foto 2), in meciul Porcule - Claudia06 649 - 427.

DESCÍNDE, descínd, vb. III. Intranz. 1. A-și avea originea, a se trage din cineva. 2. A se da jos, a coborî. 3. A ajunge (și a se opri) într-un loc; a trage (la un hotel, la o gazdă). 4, (Despre organele forței publice) A se deplasa, a sosi la fața locului în vederea unei investigații sau a unei percheziții. [Perf. s. descinséi, part. descíns] – Din lat. descendere, fr. descendre. Sursa: DEX '98.
az s.m. (înv.) 1. numele primei litere a alfabetului chirilic 2. eu (în zapise, înaintea numelui propriu). Sursa: DAR.
CAB s.n. Cabrioletă englezească cu două roți, în care vizitiul șade pe un scaun înalt, la spate. [Pl. -buri. / < engl., fr. cab]. Sursa: DN.
PALP s. m. fiecare dintre cele două apendice mobile sub maxilarul inferior la artropode și crustacee, pentru pipăirea și prinderea alimentelor. (< fr. palpe, lat. palpus). Sursa: MDN.
VANG, vanguri, s. n. (Constr.) Grindă așezată de-a lungul marginilor unei scări fixe, pe care se reazemă capetele treptelor. – Din germ. Wange. Sursa: DEX '98.
PUD, puduri, s. n. Unitate (rusească) de măsură pentru greutăți egală cu 16,38 kg. – Din rus. pud. Sursa: DEX '98.
DÍNĂ, dine, s. f. (Fiz.) Unitate de măsură a forței, egală cu forța care imprimă unui corp cu masa de un gram accelerația de un centimetru pe secundă la pătrat. – Din fr. dyne. Sursa: DEX '98.
-DÍNĂ² elem. dinam²(o)-. Sursa: MDN.
REC, recuri, s. n. Drug, bară fixă (pe care se fac exerciții de gimnastică). – Din germ. Reck. Sursa: DEX '98.

 

28 septembrie JASP, FULIEI, XU, OLAT, DESEMN, HUC - Oji62 (foto, galerie); VOSTI, COP, TEC, BOARI, ARM - Vio4, in meciul Oji62 - Vio4 497 - 396.

JASP s. n. Rocă silicioasă compactă, variat colorată, alcătuită din calcedonie și compuși ai fierului, întrebuințată ca piatră semiprețioasă. – Din fr. jaspe. Sursa: DEX '98.

FÚLIE, fulii, s. f. (Bot.) Narcisă. ♦ Podoabă de pietre prețioase în forma acestei flori. – Din tc. fulya. Sursa: DEX '98.
XU s.m. Monedă divizionară în Vietnam, a suta parte dintr-un dong. ♦ Monedă divizionară din fostul Vietnam de Sud, echivalentă cu un cent. (din vietnam. xu < fr. sou = veche monedă fr. egală cu 12 denari sau monedă fr. de 5 centime < v. fr. sol < lat. târzie solidus = solid¹; cf. engl., fr. xu) [și MW]. Sursa: MDN.
OLÁT, olaturi, s. n. (Înv.) 1. Provincie, regiune, ținut, teritoriu; p. ext. (la pl.) împrejurime, parte (a locului). 2. Moșie; gospodărie (mare); clădire, acareturi. [Pl. și: olate] – Et. nec. Sursa: DEX '98.
DESÉMN s. n. v. desen. Sursa: DEX '98.
huc, hucuri, s.n. (reg.) Rămășiță, brac, gunoi, bucluc, gogleze, goz, huimată. Sursa: DAR.
VOST, VOÁSTĂ pron. pos., adj. pos. v. vostru. Sursa: DEX '98.
cop (cópuri), s. n. – 1. Măsură de capacitate pentru lichide și produse solide, egale cu un litru. – 2. Călcîi. Săs. kôp „pahar” (Borcea 183). În Trans. Scriban preferă să plece de la mag. köpü, „butoi”. Sursa: DER.
TEC, teci, s. m. Arbore exotic originar din sudul Asiei, înalt, cu frunze opuse, întregi și cu flori albe, al cărui lemn dens și rezistent este folosit mai ales în construcții navale (Tectona grandis). – Din fr. teck. Sursa: DEX '98.
TEC²(A)-/TECI-, -TÉCIU elem. „conceptacul, teacă”. (< fr. théc/a/-, -théci-, -thécium, cf. lat. theca, gr. theke). Sursa: MDN.
BOÁR, boari, s. m. Păstor de boi. [Var.: bouár s. m.] – Lat. bo(v)arius. Sursa: DEX '98.
ARM, armuri, s. n. (Reg.) Parte a piciorului de dinapoi al unui animal cuprinsă între crupă și gambă; (la om) coapsă, șold. – Lat. armus.
Sursa: DEX '98.

 

27 septembrie UAU, JIP, GHES, FLU, BRACATUL - Cygnus (foto 1, robot, galerie); VU, PODUTII - Cosmindon (foto 2, galerie, interviu), in meciul Cygnus - Cosmindon 500 - 614.

uau interj. Sursa: DOOM 2.
JIP², jipi, s. m. (Reg.) Copac tânăr, lung și subțire. – Din magh. zsup. Sursa: DEX '98.
JIP¹ s. n. (Reg.) Jeg (1). – Et. nec. Sursa: DEX '98.
jip³, s.n. (reg.) pajiște, ierbiș. Sursa: DAR.
GHES, ghésuri, s. n. 1. Ghiont, îmbrâncitură. 2. Imbold, impuls, stimulent. (orig. necunoscută; nu pare să fie identic cu ghes s. n. = (arg.) zi, din țig. ges (Juilland); totuși, orig. țig. pare posibilă; Drăganu îl pune în legătură cu magh. gyűszű = degetar, cu care însă nu pare să se înrudească). Sursa: DER.
FLU adj. invar., s. n. 1. Adj. invar. (Despre îmbrăcăminte) Vaporos. 2. Adj. invar. (Despre imagini) Cu contururi imprecise, estompate. 3. S. n. Efect fotografic care dă evanescență contururilor. [Scris și: flou] – Din fr. flou. Sursa: DEX '98.
BRACÁ vb. I. tr. (Franțuzism) A îndrepta un obiect către un punct. ♦ (Tehn.) A orienta roțile directoare ale unui automobil pentru a vira. ♦ A înclina comenzile unui avion pentru viraj. ♦ intr. A întoarce, a vira. [P.i. 1 -chez, 3 -chează. / < fr. braquer]. Sursa: DN.
VU s.m. invar. Unitate de măsură a volumului semnalelor audio în transmisiunile prin electrocomunicații. [< fr. vu]. Sursa: DN.
vu (gr. βου, de la numeralul ’β = 2), denumire dată în muzica psaltică (v. bizantină, muzică) unuia din cele șapte sunete, care corespunde lui mi*. Sursa: DTM.
podúț (podúți), s. m. – Pește de rîu (Chondrostoma nasus). Mag. paduc (Gáldi, Dict., 152; cf. Cihac, II, 271). Sursa: DER. Foto: Podut, de la pescarulamator.ro.
PODÚȚ², poduțuri, s. n. Podeț. – Pod + suf. -uț. Sursa: DEX '98.

 

24 septembrie RUF, SLEAH, COFITEI, CIN, NAVLON, MER, CADISESI - Waxberry (foto 1, robot); BRAS, SLEAHTIC, PLAIESIA, CAID, MATUF - Maestrul Sportului Mihu (foto 2, galerie, interviu), in meciul Waxberry - Mihu 517 - 561.

RUF, rufuri, s. n. Construcție deasupra punții superioare a unei nave, extinsă numai pe o porțiune a ei, în care sunt amenajate, de obicei, locuințele echipajului. – Din fr. rouf. Sursa: DEX '98.
ȘLEÁH s. n. v. șleau¹. Sursa: DEX '98.
COFÍȚĂ, cofițe, s. f. Diminutiv al lui cofă; cofăiel, cofăieș. – Cofă + suf. -iță. Sursa: DEX '98.
CIN¹, cinuri, s. n. (Înv.) 1. (În societatea medievală) Poziție socială înaltă. ♦ Stare socială. 2. Ordin preoțesc sau călugăresc; tagmă. – Din sl. cinŭ. Sursa: DEX '98.
CIN², cinuri, s. n. (Înv. și reg.) Luntre mică (pescărească). – Din scr. čun. Sursa: DEX '98.
CIN s. v. bandă, breaslă, buluc, ceată, cârd, corporație, demnitate, droaie, funcție, gloată, grămadă, grup, îndeletnicire, meserie, mulțime, ocupație, pâlc, post, poziție, profesiune, rang, serviciu, slujbă, stol, tagmă, treaptă. Sursa: Sinonime.
NAVLÓN s. n. v. navlu; NÁVLU, navluri, s. n. Chirie plătită pentru folosirea unui vas de transport (aparținând unui proprietar particular); costul transportului pe apă al persoanelor sau al mărfurilor; spec. (în forma navlon) taxă care se percepea în țările românești pentru transportul pe Dunăre. [Var.: navlón s. n.] – Din ngr. návlon. Sursa: DEX '98.
MER, meri, s. m. (Chim.) Unitate elementară constitutivă cu structură și cu masă dată invariabile, care se repetă în mod constant într-un lanț macromolecular al unui polimer. – Din fr. mère. Sursa: DEX '98.
-MÉR Element secund de compunere savantă, cu semnificația „parte”. [< fr. mère, cf. gr. meros]. Sursa: DN.
CĂDÍ, cădesc, vb. IV. Intranz. A cădelnița, a tămâia. – Slav (v. sl. kaditi). Sursa: DLRM.
BRAS s. n. Stil de înot, în care înotătorul, în poziție ventrală, execută simultan cu mâinile și cu picioarele mișcări largi, simetrice, sub nivelul apei. – Din fr. brasse. Sursa: DEX '98.
ȘLEÁHTIC ~ci m. Nobil care făcea parte din șleahtă. /<pol. szlachcic. Sursa: NODEX.
PLĂIEȘÍE, plăieșii, s. f. (În evul mediu) Corpul, organizația plăieșilor. [Pr.: plă-ie-] – Plăieș + suf. -ie. Sursa: DEX '98.
CAÍD², caizi, s. m. Titlu purtat altădată de guvernatorul unei provincii sau al unui oraș din statele musulmane ale Africii de Nord, care avea și funcții judecătorești; persoană care purta acest titlu. – Din fr. caïd. Sursa: DEX '98.
CAÍD¹ ~uri n. înv. Caiet gros de format mare în care se includeau diferite date sau însemnări cu caracter administrativ; registru; catastif; condică. [Sil. ca-id] /<turc. kayd . Sursa: NODEX.
MATÚF, -Ă, matufi, -e, s. m., adj. (Înv. și fam.) 1. S. m. Om bătrân și ramolit; babalâc. ♦ Om ursuz, posomorât. 2. Adj. Neglijent în ținută; murdar. – DIn tc. mâtuh. Sursa: DEX '98.

 

23 septembrie CVARTALE, TAFNESC, PARTITUL, POGORARA - Woland (foto 1, robot, galerie); SUPLEAI, LINIAREI - Redraider (foto 2, galerie, interviu), in meciul Woland - Redraider 563 - 582.

CVARTÁL, cvartale, s. n. I. 1. (Înv.) A patra parte dintr-un oraș. ◊ Cartier, mahala. 2. Porțiune unitară dintr-o localitate, reprezentând o suprafață de teren străbătută de străzi pe care sunt construite locuințe, magazine sau alte clădiri, grădini etc. cu caracter social-cultural; microraion. 3. Parte administrativă a unui oraș; sector. II. Trimestru. [Var.: cuartál s. n.] – Din rus. kvartal, germ. Quartal. Sursa: DEX '98.
ȚÂFNÍ, țâfnesc, vb. IV. Intranz. (Pop.) A pufni pe nas de mânie, a vorbi cu ciudă. ♦ (Despre animale) A sufla cu putere pe nări, a sforăi. – Din țâfnă. Sursa: DEX '98.
PARTÍT, -Ă adj. (Bot.; despre frunze) Ale cărei crestături adânci ajung până aproape de pețiol. [< fr. parti]. Sursa: DN.
POGORÎ vb. IV v. coborî. Sursa: DEX '98.
supleá, supleéz, vb. I (înv.) 1. (despre oameni) a suplini, a înlocui, a ține locul. 2. a completa, a împlini, a întregi. Sursa: DAR.
LINIÁR, -Ă, liniari, -e, adj. 1. Care este în formă de linie dreaptă; format din linii geometrice trasate cu ajutorul unor instrumente speciale (linie, compas etc.) ◊ Desen liniar = desen în linii geometrice. Mișcare liniară = mișcare rectilinie. ♦ (Adverbial) în linie dreaptă; rectiliniu. ♦ Fig. Simplu; simplist; uniform, plictisitor. 2. (Despre ecuații) De gradul întâi; (despre funcții) care conține o anumită variabilă exclusiv la puterea întâi. [Pr.: -ni-ar. – Var. lineár, -ă, adj.] – Din fr. linéaire, lat. linearis. Sursa: DEX '98.

 

22 septembrie GAVAJ, FELAHII, CNOCAUTUL, NARD, BRONZIT, FAI, NASIP - Topuri la partida Duplicat de la ora 16.

GAVÁJ ~e n. 1) med. Hrănire cu ajutorul sondei gastrice. 2) Îndopare a păsărilor de curte. /<fr. gavage. Sursa: NODEX.

FELÁH, felahi, s. m. Țăran stabil din țările arabe ale Orientului Apropiat și din nordul Africii. – Din fr. fellah. Sursa: DEX '98.
CNÓCAUT, cnocauturi, s, n. Scoaterea din luptă a boxerului care, în urma unei lovituri primite din partea adversarului, nu poate relua lupta în decurs de zece secunde. [Prescurtat: k.o.] – Din fr., engl. knock-out. Sursa: DEX '98.
NARD s. m. 1. Nume dat mai multor specii de plante erbacee originare din regiunea munților Himalaia (Nardostachys); spec. plantă cu rădăcină scurtă și groasă, fibroasă și foarte aromată, cu frunze moi și flori roșii-purpurii (Nardostachys iatamansi). 2. Esență parfumată extrasă din rădăcina de nard. – Din ngr. nárdos. Sursa: DEX '98.
BRONZÍT s. n. Varietate de piroxen și oxid de fier, având culoarea brună-gălbuie, asemănătoare cu a bronzului. – Din fr. bronzit. Sursa: DEX '98.
FAI fáiuri n. 1) Țesătură deasă de mătase sau de lână, cu dungi mici, transversale în relief, folosită pentru confecționarea obiectelor de îmbrăcăminte. 2) la pl. Varietăți ale unei astfel de țesături. /<fr. faille. Sursa: NODEX.
NĂSÍP s. n. v. nisip. Sursa: DEX '98.

 

21 septembrie NARTEX, DAL, EVI, SIREPII, PRODIGE, NALUCISI, JEB, NAVODISI, PURTARET - Topuri la partida Duplicat de la ora 15. Foto: Ciobica (galerie).

NÁRTEX s.n. Încăpere care precedă naosul unui templu bizantin; pronaos; (p. ext.) pridvorul unei biserici. [Pl. -xuri, scris și narthex. / < fr., lat. narthex]. Sursa: DN.
dal segno [seño] (loc. it. „de la semn”), indicație prin care se cere repetarea piesei muzicale de la semnul. Abrev.: d.s. și dal s. Sursa: DTM.
ev (livr.) s. n. / s. m., pl. évuri / evi. Sursa: DOOM 2.
SIREÁP, -Ă, sirepi, -e, adj. 1. (Despre cai) Iute, năvalnic, greu de stăpânit; sălbatic. 2. (Reg.; în sintagma) Floare sireapă = semn alb pe care îl au unii cai în frunte. [Var.: (reg.) sirép, sireápă, adj.] – Din sl. sverĕpŭ. Sursa: DEX '98.
PRODÍG, -Ă, prodigi, -ge, adj. (Livr.) Risipitor, cheltuitor. – Din fr. prodigue, lat. prodigus. Sursa: DEX '98.
NĂLUCÍ, nălucesc, vb. IV. 1. Refl. A i se părea cuiva că vede, că aude ceva; a i se năzări; p. ext. a-și închipui, a-și imagina. 2. Intranz. A se înfățișa, a apărea, a se ivi, vag sau fugitiv, vederii. ♦ A apărea în gând, a-i trece prin minte. 3. Tranz. (Rar) A uimi, a fermeca, a încânta (prin frumusețe, strălucire etc.). – Cf. luci. Sursa: DEX '98.
jeb (jéburi), s. n. – Buzunar. – Var. jep. Mag. zseb (Tiktin; DAR). Trans. de Nord. Sursa: DER.
A NĂVODÍ ~ésc tranz. rar (pește sau alte vietăți acvatice comestibile) A prinde cu năvodul. /Din năvod. Sursa: NODEX.
PURTĂRÉȚ, -EÁȚĂ, purtăreți, -e, adj. (Despre îmbrăcăminte, încălțăminte) Care ține la purtare, care este pentru fiecare zi; care nu se rupe ușor; durabil, purtabil. ♦ (Înv.; despre cărți) De dimensiuni reduse, ușor de transportat, de purtat cu sine. Vocabular purtăreț. – Purta + suf. -ăreț. Sursa: DEX '98.

 

20 septembrie MICSOREA, FAMENI, RASPAR, VRAJMASIM, SAXATILA, RUMUL, IMUNOGENE, CATCH, DECATLON - Topuri la partida Duplicat de la ora 21. Foto: Dezmi (galerie).

MICȘORÉL, -EÁ, -ÍCĂ, micșorei, -ele adj. (Pop.) Diminutiv al lui micșor. – Micșor + suf. -el. Sursa: DEX '98.
FÁMEN, fameni, s. m. (Înv.) Bărbat castrat; spec. eunuc. ♦ Fig. Bărbat decăzut din punct de vedere moral. – Refăcut din fameni (pl. lui famăn înv. „bărbat castrat”, din lat. *feminus, din femina). Sursa: DEX '98.
RĂSPẮR s. n. 1. (În loc. și expr.) în răspăr = a) împotriva direcției firești în care crește părul pe capul și pe corpul ființelor; b) împotriva direcției unui curs de apă sau a unui agent fizic în mișcare; c) potrivnic, ostil; echivoc. În răspărul... = în ciuda..., în pofida... A lua (pe cineva sau ceva) în răspăr = a) a-și bate joc (de cineva sau ceva), a lua în râs; b) a dojeni aspru, a brusca. (Rar) A-i merge în răspăr = a-i merge cuiva rău, a întâmpina greutăți. 2. (Rar) Răfuială. – Răs- + păr¹. Sursa: DEX '98.
RĂSPĂR s. v. baboi, biban, ghiborț. Sursa: Sinonime.
VRĂJMĂȘÍ, vrăjmășesc, vb. IV. Tranz. și refl. recipr. A (se) dușmăni. – Din vrăjmaș. Sursa: DEX '98.
SAXATÍL, -Ă, saxatili, -e, adj. (Despre plante și animale) Care crește sau trăiește în locuri pietroase. – Din fr. saxatile, lat. saxatilis. Sursa: DEX '98.
RUM s. n. v. rom¹. Sursa: DEX '98.
IMUNOGÉN, -Ă, imunogeni, -e, adj. (Biol.; despre substanțe) Care are proprietatea de a da imunitate (1). – Din fr. immunogène. Sursa: DEX '98.
catch s. (sport) Gen de lupte libere ◊ „Magnifica Mimi. Așa este supranumită regina catch-ului feminin [...] care și-a cucerit faima grație atât corpului ei, cât și evoluției în ring.” Tin.lib. 30 XI 92 p. 6. ◊ „Scene de catch în Congresul Deputaților Poporului de la Moscova [...]” R.l. 56 XII 92 p. 1 (din engl. catch; cf. fr. catch; PR 1933; DEX, DN3). Sursa: DCR2.
DECATLÓN, decatloane, s. n. Probă sportivă combinată, alcătuită din zece probe atletice, selecționate din alergări, aruncări și sărituri care se dispută în cursul a două zile consecutive și la care trebuie să participe fiecare concurent. – Din fr. décathlon. Sursa: DEX '98.

 

18 septembrie POLIFAGE, MIROZNEI, AVAETURI, LIMBUTEA, CAPTALANI, CHELOID, JUNIMISTA, FIS, VEXEZ, TRIOLET - Topuri la partida Duplicat de la ora 16. Foto: Tootsie06, Antihic (galerie), Bertailinc (galerie).

POLIFÁG, -Ă, polifagi, -ge, adj. (Despre animale; și substantivat) Care utilizează hrană variată (animală și vegetală); cu regim alimentar foarte larg. – Din fr. polyphage. Sursa: DEX '98.
MIRÓZNĂ, (rar) mirozne, s. f. (Reg.) Miros plăcut, mireasmă. – Probabil contaminare între mireasmă și miros. Sursa: DEX '98.
AVAET (HAVAÉT) (‹ tc.) s. n. 1. (În Imp. Otoman) Impozit extraordinar. 2. (În sec. 18-19, în Țara Românească) Taxă percepută de cei numiți în slujbe. Sursa: DE.
LIMBUȚÍ, limbuțesc, vb. IV. Intranz. (Înv.) A vorbi prea mult; a flecări, a trăncăni. – Din limbut. Sursa: DEX '98.
CAPTALÁN, captalani, s. m. Plantă erbacee cu frunze mari și late și cu flori purpurii (Petasites officinalis); p. restr. frunzele acestei plante, întrebuintate ca acoperiș la stupii primitivi de albine. [Var.: căptălán s. m.] – Din magh. káptalan. Sursa: DEX '98.
CHELOÍD, cheloide, s. n. Tumoare a pielii, cu aspect fibros, alungit, apărută de obicei pe locul unei cicatrice. – Din fr. chéloïde. Sursa: DEX '98.
JUNIMÍST, -Ă adj. Referitor la junimism, propriu junimismului. // s.m. și f. Adept al junimismului; (p. ext.) Membru al unei fracțiuni a partidului conservator. [< „Junimea” + -ist]. Sursa: DN.
FIȘ s.n. (Poligr.) Amestecătură de litere, de caractere și de corpuri diferite, provenite dintr-o formă stricată. [< germ. Fisch]. Sursa: DN.
VEXÁ, vexez, vb. I. Tranz. (Livr.) A răni pe cineva în amorul său propriu; a jigni, a ofensa; p. ext. a contraria. – Din fr. vexer, lat. vexare. Sursa: DEX '98.
TRIOLÉT, triolete, s. n. 1. Poezie de opt (sau șapte) versuri (de câte opt silabe fiecare), în care primul vers este identic cu al patrulea și cu al șaptelea, iar al doilea cu al optulea. 2. Grup de trei note de valoare egală, care se execută în timpul necesar pentru executarea a două dintre ele. [Pr.: tri-o-] – Din fr. triolet. Sursa: DEX '98.
triolet, grup de valori* de note* egale obținut prin divizarea (1) neregulată ternară (în trei în loc de doi) a unui timp (I, 2) binar*. Se notează cifra 3 scrisă cursiv, așezată la mijlocul unei acolade* drepte ce încadrează cele trei note. Sursa: DTM.

 

17 septembrie SUFLAJE, PIREXIEI, CULBUTAT, LOGATOMI, VERIF, GUTAPERCA, DAUNOSUL, PANACEU - Topuri la partida Duplicat de la ora 13. Foto: Coky (galerie).

SUFLÁJ s.n. 1. Construcție menită să consolideze carena unei nave. 2. Corectarea deformațiilor unei linii de cale ferată prin introducerea de balast sub traverse. [< fr. soufflage]. Sursa: DN.
PIREXÍE, pirexii, s. f. Febră; p. ext. nume generic dat bolilor cu temperatură (ridicată). – Din fr. pyrexie. Sursa: DEX '98.
CULBUTÁ, culbutéz, vb. I. Tranz. A descărca vagonetul prin răsturnare cu ajutorul culbutorului. – Din fr. culbuter. Sursa: DEX '98.
LOGATÓM, logatomi, s. m. Cuvânt artificial monosilabic, fără semnificație, format din trei sunete (consoană-vocală-consoană), folosit pentru aprecierea unei transmisiuni telefonice sau a audiției într-o sală. – Din fr. logatome. Sursa: DEX '98.
VERÍF s.n. În verif = pieziș, în diagonală față de firele unei țesături. [< engl. verify]. Sursa: DN.
GUTAPÉRCĂ f. Substanță asemănătoare cu cauciucul, obținută din frunzele unor plante tropicale, având diferite întrebuințări în industrie, medicină și tehnică. /<fr. gutta-percha. Sursa: NODEX.
DĂUNÓS, -OÁSĂ, dăunoși, -oase, adj. (Rar) Dăunător; p. ext. lacom. [Pr.: dă-u-] – Daună + suf. -os. Sursa: DEX '98.
PANACÉU ~e n. 1) (la alchimiști) Medicament considerat atotvindecător. 2) fig. Remediu contra tuturor relelor; soluție salvatoare în orice situație. /<lat. panacea, fr. panacée. Sursa: NODEX.

 

16 septembrie SICATIV, POINTER, FOT, TRAND, VIEM - Mejuly (foto 1, galerie, interviu); GUASE, CRASELE, DURUITA, SLANG - Zdro (foto 2, galerie, interviu), in meciul Mejuly - Zdro 488 - 581.

SICATÍV, -Ă, sicativi, -e, adj. (Despre uleiuri) Care se usucă repede. ♦ (Substantivat, n.) Substanță care se adaugă uleiurilor pentru a le face să se usuce repede. – Din fr. siccatif, lat. siccativus. Sursa: DEX '98.
POINTER [PẮÍNTĂR] s.n. (inform.) element reprezentând o adresă, pe baza căreia pot fi legate componentele unei structuri. (< engl. pointer). Sursa: MDN.
FOT, foți, s. m. Unitate de măsură a iluminării, reprezentând iluminarea unei suprafețe de un centimetru pătrat care primește fluxul de un lumen repartizat uniform. – Din fr. phot. Sursa: DEX '98.
TRÂND adj., s. v. indolent, leneș, puturos, trândav, trântor. Sursa: Sinonime.
trând¹, trânji, s.m. (înv.) 1. hidropizie, dropică. 2. hemoroizi. 3. trinjoaică. Sursa: DAR.
TRẤNJI s. m. pl. 1. (Pop.) Hemoroizi. 2. Plantă erbacee din familia orhideelor, cu tulpina fistuloasă și cu flori de culoare galbenă sau brună deschis, plăcut mirositoare (Neottia nidus avis). – Cf. sl. trondŭ. Sursa: DEX '98.
VIÁ², viez, vb. I. Intranz. (Astăzi livr.) A avea viață; a trăi, a viețui, a exista. ♦ (Despre sentimente, gesturi, atitudini etc.) A dura, a dăinui. – Lat. vivere. Sursa: DEX '98.
GUÁȘĂ s.f. Culoare obținută dintr-un amestec de vopsele de apă cu gumă arabică și miere. ♦ Pictură în care se folosesc asemenea culori. [Pron. gua-, var. guaș s.n. / < fr. gouache, cf. it. guazzo]. Sursa: DN.
CRAS, -Ă, crași, -se, adj. Care nu corespunde nici celor mai modeste exigențe; ale cărui caractere negative sunt sub orice limită; extrem (în sens rău); grosolan, nerușinat. – Din fr. crasse. Sursa: DEX '98.
DURUÍ, dúrui, vb. IV. 1. Intranz. (Despre vehicule, roțile unui vehicul etc.; la pers. 3) A face zgomot mare în timpul mersului; a hurui. 2. Intranz. și tranz. Fig. A vorbi repede, fără întrerupere (și cu glas ridicat); a turui. – Dur² + suf. -ui. Sursa: DEX '98.
SLANG [SLENG] s. n. 1. ansamblu de cuvinte și expresii de origine populară pe care englezii le folosesc în vorbirea curentă. 2. argou englez al unei meserii, al unui grup social. (< engl. slang). Sursa: MDN.

15 septembrie VARACTOR, STRAF, FUX, DENEG, NOIANELE, PAPIRUSI, VU, ALBADELE, CARUBIERI, COZ, IOV - Topuri la partida Duplicat de la ora 12.

VARACTÓR, varactoare, s. n. (Electron.) Diodă semiconductoare utilizată drept condensator, a cărui capacitate poate fi modificată printr-o tensiune de control; varicap. – Din engl., fr. varactor. Sursa: DEX '98.
ștraf¹, ștráfuri, s.n. 1. (înv. și pop.) amendă; (în expr.) a pune la ștraf = a amenda (pe cineva). 2. (înv. și reg.) pedeapsă. 3. (reg.) joc care constă în aruncarea unei monede cât mai aproape de o linie trasată pe teren. 4. (reg.; în forma: ștreaf) obor comunal în care se închid vitele găsite păscând în locuri oprite. Sursa: DAR.
FUX s. n. Aducere pe linia de plutire a buștenilor înțepeniți prin împingerea și răsucirea lor cu ajutorul țapinei. – Din germ. Fuchs. Sursa: DEX '98.
A DENEGÁ denég tranz. înv. 1) (fapte, fenomene, afirmații) A declara ca neadevărat; a tăgădui; a nega; a contesta; a dezminți. 2) (drepturi ale unei persoane) A pune la îndoială. /<lat., it. denegare, fr. dénier. Sursa: NODEX.
NOIÁN, noiane, s. n. 1. Cantitate, volum mare din ceva; belșug. ♦ Mulțime, număr mare de ființe, de lucruri, de fenomene. 2. Întindere mare de apă; nemărginire, imensitate. 3. Genune, abis, hău. [Pr.: no-ian. – Pl. și: noianuri] – Et. nec. Sursa: DEX '98.
PAPÍRUS s. m. 1. plantă erbacee acvatică din a cărei tulpină membranoasă se scoteau niște foițe, folosite în antichitate și în evul mediu pentru a se scrie pe ele. 2. foiță din papirus (1). 3. manuscris, text scris pe papirus (2). (< fr., lat. papyrus, gr. papyros). Sursa: MDN. Foto: Papirusi (Cyperus papyrus at Kew Gardens, London), de la en.wikipedia.org/wiki/Papyrus.
VU s.m. invar. Unitate de măsură a volumului semnalelor audio în transmisiunile prin electrocomunicații. [< fr. vu]. Sursa: DN.
ALBÁDĂ, albade, s. f. Alboradă. – Din sp. albada. Sursa: DEX '98.
CARUBIÉR s.m. (Bot.) Arbore cu lemnul roșu și tare, care crește în regiunea alpină mediteraneană; carub; (pop.) roșcov. [Pron. -bi-er. / < fr. caroubier]. Sursa: DN. Foto: Păstăi de carubier, de la fr.wikipedia.org/wiki/Caroubier.
COZ m. reg. (la jocul de cărți) Carte de joc care, conform convenției stabilite de jucători, are o valoare mai mare decât toate celelalte cărți; atu. ◊ Frumoasă ~ deosebit de frumoasă; de o frumusețe fără pereche. /<turc. koz. Sursa: NODEX.
IÓV, iovi, s. m. Specie de salcie care crește prin pădurile de la munte (Salix capraea). [Var.: (rar) ióvă, -e s. f.] – Cf. sl. iva. Sursa: DEX '98.

14 septembrie BIGE, PRIPONUL, PRODUF, TIRADE, DUCALE, VETO, PERJE, CORNARUL - Topuri la partida Duplicat de la ora 17. Foto: Prettyflor (galerie).

BÍGĂ² s.f. Car roman, de obicei cu două roți, la care erau înhămați doi cai. [< lat. biga, cf. fr. bige]. Sursa: DN.
PRIPÓN, pripoane, s. n. 1. Funie sau odgon cu care se leagă vitele la păscut; țăruș înfipt în pământ de care se prinde această funie sau acest odgon. ♦ Funie care servește la legarea de mal sau la tragerea la mal a unei ambarcații; țăruș de care se leagă o ambarcație la țărm, cu care se fixează un cort etc. 2. Șir de cârlige cu nadă pentru pescuit. – Din scr. pripon. Sursa: DEX '98.
PRODÚF, produfuri, s. n. (Reg.) Gaură, copcă făcută în gheața formată deasupra unei ape. [Var.: predúf s. n.] – Din sl. produhŭ. Sursa: DEX '98.
TIRÁDĂ, tirade, s. f. 1. (Adesea fig.) Parte dintr-un discurs în care oratorul dezvoltă pe larg (și cu emfază) o idee, o teză. 2. Fragment dintr-o operă literară (dramatică), de întindere mai mare, caracterizată printr-o deosebită intensitate afectivă, spus fără întrerupere de unul dintre eroi. – Din fr. tirade. Sursa: DEX '98.
DUCÁL, -Ă, ducali, -e, adj. Care aparține ducelui², privitor la duce². – Din fr. ducal. Sursa: DEX '98.
VÉTO, vetouri, s. n. Drept excepțional pe care îl are cineva (recunoscut prin lege sau prin convenții) de a se opune adoptării unei propuneri sau unei hotărâri; formulă prin care se exercită acest drept. – Din lat., fr. veto. Sursa: DEX '98.
PÉRJĂ, perje, s. f. Specie de prună a cărei carne se dezlipește ușor de pe sâmbure; p. gener. (reg.) prună. – Et. nec. Sursa: DEX '98.
cornár, cornári, s.m. (înv.) 1. slujbaș care strângea cornăritul (v.). 2. cel care la arat ținea coarnele plugului; cornaci, cornici. 3. plug cu un singur corn. 4. stâlpul din colțul (cornul) casei; colțar. Sursa: DAR.
 

7 septembrie BUND, HEMURI, OVOIDEI - Dinuvegas (foto 1); MAZ, PRESOR, BUNDE, AXON, GIUBEA - Marinelado, in meciul Dinuvegas - Marinelado 738 - 420.

BUND, bunduri, s. n. Asociație, confrerie; confederație (în Germania și Elveția). – Din germ. Bund. Sursa: DEX '98.
HEM, hemuri, s. n. Nucleu al hemoglobinei și al altor pigmenți respiratori celulari, de care se leagă un ion de fier. – Din fr. hème. Sursa: DEX '98.
OVOÍD, -Ă, ovoizi, -de, adj. Care are forma unui ou; oval, ovoidal, oviform. – Din fr. ovoïde. Sursa: DEX '98.
MAZ subst. (La jocul de cărți; de obicei art.) Sumă cu care un jucător majorează miza inițială. ♦ În plus, pe deasupra. – Din rus. maz. Sursa: DEX '98.
MAZ s. v. email, glazură, smalț. Sursa: Sinonime.
PRESÓR, -OÁRE, presori, -oare, subst. 1. S. n. Tijă verticală cu picioruș care ține presat materialul pe placa mașinii de cusut. 2. S. m. și f. Persoană specializată în prelucrarea materialelor cu ajutorul presei. – Din fr. presseur. Sursa: DEX '98.
BÚNDĂ, bunde, s. f. 1. Haină lungă și largă de postav, îmblănită, purtată de bărbați; burcă¹; (reg.) blană mare făcută din piei de oaie, întrebuințată de țărani ca îmbrăcăminte de iarnă. 2. (Reg.) Pieptar (1). – Din magh. bunda. Sursa: DEX '98.
AXÓN, axoni, s. m. (Anat.) Prelungire a neuronului. – Din fr. axone. Sursa: DEX '98.
GIUBEÁ, giubele, s. f. Haină lungă și largă din postav (fin), adesea căptușită cu blană, purtată, în trecut, de boieri. ♦ Haină largă și lungă de postav purtată de preoți și, în unele locuri, de țărani. – Din tc. cüppe. Sursa: DEX '98.