Home
 

31 ianuarie TUC, LANE, VRAU, SEN - Necenzurat (galerie); IBIS, TEX, ZELE, ON, POLABA, DARN, CIN - Vica (galerie), in meciul Necenzurat - Vica 428 - 453.
 

ȚUCÁ, țuc, vb. I. Tranz. și refl. recipr. (Reg.) A (se) săruta. – Din țoc. Sursa: DEX '98.
LÁNĂ, lane, s. f. (Reg.) Stinghia de jos a jugului. Sursa: DLRM.
-LÁNĂ Element secund de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) lână”. [< it., fr. lani-, cf. lat. lana]. Sursa: DN.
VRAU - Forma flexionara de la VREA, vreau, vb.
SEN¹ s.m. Monedă divizionară în Japonia, a suta parte dintr-un yen. (cf. engl., fr. sen < jap. sen < chinez. mandar. qián = ban, monedă) [și AHDEL]. Sursa: MDN.
SEN² s.m. Monedă divizionară în Cambodgia (anterior Kampuchia), Indonezia, Malaiezia și Brunei, a suta parte dintr-un riel, respectiv rupiah, ringgit (dolar) și dolar. (cf. engl., fr. sen < indonez. sen, senti < engl. cent) [și AHDEL]. Sursa: MDN.
ÍBIS (‹ fr., lat.) s. m. Gen de păsări din ordinul ciconiiformelor răspândit în Africa tropicală: I. roșu (Eudocimus ruber), cu ciocul de culoare neagră-cafenie, ușor curbat, cu penajul roșu, trăiește în regiunile muntoase; I. alb (Eudocimus albus), cu penajul alb, asemănător, ca formă și mărime, cu i. roșu. Este considerată de egipteni o pasăre sacră. Zeița Isis este reprezentată având capul acestei păsări. Sursa: DE.
IBIS REDIBIS NUNQUAM IN BELLO PERIBIS (lat.) te vei duce, te vei întoarce niciodată nu vei pieri în război - Exemplu tipic de oracol ambiguu unde sensul depinde de intonație, respectiv de punctuație: „te vei duce, te vei întoarce, niciodată (nu) vei pieri în război” sau „te vei duce, te vei întoarce niciodată (nu), vei pieri în război”. Sursa: DE.
TEX¹ ~uri n. Cui mic folosit la confecționarea și repararea încălțămintei. /<fr. tex. Sursa: NODEX.
TEX² ~uri n. Unitate de măsură a gradului de finețe a firelor textile, egală cu greutatea în grame a o mie de metri de fir. /<fr. tex. Sursa: NODEX.
ZEA, zele, s. f. V. za². Sursa: DEX '98.
–ON Element secund de compunere savantă cu semnificația (în terminologia fizicii) „corpuscul nucleonic” și (în terminologia biologiei) „unitate funcțională”. [Cf. fr. -on, it. -one]. Sursa: DN.
on, ónuri s. n. A șaisprezecea literă a alfabetului chirilic. (din sl. on). Sursa: DMLR.
ANTHROPOS ON TUT ISTHI KAI MEMNES AEI (Aυθρωποζ ων τοντ ϰχι μέμνηζ ἀει) (gr.) nu uita niciodată că ești om! – Maximă aparținând poetului grec Philemon. Constituie un apel pentru păstrarea unei condiții umane superioare în orice împrejurare. Sursa: DE.
IL FAUT BONNE MÉMOIRE APRÈS QU’ON A MENTI (fr.) trebuie o memorie bună după ce ai mințit – Corneille, „Le menteur”, act IV, scena 5. Sursa: DE.
LA FAÇON DE DONNER VAUT MIEUX QUE CE QU’ON DONNE (fr.) felul în care dai prețuiește mai mult decât ceea ce dai – Corneille, „Le menteur”, act I, scena 1. V. și Bis dat qui cito dat. Sursa: DE.
LA PLUS PERDUE DE TOUTES LES JOURNÉES EST CELLE OU L’ON N’A PAS RI (fr.) ziua cea mai (deplin) pierdută din toate este cea în care n-ai râs – Chamfort, „Maximes, caractères et anecdotes”, II. Sursa: DE.
POLÁBĂ adj. (În sintagma) Limbă polabă (și substantivat, f.) = limbă slavă din grupul limbilor slave de apus, care s-a vorbit până în sec. XVIII pe un teritoriu situat pe cursul inferior al Elbei. – Din fr. polabe. Sursa: DEX '98.
DARN adv. (Înv.; în loc.) În darn = în zadar, degeaba. – Din it. indarnó. Sursa: DEX '98.
CIN¹, cinuri, s. n. (Înv.) 1. (În societatea medievală) Poziție socială înaltă. ♦ Stare socială. 2. Ordin preoțesc sau călugăresc; tagmă. – Din sl. cinŭ. Sursa: DEX '98.
CIN², cinuri, s. n. (Înv. și reg.) Luntre mică (pescărească). – Din scr. čun. Sursa: DEX '98.
CIN- Element prim de compunere savantă cu semnificația „câine”, „în legătură cu câinii”. [Var. chino-, cine-, cino-. / < fr. cyno-, cf. gr. kyon, kynos]. Sursa: DN.

30 ianuarie CARPOFOR, AT, OT, MOP, DIMETRII, BIHUN, PIROSCAFE, LENJ, LACTATI - Topuri la partida Duplicat de la ora 8. Foto: Evike33 (foto, galerie).

CARPOFÓR, carpofori, s. m. Peduncul care susține fructul. – Din fr. carpophore, germ. Karpophor. Sursa: DEX '98.
AT s.m. Monedă divizionară în Laos, valorând a suta parte dintr-un kip. [Pl. ați. / cf. fr. at]. Sursa: DN.
-ÁT² suf. „sare”, „ester”. (< fr. -ate). Sursa: MDN.
AT, ați, s. m. Armăsar, cal de curse, cursier. (din tc. at = mascul de prăsilă; cf. alb., sb., bg. at, ngr. άτι). Sursa: DER.
ot prep. – De la, din, de. Sl. otu. Sec. XVI-XIX, înv. Termen de cancelarie, fără circulație reală. Sursa: DER.
ot s. n., pl. óturi. – A douăzeci și cincea literă a alfabetului chirilic. (din sl. ot). Sursa: DMLR.
OT- v. oto-. Sursa: DN.
MOP - Cuvant inexistent in dictionarele oficiale romanesti. An implement with a wooden handle and a head made of twists of cotton or a piece of synthetic sponge, used for polishing or washing floors, or washing dishes, dupa collinsdictionary.com.
dimetru (‹ gr. δίμετρος, din adv. δίς „de două ori” + μέτρον „metru”) (în prozodia* antică) grupare a două unități metrice (metri). În majoritatea versurilor, metrul (3) coincide cu piciorul (1) și astfel d. este format din două picioare. În versurile iambice, trohaice sau anapestice. Sursa: DTM.
BIHÚN (‹ ucr.) s. n. Utilaj cu care se bat pe fundul mării țărușii necesari pentru așezarea carmacelor. Sursa: DE.
PIROSCÁF, piroscafe, s. n. (Ieșit din uz) Navă acționată cu aburi. – Din fr. pyroscaphe, it. piroscafo. Sursa: DEX '98.
LENJÚRI s. n. pl. Rufărie de corp; lenjerie. – Din fr. linge. Sursa: DEX '98.
LACTÁT¹, lactați, s. m. Sare a acidului lactic. ◊ (Fam.) Lactat de calciu = sare de calciu a acidului lactic folosită în tratamentul spasmofiliei, tetaniei, rahitismului etc. – Din fr. lactate. Sursa: DEX '98.
LACTÁT², -Ă, lactați, -te, adj. Făcut din lapte, care conține lapte, bazat pe lapte (și pe derivatele lui). ♦ (Substantivat, f. pl.) Produse fabricate pe bază de lapte. – Din fr. lacté. Sursa: DEX '98.
 

29 ianuarie GROMI, GAMET, HATA, ARIL, DEZI - Andromeda2 (foto 1, galerie); FAMEN, CUTANEE, BREB, INCUIBAT, TO, EXAL, EVI - Hemmiha (foto 2, galerie, interviu), in meciul Andromeda2 - Hemmiha 605 - 587.

GROM, gromi, s. m. (Livr.) Lacheu, valet (tânăr). – Din engl., fr. groom. Sursa: DEX '98.
GAMÉT, gameți, s. m. Denumire generică pentru celulele sexuale ale animalelor și plantelor. – Din fr. gamète. Sursa: DEX '98.
hatá, hatále, s.f. (înv.) pagubă, belea, neajuns. Sursa: DAR.
HÂȚA interj. (De obicei repetat; adesea cu valoare de verb) Cuvânt care arată mișcări ritmice repetate, întrerupte sau legănate. ♦ Cuvânt care arată o înaintare greoaie, înceată. – Formație onomatopeică. Sursa: DEX '98.
hấță¹, hấțe, s.f. (reg.) săniuță; cioaclă. Sursa: DAR.
hấță², hấțe, s.f. (reg.) turmă de 50-200 de porci; ciurdă. Sursa: DAR.
ARÍL s. m. (Chim.) Radical organic monovalent rezultat dintr-o hidrocarbură aromatică prin îndepărtarea unui atom de hidrogen. – Din fr. aryle. Sursa: DEX '98.
ARÍL² s. n. înveliș cărnos, viu colorat, al unor semințe. (< fr. arille). Sursa: MDN.
DEZÍ - Forma flexionara de la DEZÍCE, dezíc, vb.
FÁMEN, fameni, s. m. (Înv.) Bărbat castrat; spec. eunuc. ♦ Fig. Bărbat decăzut din punct de vedere moral. – Refăcut din fameni (pl. lui famăn înv. „bărbat castrat”, din lat. *feminus, din femina). Sursa: DEX '98.
cutanéŭ, -ée adj. (d. lat. cutis, pele [!]; fr. cutané). Med. Relativ la pele: boală cutanee. – Fals cutanát (ca și eronat), că pe lat. n´ar fi de cît cutáneus, ca și mlat. simultáneus, simultaneŭ. Sursa: Scriban.
BREB, brebi, s. m. Animal rozător înrudit cu castorul, care trăia odinioară și în țara noastră (Castor fiber). – Din sl. bebrŭ. Sursa: DEX '98.
ÎNCUIBÁ, încuibez, vb. I. Refl. A-și face cuib; a se vârî (unde nu-i este locul); a se oploși. ♦ Fig. A pătrunde adânc; a se înrădăcina. [Prez. ind. și: încúib] – În + cuib. Sursa: DEX '98.
To  - Cuvant neadmis la Scrabble.
I MUST BE CRUEL, ONLY TO BE KIND (engl.) trebuie să fiu crud, numai pentru a fi bun – Shakespeare, „Hamlet”, act. III, scena 4. Sursa: DE.
LEARN TO LABOUR AND TO WAIT (engl.) învăță să muncești și să aștepți – Longfellow, „A Psalm of Life”. Consacrarea vine ca rezultat al unei munci perseverente și dezinteresate. Sursa: DE.
TO BE OR NOT TO BE, THAT IS THE QUESTION (engl.) a fi or a nu fi, iată întrebarea – Shakespeare, „Hamlet”, act. III, scena 1. Vers celebru exprimând esența îndoielilor eroului shakespearian în fața existenței și a morții. Astăzi, caracterizează adesea situații hotărâtoare când e in joc însăși existența cuiva. Sursa: DE.
EXALÁ, exál, vb. I. Tranz. A emite, a împrăștia, a degaja vapori, mirosuri etc.; a emana (1). [Pr.: eg-za-] – Din fr. exhaler, lat. exhalare. Sursa: DEX '98.
ev (livr.) s. n. / s. m., pl. évuri / evi. Sursa: DOOM 2.

28 ianuarie SFETEA, FUGACII, ZUF, PARCE - Mikidutza (foto, galerie); HALT, BASNIM, DILITI, DIOCHERI, VIST - Match4you, in meciul Mikidutza - Match4you 560 - 473.

SFETÍ, sfetesc, vb. IV. (Înv.) 1. Refl. și tranz. A (se) arăta, a (se) ivi. 2. Refl. (Despre acțiuni, situații) A lua o anumită întorsătură, a se lămuri, a se limpezi. ◊ Expr. (Mai ales în construcții negative) A i se sfeti (cuiva ceva) = a-i reuși (cuiva ceva). – Din sl. svĕtiti. Sursa: DEX '98.
FUGÁCI, -CE, fugaci, -ce, adj., s. m. 1. Adj. (Despre cai) Bun alergător, iute la fugă; fugar. ♦ (Substantivat, m.) Cal. 2. Adj. Fig. (Livr.) Trecător, fugitiv. 3. S. m. Nume dat mai multor specii de păsări migratoare de mărimea unui porumbel, cu picioarele lungi și foarte iuți, bune alergătoare. – Lat. fugax, -acis. Cf. fr. fugace. Sursa: DEX '98.
FUGÁCI s. v. ciurlan, salcicorn, săricică. Sursa: Sinonime.
ZUF s. n. (înv.) Sortiment de stofă de lână fină și ușoară. – Din tc. sof. Sursa: DEX '98.
PÁRCĂ², parce, s. f. (Mai ales la pl.) Fiecare dintre cele trei divinități ale destinului oamenilor din mitologia romană, reprezentate sub înfățișarea unor femei bătrâne. – Din lat. Parca, fr. Parque. Sursa: DEX '98.
HALT interj. (Mai ales în sport) Stai; destul; stop; oprește. [< germ. halt]. Sursa: DN.
halt (-turi), s. n. – (Înv.) Bîrfă. Ngr. χάλτι (DAR). Sec. XVIII. Sursa: DER.
BĂSNÍ, băsnesc, vb. IV. Intranz. (Înv.) A scorni basne, povestiri mincinoase, relatări false. – Din basnă. Sursa: DEX '98.
DILÍ, dilésc, vb. IV. (Arg.) 1. Tranz. A lovi, a bate. 2. Tranz. A fura, a șterpeli. (etim. neclară; prob. din gr. δηλέομαι (= a lovi), prin interm. țig.; se poate de asemenea pune în leg. cu țig. da-, part. dilo (= a da) (Graur, Juilland); provine, cu prob. mai mare, din sl. dĕliti (= a împărți, a distribui) (cf. deli); accepția 2. se justifică fără nici o îndoială din expresia a da o lovitură; der. dileală). Sursa: DER.
DIOCHEÁ vb. I v. deochea. Sursa: DEX '98.
VIST s. n. Joc de cărți care se joacă între trei sau patru persoane. – Din engl., fr. whist. Sursa: DEX '98.
 

27 ianuarie BUDASEM, SCUAMOSI, UT, TANJELILE, ADIPIC, ECLATEZI, DJURSTVE, POVARNIT, ECONOMAT, HANSARII - Topuri la partida Duplicat de la ora 10. Foto: Agnostic (foto, galerie).

BUDÁ, budez, vb. I. Tranz. (Livr.) A ține la distanță, a-și exprima nemulțumirea (față de cineva) printr-o atitudine indiferentă sau morocănoasă. – Din fr. bouder. Sursa: DEX '98.
SCUAMÓS, -OÁSĂ adj. (Bot.) 1. Care se aseamănă cu solzii unui pește; solzos, cu coji. 2. Acoperit, protejat de scuame (2) [în DN]. [Pron. scu-a-, var. scvamos, -oasă adj. / < fr. squameux, lat. squamosus]. Sursa: DN.
ut, în solmizația* medievală, prima silabă a hexacordului* (în sensul lui c*, f* sau g*); în lb. fr. denumirea notei do* din celelalte limbi romanice (corespunzător cu c* din limbile germanice). Sursa: DTM.
DO UT DES (lat.) își dau ca să-mi dai – Formulă din dreptul roman referitoare la echivalența prestațiilor în cazul schimbului; în sens larg, serviciu contra serviciu. Sursa: DE.
SINT UT SUNT, AUT NON SINT (lat.) să fie ceea ce sunt, sau să nu fie – Răspunsul papei Clement al XIII-lea la cererea de a modifica regulamentul Ordinului iezuiților. Atribuit în mod eronat lui L. Ricci, generalul acestui ordin. Expresia hotărârii ca o instituție să nu-și dezică sarcinile fundamentale, caracteristice. Sursa: DE.
UT AMERIS AMABILIS ESTO (lat.) de vrei să fii iubit, fii vrednic de iubire – Ovidiu, „Ars amandi”, 2, 519. Sursa: DE.
UT FATA TRAHUNT (lat.) cum le-o târî soarta – A te lăsa în voia soartei, a lăsa ceva la voia întâmplării. Sursa: DE.
UT SUPRA (lat.) ca mai sus – Formulă juridică utilizată în acte. Sursa: DE.
TÂNJÁLĂ, tânjeli, s. f. Un fel de proțap care se folosește pentru a prinde a doua pereche de vite în jug, pentru a lega de jug uneltele agricole cu tracțiune animală sau pentru a transporta greutăți mari. ◊ Expr. A se lăsa pe tânjală = a) (despre animale de tracțiune) a trage foarte încet (sprijinindu-se pe tânjală); b) (despre oameni) a lucra încet, cu lene; a neglija sau a amâna lucrul. – Et. nec. Sursa: DEX '98.
ADÍPIC, -Ă, adipici, -ce, adj. (În sintagma) Acid adipic = acid bibazic saturat, folosit ca materie primă pentru fabricarea unor fibre sintetice poliamidice. – Din fr. adipique. Sursa: DEX '98.
ECLATÁ, eclatez, vb. I. Intranz. (Franțuzism) A străluci, a impresiona puternic prin strălucire. ♦ Fig. A izbucni, a se manifesta violent, brusc. – Din fr. éclater. Sursa: DEX '98.
DJÚRSTVĂ s. f. v. dejurstvă; DEJÚRSTVĂ, dejurstve s. f. (Înv.) Corp de gardă; comandament militar [Var.: djúrstvă s. f.] – Din rus. dĕzurstvo. Sursa: DEX '98.
dejúrstvă f., pl. e (rus. dežúrstvo, d. dežúrnyĭ, de serviciŭ, de unde vine și rom. dejurnă). Administrațiunea centrală a armatei de la 1839 pînă la 1859. V. ștab. Sursa: Scriban.
POVÂRNÍ, povârnesc, vb. IV. 1. Refl. A se înclina, a se apleca. ♦ A se gârbovi (de bătrânețe). 2. Refl. și tranz. A (se) prăbuși, a (se) prăvăli, a (se) răsturna. – Din bg. povărna, scr. povrnuti. Sursa: DEX '98.
ECONOMÁT, economate, s. n. (Ieșit din uz) Magazin de aprovizionare în cadrul unei întreprinderi și instituții, care avea drept scop procurarea bunurilor de consum de primă necesitate pentru salariați și pentru familiile lor. – Din fr. économat. Sursa: DEX '98.

HÂNSÁR, hânsari, s. m. Ostaș călare fără leafă (în evul mediu, în Moldova) care era răsplătit din prada luată de la dușmani. – Et. nec.
Sursa: DEX '98.
 

26 ianuarie NUTUIND, ABORTIVA, CAFTIREA, AGONALE, ZALETIRILOR - Mejuly (foto, galerie, interviu); HEXA, RASZICEM, POANTATE, FAI, ABC, PRADUIAM, NIME - Lexus (foto 2, robot), in meciul Mejuly - Lexus 637 - 556.

NUTUÍ, nutuiesc, vb. IV. Tranz. A executa nuturi într-o piesă (de lemn). – Nut + suf. -ui. Sursa: DEX '98.
ABORTÍV, -Ă, abortivi, -e, adj., s. n. (Biol.) 1. Adj. Care se produce înainte de vreme, prematur; care nu a evoluat în întregime. Fetus abortiv. Boală abortivă. 2. Adj., s. n. (Substanță sau mijloc) care provoacă avortul. – Din fr. abortif, lat. abortivus. Sursa: DEX '98.
CAFTÍ, caftesc, vb. IV. Tranz. (Arg.) A lovi, a bate. – Din țig. cafti. Sursa: DEX '98.
AGONÁLE s. f. pl. Întreceri atletice la vechii greci. ♦ (La romani) Serbări în cinstea zeului Ianus. – Din lat. agonalia. Sursa: DEX '98.
AGONÁL, -Ă adj. Referitor la agonale, care este în agonie. [Cf. germ. agonisch]. Sursa: DN.
ZĂLETÍ, zăletesc, vb. IV. Intranz. (Despre lichide) A țâșni, a stropi; a curge din abundență. – Cf. bg. zaletja, scr. zaleti. Sursa: DEX '98.
HEX(A)- Element de compunere însemnând „de șase ori”, „sextuplu”, care servește la formarea unor adjective și substantive. [Var.: exa-] – Din fr. hex(a)-. Sursa: DEX '98.
RĂSZÍCE, răszíc, vb. III. Intranz. (Rar) A repeta ceva de multe ori și în mod insistent; a insita. – Răs- + zice. Sursa: DEX '98.
POANTÁ vb. I. v. ponta³. Sursa: DEX '98.
FAI fáiuri n. 1) Țesătură deasă de mătase sau de lână, cu dungi mici, transversale în relief, folosită pentru confecționarea obiectelor de îmbrăcăminte. 2) la pl. Varietăți ale unei astfel de țesături. /<fr. faille. Sursa: NODEX.
ABC s.n. 1. Enumerarea primelor litere ale alfabetului. 2. Fig. Început al unei arte, al unei științe. [Cit.: abecé] – Din fr. abece. Sursa: DEX '09.
prăduí (-uiésc, prăduít), vb. – 1. A schimba. – 2. A denunța. – 3. A risipi, a cheltui fără rost. Origine îndoielnică. Cuvînt de Arg., dar nu neapărat de proveniență țig. (dacă ar fi, ar reprezenta singurul vb. țig. în -ui). Din sl. pradati „a trăda” (Graur, BL, V, 225), din țig. purd- „a șopti” (Vasiliu, GS, VIII, 123); din țig. paruv- „a schimba” (Graur, 182; Juilland 172) sau mai probabil din pradă contaminat cu preda și, cu ultimul sens, cu părădui. – Der. prăduială, s. f. (delațiune; risipă). Sursa: DER.
NÍME pron. neg. v. nimeni. Sursa: DEX '98.

25 ianuarie COP, VU, DAULIRI - Ciocio (foto 1, galerie); MUS, NASALIA, TREND - Gabone (foto 2, galerie, interviu), in meciul Ciocio - Gabone 525 - 538.

cop (cópuri), s. n. – 1. Măsură de capacitate pentru lichide și produse solide, egale cu un litru. – 2. Călcîi. Săs. kôp „pahar” (Borcea 183). În Trans. Scriban preferă să plece de la mag. köpü, „butoi”. Sursa: DER.
VU s.m. invar. Unitate de măsură a volumului semnalelor audio în transmisiunile prin electrocomunicații. [< fr. vu]. Sursa: DN.
vu (gr. βου, de la numeralul ’β = 2), denumire dată în muzica psaltică (v. bizantină, muzică) unuia din cele șapte sunete, care corespunde lui mi*. Sursa: DTM.
DĂULÍ, dăulesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A jeli, a plânge, a boci pe cineva. [Pr.: dă-u-. Var.: dăolí vb. IV] – Et. nec. Sursa: DEX '98.
MUS s. m. 1. elev marinar. 2. ajutor al timonierului (schipărului) la bordul unei ambarcații cu vele. (< engl. mus, fr. mousse). Sursa: MDN.
PARTURIUNT MONTES, NASCENTUR RIDICULUS MUS (lat.) se vor căzni munții (în durerile facerii) și se va naște un biet șoarece – Horațiu, „Ars poetica”, 139. Versul caracterizează rezultatele disproporționat de mici în raport cu strădaniile despuse și indică totodată una din sursele generale ale comicului. Sursa: DE.
NĂSĂLÍE, năsălii, s. f. Suport de lemn (ca o targă) pe care se așază coșciugul cu mortul pentru a fi transportat (la biserică sau la cimitir). – Din sl. nosilo. Sursa: DEX '98.
TREND s.n. Direcție principală de dezvoltare a unui fenomen, a unei evoluții pe termen lung; mișcare economică de lungă durată (< engl. trend). Sursa: MDN.

24 ianuarie FANEZ, SCOVERGA, OSETE, HADAMBI, DOSADITI, PREMENITA, BIFID - Topuri la partida Duplicat de la ora 11. Foto: Meikyo (galerie, interviu).

FANÁ, fanez, vb. I. Refl. (Despre flori și legume; p. ext. despre oameni) A-și pierde prospețimea; a se trece, a se ofili, a se veșteji. – Din fr. faner. Sursa: DEX '98.
SCOVÉRGĂ, scovergi, s. f. v. scovardă; SCOVÁRDĂ, scoverzi, s. f. 1. (Mai ales la pl.) Un fel de plăcintă din aluat (dospit), prăjită în grăsime (și umplută cu brânză, urdă etc); prăjitură uscată, minciună. 2. Epitet pentru o pesoană foarte slabă, scofâlcită. [Var.: scovérgă s. f.] – Din sl. skovrada „tigaie”. Sursa: DEX '98

scovérgă, scovérgi, s.f. (reg.) 1. învelitoare, țol. 2. sac de plasă pentru prins peștele. Sursa: DAR.
OSÉTĂ s.f. Limbă iraniană vorbită în regiunea Caucaz. (cf. fr. ossète). Sursa: MDN.
HADÂMB, hadâmbi, s. m. 1. (Înv. și arh.) Eunuc. 2. (Reg.) Bou sau cal nejugănit bine. – Tc. hadım. Sursa: DLRM.
DOSĂDIT, -Ă, dosădiți, -te, adj. (Înv. și arh.; adesea substantivat) Mâhnit, întristat. – V. dosădi. Sursa: DLRM.
PREMENÍT¹ s. n. v. primenit¹. Sursa: DEX '98.
BIFÍD, -Ă, bifizi, -de, adj. (Anat.; despre vase de sânge, canale etc.) Care este despărțit în două. – Din fr. bifide, lat. bifidus.
Sursa: DEX '98

23 ianuarie PUFARII, EXPIAI, TRAGILOR, DECUVARE, HEBOIDA, AXIS, IM, FASCIA, CLANTURI, VOZASC, NIOBIU - Topuri la partida Duplicat de la ora 15. Foto: Lgall (galerie).

PUFĂRÍE, pufării, s. f. (Rar) Mulțime de puf² (1); așternut de puf². – Puf² + suf. -ărie. Sursa: DEX '98.
EXPIÁ, expiez, vb. I. Tranz. (Livr.) 1. A ispăși o greșeală, o vină etc. 2. A înceta de a mai trăi, de a mai fi în viață; a sucomba, a deceda, a muri. [Pr.: -pi-a] – Din fr. expier, lat. expiare. Sursa: DEX '98.
TRÁGĂ, trăgi, s. f. 1. Unealtă de scos gunoiul sau prășitura de pe arie, formată dintr-o scândură groasă cu două brațe de care se leagă tânjala. 2. Vas făcut din fructul curcubetei, în care se păstrează lichide; recipient care servește pentru a trage din butoi băuturile alcoolice. – V. targă. Sursa: DLRM.
DECUVÁ vb. tr. a trage vinul din cuva de fermentat în butoaie. (< fr. décuver). Sursa: MDN.
HEBOÍD, -Ă adj. (Despre forme atenuate de hebefrenie) Care se manifestă în special prin tendința către comitere a unor acte antisociale. [Pron. -bo-id. / cf. fr. heboïde]. Sursa: DN.
ÁXIS s. n. 1. a doua vertebră a gâtului, care se articulează cu atlasul². 2. tulpina principală, cilindrul central la plante. (< fr., lat. axis). Sursa: MDN.
áxis múndi (lat.) s. m. Sursa: DOOM 2.
im (ímuri), s. n. – 1. Noroi, mîl. – 2. Murdărie, jeg. Lat. lῑmus (Cipariu, Gram., II, 338; Pușcariu 775; DAR), cf. alb. ljim, it., sp., port. limo, fr. (limon). – Der. imos, adj. (noroios; murdar), care ar putea proveni din lat. limosus (Candrea-Dens., 820); imoșa, vb. (a murdări); imoș(e)ală, s. f. (murdărie); ima, vb. (a murdări), care ar putea proveni direct din lat. lῑmāre (Candrea-Dens., 821; DAR); neimat, adj. (curat); imăciune, s. f. (înv., murdărie; pată); imală, s. f. (murdărie; noroi); imălos, adj. (murdar). – Din rom. provine mag. imolya (Edelspacher 14). Sursa: DER.
IM²- Element de compunere cu sens negativ și privativ, formând substantive, adjective, verbe. [Var.: in¹-] – Din fr., lat. in-. Sursa: DEX '98.
im², imuri, s.n. (reg., înv.) măsură de cereale. Sursa: DAR.
FÁSCIE¹, fascii, s. f. l. (La pl.) Mănunchi de nuiele de mesteacăn, legat cu o curea, având la mijloc, în partea superioară, o secure și purtat de lictorii care însoțeau pe unii magistrați romani. 2. Fascină. – Din lat. fascis. Sursa: DEX '98.
FÁSCIE² s. f. (anat.) strat de țesut conjunctiv situat sub piele sau între mușchi. (< fr., lat. fascia). Sursa: MDN.
FÁSCIE s. (IST.) fașină. (~ purtată de lictorii romani.). Sursa: Sinonime.
CLANȚ¹ ~uri n. 1) (la păsări) Organ cornos care constituie o prelungire a gurii; cioc; plisc. 2) depr. Organ al vorbirii; gură. ◊ A-și ține ~ul a-și închide gura; a tăcea. /Onomat. Sursa: NODEX.
VOZÎ́, vozăsc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A îngrămădi. Sursa: DLRM.
NIÓBIU (‹ fr. {i}; {s} n. pr. gr. Niobe) s. n. Element chimic (Nb; nr. at. 41, m. at. 92,906, p. t. 2.470ºC, p. f. 3.300ºC, gr. sp. 8,6), metal rar, cenușiu-alb, lucios, foarte rezistent la aer și la acțiunea agenților chimici. Formează combinații în stările de valență 3, 4 și 5. În natură de se găsește asociat tantalului în diferite minerale (piroclit, loparit ș.a.). Se utilizează la fabricarea oțelurilor speciale, inoxidabile și anticorosive. A fost descoperit (1801) de britanicul C. Hatchett și redescoperit (1844) de chimistul german H. Rose. Din 1950, poartă numele actual. Sin. (înv.) columbiu. Sursa: DE.
 

22 ianuarie EFENDI, SCITI, CUCOAREI, GEMIN, BOCSI, JALES, SABAR - Topuri la partida Duplicat de la ora 20. Foto: Profesorul (galerie), Geo1974.

EFÉNDI s. m. invar. (Înv.) Titlu de politețe pus în Turcia, după un nume propriu, învățaților, funcționarilor; persoană care avea acest titlu. – Din tc. efendi. Sursa: DEX '98.
SCIT, -Ă adj., s. m. f. (locuitor) care aparținea unei populații indo-europene nomade, în stepele din nordul Mării Negre și ale Mării Caspice; scitic. ◊ (s. f.) limbă iraniană veche vorbită de sciți; scitică. (< fr. scythe, lat. scytha). Sursa: MDN.
CUCOÁRĂ s. f. v. cocor. Sursa: DEX '98.
PLISCUL-CUCOÁREI s. v. ciocul-berzei, greghetin, priboi. Sursa: Sinonime.
GÉMIN, -Ă, gemini, -e, adj. V. geamăn. Sursa: DLRM.

BOCSI provine din box M8 (Substantiv masculin, Nominativ-Acuzativ, Genitiv-Dativ, plural, nearticulat).
JÁLEȘ, jaleși, s. m. 1. Gen de plante erbacee din familia labiatelor, cu frunze mari, opuse, dințate și cu florile viu colorate (Salvia); plantă care face parte din acest gen. 2. Plantă erbacee meliferă din familia labiatelor, cu frunze ovale și cu flori purpurii dispuse în spice (Stachys germanica). – Jale² + suf. -eș. Sursa: DEX '98.
JALEȘ DE CÂMP s. v. salvie. Sursa: Sinonime.
ȘÁBĂR, șabăre, s. n. Răzuitor folosit pentru curățirea de parafină a interiorului țevilor de extracție ale sondelor. ♦ Creion de răzuit. – Din germ. Schaber. Sursa: DEX '98.

21 ianuarie AVENULUI, BEZ, COP, PALM, NABOIRAM - Maestrul Sportului Bubi (foto 1, galerie); CINSTETII, VUR, EGO, ASIAT - Cruella (foto 2, robot, galerie), in meciul Bubi - Cruella 702 - 434.

AVÉN (‹ fr.) s. n. (GEOL., GEOGR.) Puț format în roci solubile (în special calcare), constituind o formă carstică de dizolvare. În partea inferioară poate comunica cu o grotă, cu galerii subterane, cu rîuri subterane etc.; favorizează evacuarea spre adînc a apelor de suprafață; pîlnie. Sursa: DE.
bez adv. – Afară de, exceptînd, lăsînd la o parte. Sl. bezŭ. Termen juridic și administrativ, fără viață efectivă; s-a păstrat numai în expresia bez Vlașca și Teleorman „fără să se țină seama de avantajele ilicite” (pare a fi o aluzie la vechiul trafic ilegal cu cele două orașe turcești de la Dunăre) și în unele compuse, cf. bazaconie, bîzdîganie. Sursa: DER.
COP, copuri, s. n. (Reg.) Măsură de capacitate de aproape un litru. ♦ Cană, vas având această capacitate. ♦ Conținutul unei astfel de căni. – Din rus. kop. Sursa: DEX '98.
PALM, palmi, s. m. (Rar) Palmier. – Din fr. palme, germ. Palme. Sursa: DEX '98.
NĂBOͲ, năboiesc, vb. IV. Intranz. și refl. (Reg.) 1. (Despre ape; la pers. 3) A se revărsa, a inunda, a potopi. 2. (Despre ființe) A năvăli, a se năpusti. – Din năboi¹. Sursa: DEX '98.
CINSTÉȚ s. (BOT.; Salvia glutinosa) (reg.) lăpuș, lipan, meduneț, sugariu, șerlai, brânca-porcului, brusturul-caprei, cocean-căpresc, jale-cleioasă, salvie-cleioasă, urechea-porcului. Sursa: Sinonime. Foto: Cinstet, de la robsplants.com.
VUR interj. (Rar) Exclamație care exprimă durere sau regret; ah, vai. – Onomatopee. Sursa: DEX '98.
EGO- Element prim de compunere savantă însemnând „eu”, „propria persoană”. [< lat. ego]. Sursa: DN.
ÁLTER ÉGO s. m. Al doilea eu; persoană care se aseamănă întru totul cu alta, încât i se poate substitui. ♦ Om de încredere, prieten nedespărțit. – Loc. lat. Sursa: DEX '98.
ET IN ARCADIA EGO (lat.) și eu am fost în Arcadia – Epigraful unui tablou celebru al pictorului Nicolas Poussin. Arcadia legendară fiind ținutul vieții idilice, patriarhale, expresia mărturisește nostalgia după o fericire pierdută. Sursa: DE.
ASIÁT, -Ă, asiați, -te, s. m. și f. (Franțuzism) Asiatic (1). [Pr.: -si-at] – Din fr. asiate. Sursa: DEX '98.

20 ianuarie BERTE, PAREMIA, CHAMOIS, ZIRCONIU, LETRASET - Mejuly (foto 1, galerie, interviu; LEGITATE, IDO, DUPI, PAREMIAR - Whimberry (foto 2, robot, galerie), in meciul Mejuly - Whimberry 634 - 631.

bértă f., pl. e (fr. berthe, pelerină mică de acoperit un corsaj decoltat, de la numele regineĭ Berta, pe care tradițiunea o reprezintă cuminte și modestă; germ. berthe, guler mic; ung. bérta). Est. Broboadă, șal mic. Sursa: Scriban.
PAREMÍE s. f. v. parimie; PARIMÍE, parimii, s. f. 1. (Rar) Proverb; maximă; pildă, învățătură. 2. Parimiar. [Var.: paremíe s. f.] – Din ngr. parimía. Sursa: DEX '98.
CHAMOIS s. n. Piele de căprioară, de cerb, de miel sau de oaie, tăbăcită printr-un procedeu special și folosită pentru unele confecții, pentru spălatul obiectelor metalice și ca filtru de benzină. [Pr.: șamuá] – Cuv. fr. Sursa: DEX '98.
ZIRCÓNIU (‹ fr.) s. n. Element chimic din gr. IV secundară (Zr; nr. at. 40, m. at. 91,22, p. f. 1.852ºC). Metal rar, de culoare alb-argintie, dur și greu fuzibil; stabil din punct de vedere chimic. Aliajele de bază de z. se folosesc ca materiale de constr. în energetica nucleară, în construirea de aparate chimice, instrumente chirurgicale etc. Unele aliaje ale z. sunt supraconductori. Descoperit în 1789 de chimistul german Martin H. Klaproth (1743-1813) și izolat (în 1824) de J.J. Berzelius. Sursa: DE.
LETRASÉT, letraseturi, s. n. Set de litere, cifre și semne de punctuație de diferite culori și caractere, aflate pe un suport transparent și care pot fi transferate, prin apăsare, pe diferite suprafețe. [Pl. și: letrasete] – Denumire comercială. Sursa: DEX '98.
LEGITÁTE, legități, s. f. (Fil.) Însușire a fenomenelor de a se desfășura în conformitate cu anumite legi (obiective); ansamblul legilor din natură, din societate și din gândire. – Lege + suf. -itate (după rus. zakonomernost'). Sursa: DEX '98.
ÍDO s. n. Limbă internațională, formată prin simplificarea limbii esperanto. – Din fr. ido. Sursa: DEX '98.
DUPI s. m. pl. (Reg.) Numele unui joc de copii. Sursa: DLRM.
PAREMIÁR s. n. v. parimiar. Sursa: DEX '98.
 

19 ianuarie IERUNCA, TAS, SICI, FAI - Danidor (foto 1, galerie); BRIZANTI, HULA - Ursuza (foto 2, galerie), in meciul Danidor - Ursuza 402 - 514.

IERÚNCĂ, ierunci, s. f. Pasăre cu penele brune-roșcate împestrițate cu pene albe, negre și cenușii, cu un cerc roșu în jurul ochilor și cu un moț pe cap, vânată pentru carne (Tetrastes bonasia); brădioară. – Cf. sl. jarenbĩ. Sursa: DEX '98.
TAS, tasuri, s. n. (Înv.) 1. Vas plat (rotund); tipsie, taler¹; (astăzi) talerul¹ cântarului, pe care se pune marfa pentru a fi cântărită. ◊ Expr. A umbla cu tasul = a face chetă; a cerși. ♦ Lighenaș de care se servește bărbierul când bărbierește. 2. Cupă; ceașcă (de lut). 3. Fiecare dintre cele două talere¹ ale chimvalului. ♦ (Rar) Fiecare dintre cele două capace ale unui medalion. [Var.: teas s. n.] – Din tc. tas. Sursa: DEX '98.
SICI, sici, s. m. Partea ovală și fără adâncituri a arșicului. – Din tc. sik. Sursa: DEX '98.
SICI s. armaș, vizir. (~ la arșic, în jocul de arșice.). Sursa: Sinonime.
sici² s.n. (înv.) sediu al organizației cazacilor zaporojeni. Sursa: DAR.
SÍCĂ, sici, s. f. Plantă erbacee cu tulpina ramificată, cu frunze mari de culoare verde-închis dispuse în rozete și cu flori mici albăstrui sau roșietice în formă de spiculețe (Statice gmelini). – Et. nec. Sursa: DEX '98.
FAI fáiuri n. 1) Țesătură deasă de mătase sau de lână, cu dungi mici, transversale în relief, folosită pentru confecționarea obiectelor de îmbrăcăminte. 2) la pl. Varietăți ale unei astfel de țesături. /<fr. faille. Sursa: NODEX.
BRIZÁNT, -Ă, brizanți, -te, adj., s. m. pl. 1. Adj. (Despre explozive) A cărui combustie este atât de rapidă, încât suflul gazelor produse poate distruge corpurile înconjurătoare; (despre bombe) care conține un astfel de exploziv. 2. S. m. pl. Valuri care se sparg producând spumă și care semnalează adâncimea redusă a apei sau prezența unui banc de nisip ori de pietriș. – Din fr. brisant. Sursa: DEX '98.
HÚLĂ¹, hule, s. f. (Pop.) Ocară, injurie; ponegrire, calomnie; blasfemie. – Din sl. hula. Sursa: DEX '98.
HÚLĂ², hule, s. f. Mișcare ondulatorie a suprafeței mării, urmând după o furtună sau după o briză puternică; p. ext. furtună pe mare. – Din fr. houle. Sursa: DEX '98.
HÚLĂ³, hule, s. f. (Reg.) Surpătură de munte sau de deal; p. ext. drum printr-o scobitură de deal; drum care urcă pe o coastă foarte piezișă. – Et. nec. Sursa: DEX '98.

18 ianuarie JACII, BECHIEI, EC - Mosorel (foto 1, robot, galerie); FLAN, MUTU, EXA - Maestrul Sportului Michi (foto 2, galerie), in meciul Mosorel - Michi 371 - 530.

JÁCĂ, jăci, s. f. (Reg.) Sac, traistă, săculeț de pânză rară, în care se pune (la scurs) cașul, urda sau brânza de vacă. – Din magh. zsák. Sursa: DEX '98.
BECHÍE, bechii, s. f. 1. Dispozitiv așezat la coada fuzelajului unui avion, care servește la rezemarea acestuia pe sol. 2. Piesă de metal care protejează elicea unei ambarcații cu motor ce navighează în ape puțin adânci. – Din fr. béquille [de queue]. Sursa: DEX '98.
EC- elem. „În afară de”. (din fr. ec-, cf. gr. ek = în afară). Sursa: MDN.
FLAN, flanuri, s. n. Fel de prăjitură cu cremă și fructe. [Pl. și: flane]. – Din fr. flan. Sursa: DEX '98.
MUTU - Forma verbala de la MUT, -Ă, muți, -te, adj., s. m. și f. Expr. (Substantivat; fam.) Asta să i-o spui lui mutu, se spune cuiva în afirmațiile căruia n-ai încredere, care exagerează, care minte.
EXA- pref. „de un miliard de miliarde mai mare” (10¹⁸). (< fr. exa-). Sursa: MDN.
EXA- v. hexa-; HEX(A)- Element de compunere însemnând „de șase ori”, „sextuplu”, care servește la formarea unor adjective și substantive. [Var.: exa-] – Din fr. hex(a)-. Sursa: DEX '98.

17 ianuarie GNOM, FASCAIAU, BERBANT, TOROSEAU, PRAJ, FUMARAIE, ZAP, BIG, TEXTURAM - Topuri la partida Duplicat de la ora 16. Foto: Ghepard (galerie), Marcelino (galerie).

GNOM, gnomi, s. m. Fiecare dintre spiritele despre care se credea că locuiesc în interiorul pământului, păzind bogățiile lui ascunse. – Din fr. gnome. Sursa: DEX '98.
GNOM² s. n. sentință, maximă; cugetare, moto. (< gr. gnome). Sursa: MDN.
FÂȘCÂÍ, fấșcâi, vb. IV. Intranzit. (reg.) A șuiera (printre dinți sau cu ajutorul degetelor); a fluiera. – Din fâș. Sursa: DLRM.
BERBÁNT, berbanți, s. m. (Înv. și fam.) Bărbat afemeiat, crai. – Din ngr. berbántis. Sursa: DEX '98.
TOROSÍ, torosesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A vorbi mult, a trăncăni, a flecări. Sursa: DLRM.
PRAJ s. m. v. praz. Sursa: DEX '98.
FUMĂRÁIE s. fumărie, (reg.) fumăreață, fumegai. (Era o ~ în casă!). Sursa: Sinonime.
zap s.n. Operația de schimbare frecventă a canalelor la TV ◊ „O arie «pe 2» mi-a paralizat zappul, oprindu-mă, ca într-o vrajă, să văd «Tunurile Saratogăi» «pe 1».” R.lit. 713 VIII 93 p. 18. ◊ „Zap-ul la români” R.lit. 9/96 p. 3 (din zapá). Sursa: DCR2.
BIG, biguri, s. n. Unitate comercială complexă. – Din inițialele B[ăcănie] + I[ndustriale] + G[ospodina]. Sursa: DEX '98.
BIG s.n. Linie de îndoire executată prin presare pe suprafața unui carton; îndoitură. [Pl. -guri. / < germ. Biga]. Sursa: DN.
BIG BANG s. n. (Astron.) Marea explozie (ipotetică) ce a inițiat expansiunea universului observabil. [Pr.: beng] – Din engl. big bang [theory]. Sursa: DEX '98.
big-band s.n. Orchestră mare de jazz ◊ „La Timișoara A.U. a susținut recent un concert «in memoriam» R.O. – acompaniată de big-band-ul Filarmonicii «Banatul» din localitate.” Săpt. 13 IV 84 p. 2 [pron. big bend] (din engl. big band; DN3). Sursa: DCR2.
big-store s.n. (anglicism) Supermagazin ◊ „Mândria cartierului, un big-store tipic yankeu.” R.l. 17 VIII 93 p. 1 (din engl. big store). Sursa: DCR2.
TEXTURÁ, texturez, vb. I. Tranz. A face să crească volumul fibrelor sintetice textile în vederea îmbunătățirii calității termoizolante, extensibile etc. – Din engl. texture. Sursa: DEX '98.

16 ianuarie LOTIONA, UI, MIJA, IMPERIOS, NUTATII, AGAVA - Cosmindon (foto 1, galerie, interviu; VIG, SAMCEAUA, GOME, DRIT, HORP, AGUDULUI - Waxberry (foto 2, robot), in meciul Cosmindon - Waxberry 500 - 480.

LOȚIONÁ, loționez, vb. I. Tranz. A spăla, a fricționa cu o loțiune. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. lotionner. Sursa: DEX '98.
UI interj. 1. Vai ! ah ! of ! 2. (Adesea repetat) Strigăt (de voie bună) care însoțește chiuiturile. – Onomatopee. Sursa: DEX '98.
ÚIE, ui, s. f. (Ornit.; reg.) Șoricar. Sursa: DLRM.
MÍJĂ f. reg.: De-a ~ -a joc de copii în care unul stă cu ochii închiși până se ascund ceilalți, apoi îi caută; de-a mijoarca. /v. a miji. Sursa: NODEX.
IMPERIÓS, -OÁSĂ, imperioși, -oase, adj. (Adesea adverbial) Care este neapărat necesar, care cere o rezolvare imediată. [Pr.: -ri-os] – Din fr. impérieux, lat. imperiosus. Sursa: DEX '98.
NUTÁȚIE, nutații, s. f. 1. Mișcare oscilatorie periodică a axei polilor Pământului, determinată de atracția variabilă pe care o exercită Soarele și Luna asupra ecuatorului. 2. (Fiz.) Una dintre cele trei componente ale mișcării unui corp rigid care are un punct fix și face să oscileze axa de rotație proprie a corpului, apropiind-o și depărtând-o de axa fixă. 3. Mișcare a unor organe ale plantelor, constând în oscilații laterale și în rotiri ale vârfului organului respectiv în jurul axei sale. – Din fr. nutation, it. nutazione. Sursa: DEX '98. Desen: Nutație (roșu), de la ro.wikipedia.org.
AGÁVĂ, agave, s. f. Nume dat mai multor plante ornamentale, cu frunze lungi până la 2 m, late și groase, cu spini pe margini, originare din America (Agave); din fibrele frunzelor uneia dintre specii (Agave americana) se fac frânghii și diferite țesături. – Din fr. agave. Sursa: DEX '98.
VIG, viguri, s. n. (Pop.) Val, sul, trâmbă (de pânză, de stofă etc.) – Din magh. vég. Sursa: DEX '98.
SÂMCEÁ, sâmcele, s. f. (Pop.) 1. Vârf (de cuțit). 2. Pisc, vârf de munte. – Lat. senticella. Sursa: DLRM.
GÓMĂ¹, gome, s. f. 1. Tumoare cu aspect de noduli, de natură infecțioasă sau parazitară, care apare pe piele, ficat etc. 2. Secreție cu aspect vâscos produsă de unele plante sub acțiunea bacteriilor parazite. – Din fr. gomme. Sursa: DEX '98.
GÓMĂ² s. f. (Cu sens colectiv) Persoane care aparțin lumii elegante, societății cu pretenții de distincție; (fam.) eleganță excesivă, pretențioasă (în vestimentație). – Cf. gomă¹. Sursa: DEX '98.
DRIT s. v. drept, jurisprudență. Sursa: Sinonime.
HORP interj. (Reg.) Cuvânt care imită zgomotul pe care îl face cineva când soarbe dintr-o dată și repede. – Onomatopee. Sursa: DEX '98.
AGÚD ~zi m. pop. Pom cu lemn tare, cu fructe mici, cărnoase, comestibile, ale cărui frunze sunt folosite ca hrană pentru viermii-de-mătase; dud. / Din agudă. Sursa: NODEX.

15 ianuarie VATAJESTII, LODBELOR, STOSURILE, PIFE, MUTOANE, PRUHEI, TUMANIRE - Topuri la partida Duplicat de la ora 15. Foto: Katja64 (foto, galerie, interviu).

VĂTĂJÉSC, -EÁSCĂ adj. v. vătășesc; VĂTĂȘÉSC, -EÁSCĂ, vătășești, adj. Care aparține vătafului, privitor la vătaf, de vătaf. [Var.: (reg.) vătăjésc, -eáscă adj.] – Vătaș + suf. -esc. Sursa: DEX '98.
LÓDBĂ, lodbe, s. f. (Reg.) Bucată lungă de lemn, despicată dintr-un trunchi de copac; scândură groasă făcută din despicătura unui trunchi, cioplită numai cu securea. [Var.: lóbdă s. f.] – Din ucr. lodva. Sursa: DEX '98.
STOS, stosuri, s. n. Numele unui joc de cărți. – Din pol. sztos, germ. Stoss. Sursa: DEX '98.
ștos, ștósuri, s.n. (reg.) 1. lovitură, izbitură; ghiont. 2. grămadă de scânduri. Sursa: DAR.
PÍFĂ s. f. (Fam. și ir.) Infanterie. – Cf. Germ. Pfiff, „infanterist”. Sursa: DEX '98.
MUTÓN¹ s.n. blană de oaie prelucrată, pentru mantouri. ◊ muton doré = blană de culoare aurie. ◊ haină din astfel de blană. (< fr. mouton). Sursa: MDN.
MUTÓN² s. m. cel mai mic segment de material generic care poate suferi o mutație (3). (< mut/ație/ + -on). Sursa: MDN.
PRÚHĂ s. f. (Neobișnuit) Protipendadă; elită, frunte (3). Sursa: DLRM.
TUMĂNÍ, tumănesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A prosti, a zăpăci pe cineva. – Ucr. tumanity. Sursa: DLRM.

14 ianuarie GLODASUI, BUICEA, SLAD, CUTANEE - Becaprim (galerie); ZAP, NEX, GREN, MOP, VRAM, MED - Prettyflor (galerie), in meciul Becaprim - Prettyflor 665 - 454.
 

GLODÁȘ, glodași, s. m. Lucrător care execută transportul și depozitarea sării din salină la suprafață. – Glod + suf. -aș. Sursa: DEX '98.
BUICÍ, buicesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) 1. (Despre plante și vite) A se dezvolta, a crește peste măsură (în dauna rodului). 2. (Despre animale sălbatice) A se ivi, a ieși din ascunzătoare. – Din buiac. Sursa: DLRM.
SLAD s. n. (Reg.) Malț. – Din bg., scr. slad. Sursa: DEX '98.
cutanéŭ, -ée adj. (d. lat. cutis, pele [!]; fr. cutané). Med. Relativ la pele: boală cutanee. – Fals cutanát (ca și eronat), că pe lat. n´ar fi de cît cutáneus, ca și mlat. simultáneus, simultaneŭ. Sursa: Scriban.
zap interj. – Imită lătratul unui cîine. – Var. zapa. Creație expresivă. – Der. zăpăi, vb. (a lătra); zăpăit, s. n. (lătrat); zăpăitură, s. f. (lătrat). În Mold. Sursa: DER.
zap s.n. Operația de schimbare frecventă a canalelor la TV ◊ „O arie «pe 2» mi-a paralizat zappul, oprindu-mă, ca într-o vrajă, să văd «Tunurile Saratogăi» «pe 1».” R.lit. 713 VIII 93 p. 18. ◊ „Zap-ul la români” R.lit. 9/96 p. 3 (din zapá). Sursa: DCR2.
NEX, nexuri, s. n. 1. (Livr.) Legătură, înlănțuire (între lucruri, fenomene etc.); relație, raport. ◊ Nex cauzal = raport cauzal, legătură de la cauză la efect. 2. (Jur.) Contract de vânzare, de cesiune; drept de a aliena ceva. – Din lat. nexus. Sursa: DEX '98.
GREN, grenuri, s. n. (Met.) Intensificare bruscă și temporară a vântului, însoțită uneori de ploaie. – Din fr. grain [de vent]. Sursa: DEX '98.
MOP - Cuvant inexistent in dictionarele de la dexonline.ro.
VRAM - Forma flexionara de la VREA, vreau, vb. II.(Indicativ, imperfect, persoana I, singular si plural).
MED, mezi, s. m., adj. 1. S. m. Persoană care făcea parte din populația de bază a Mediei sau care era originară de acolo. 2. Adj. Care aparține Mediei sau mezilor (1), privitor la Media sau la mezi. – Din fr. mède. Sursa: DEX '98.

13 ianuarie GADGET, PENIN, TUTU, FRANSA, PESADA, SIUL, PODOIMA, TIF, VINATURI, CISLELOR, EDEM, CARENTIAL - Topuri la partida Duplicat de la ora 16. Foto: Ghepard (foto, galerie).

gádget s.n. Obiect mic, amuzant și, uneori, practic ◊ „Numărul gadgets-urilor de specialitate sporește ceas de ceas și în proporție geometrică.” Cont. 27 XI 70 p. 5. ◊ „Revista a găsit o formulă publicistică inedită, fiecare număr oferind un așa-numit gadget, un dispozitiv-surpriză, pe care cititorii urmează să-l monteze singuri, stimulându-li-se astfel pasiunea pentru tehnică.” Sc. 7 I 76 p. 6. ◊ „[...] decorurile (N.E.) cu odăi subtil particularizate – «grangurele» cu sufragerie florentină și fotolii de piele «garnitură de ocazie»; gadgeturile, borcane de iaurt și răvășeala din odaia băieților; posterul și farafastâcurile din odaia tinerei blazate.” R.l. 3 IV 78 p. 2. ◊ „[...] calendarul, gândit ca un «gadget» atractiv, incită imaginația și evită instalarea stereotipiei [...]” R.lit. 29 XI 84 p. 18; v. și Cont. 29 XI 68 p. 11; v. și story, superman (din engl., fr. gadget; PR, DMC 1946, LII; DN3, DEX-S). Sursa: DCR2.
PENÍN, penine, s. n. Mineral constituent al șisturilor cristaline, care formează cristale pe rocile metamorfice și magmatice. – Din fr. pénnine, germ. Pennin. Sursa: DEX '98.
TUTÚ, tutuuri, s. n. Costum de dans pentru balerine (în dansul clasic), făcut din mai multe fuste suprapuse scurte și transparente. [Pr.: tütü] – Din fr. tutu. Sursa: DEX '98.
FRANȘ, -Ă adj. v. franc³ FRANC³, -Ă, franci, -ce, adj. (Despre oameni) Care are un caracter sincer, loial, cinstit; care spune pe față, fără înconjur, ceea ce gândește; (despre înfâțișarea sau manifestările cuiva) care trădează un astfel de caracter. ♦ (Despre acțiuni) Loial, cinstit. [Var.: franș, -ă adj.] – Din fr. franc. Sursa: DEX '98.
PESÁDĂ s. f. Mișcare a calului când se ridică pe picioarele dinapoi. – Din fr. pesade. Sursa: DEX '98.
ȘIU, ȘÍE, șii, adj. (Reg., despre terenuri) Nisipos. Sursa: DLRM.
ȘIU s. (TEHN.) sabot. Sursa: Sinonime.
PODÓIMĂ, podoime, s. f. (Reg.) Pretext. Sursa: DLRM.
podoímă¹, podoíme, s.f. (reg.) 1. bârnă de sprijin pe care stă capătul de jos al fusului care învârtește piatra alergătoare a morii de apă; grindă, punte, posadă. 2. piesă de sprijin pentru manivela care transmite mișcarea roții la joagăr. Sursa: DAR.
podoímă², podoíme, s.f. (reg.) 1. persoană urâtă. 2. om leneș. Sursa: DAR.
ȚIF s. m. (Rar) Iarbă cu firul cilindric, fără foi. – Et. nec. Sursa: DEX '98.
VINÁȚ, vinațuri, s. n. (Pop.) (Varietate) de vin. [Pl. și: vinațe] – Probabil lat. vinaceus. Sursa: DEX '98.
CÍSLĂ, cisle, s. f. (În orânduirea feudală) 1. Cotă-parte de bir care revenea unei persoane sau unei comunități dintr-o sumă plătită în comun; repartizare a dărilor fixată de obștea satului, proporțional cu averea fiecăruia. 2. Întrunire, sfat (sătesc), adunat de obicei pentru stabilirea cislei (1). – Din sl. čislo „număr”. Sursa: DEX '98.
EDÉM, edeme, s. n. (Med.) Acumulare de lichid seros în spațiile intercelulare ale organelor și țesuturilor. ◊ Edem pulmonar = afecțiune cauzată de trecerea plasmei sangvine în alveolele pulmonare. – Din fr. oedème. Sursa: DEX '98.
CARENȚIÁL, -Ă, carențiali, -e, adj. (Rar) Care este produs de o carență. [Pr.: -ți-al] – Din fr. carentiel. Sursa: DEX '98.
 

12 ianuarie PAPUSITA, SITISCA, OSTRETE, EGO, ZOLIND, OBOROC, XANTINA, PUBERE, GAS, ULI, CIORDITE, CARINDAR, RUMPSE, DELE - Topuri la partida Duplicat de la ora 19. Foto: Agnostic (foto, galerie).

PĂPUȘÍ, păpușesc, vb. IV. Tranz. 1. (Înv.) A găti pe cineva; a împopoțona. 2. A separa foile de tutun după calități, culori și mărimi și a le lega în mănunchiuri. – Din păpușă. Sursa: DLRM.
SITÍȘCĂ, sitiști, s. f. (Reg.) Vas de forma unui trunchi de con, cu fundul perforat, folosit în gospodărie la strecurarea laptelui și a altor lichide; strecurătoare. ♦ Strecurătoare pentru ceai. – Sită + suf. -ișcă. Sursa: DEX '98.
EGO- Element prim de compunere savantă însemnând „eu”, „propria persoană”. [< lat. ego]. Sursa: DN.
ÁLTER ÉGO s. m. Al doilea eu; persoană care se aseamănă întru totul cu alta, încât i se poate substitui. ♦ Om de încredere, prieten nedespărțit. – Loc. lat. Sursa: DEX '98.
ET IN ARCADIA EGO (lat.) și eu am fost în Arcadia – Epigraful unui tablou celebru al pictorului Nicolas Poussin. Arcadia legendară fiind ținutul vieții idilice, patriarhale, expresia mărturisește nostalgia după o fericire pierdută. Sursa: DE.
ZOLÍ, zolésc, vb. IV. Tranz. 2. (Rufe) A spăla cu leșie. 3. (Rufe, vase) A spăla frecând tare. (cf. ucr. zolyty, bulg. zolja). Sursa: NODEX.
ZOLͲ, zolesc, vb. IV. 1. Tranz. A frământa (pâinea). 2. Refl. A se trudi, a se osteni. – Din zoală. Sursa: DLRM.
OBORÓC, oboroace, s. n. 1. (În evul mediu, în Țara Românească și în Moldova) Danie. 2. Măsură de capacitate de 44 sau de 22 de ocale, folosită în trecut. ♦ Vas mare de formă cilindrică, larg la gură, făcut de obicei din scoarță de tei, care servește ca unitate de măsură pentru cereale sau pentru păstrarea și transportul acestora; conținutul acestui vas. ◊ Expr. A pune (sau a ascunde, a ține etc.) ceva sub obroc = a feri ceva de văzul lumii, a ține ascuns, a ascunde bine ceva. 3. Coș de nuiele fără fund cu care se prind peștii. [Var.: obróc s. n.] – Din ucr. uborok. Sursa: DEX '98.
XANTÍNĂ s.f. Substanță organică azotoasă care se găsește în țesuturile organismelor vegetale și animale. (din fr. xanthine). Sursa: NODEX.
PÚBER, -Ă, puberi, -e, adj., s. m. și f. (Om) ajuns la vârsta pubertății. – Din lat. puber, fr. pubère. Sursa: DEX '98.
gas s. n. (pl. gásuri). Sursa: DMLR.
úliu (-ii), s. m. – Șoim, coroi, vindereu (Astur palumbarius, Accipiter nisus, Buteo vulgaris, Archibuteo lagopus, Circus aeruginosus, C. cyaneus). – Var. uli, uleu. Mag. ölyü (Cihac, II, 536; Gáldi, Dict., 186). Se folosește, în forme mai mult sau mai puțin diferite, pentru una sau alta dintre aceste specii; ulieș, s. m.; uliga(n)ie, s. f.; uligan, s. m.; uliuț, s. m. Sursa: DER.
CIORDÍ, ciordesc, vb. IV. Tranz. (Fam.) A fura (lucruri mărunte); a șterpeli. – Din țig. cior (part. ciordiom). Sursa: DEX '98.
CĂRINDÁR s. m. (Pop.) Ianuarie. – Lat. calendarius. Sursa: DEX '98.
RÚMPE vb. III v. rupe. Sursa: DEX '98.
délă (déle), – s. f. – 1. Dosar. – 2. Pricină în curs de judecată. – 3. Teanc de hîrtii, dosar. – Var. (înv.) deală, s. f. (treabă; afacere). Sl. dĕlo „operă, lucrare, lucru făcut”, de la dĕti „a face” (Cihac, II, 93), cf. rus. djelo (Tiktin; Candrea). Înv. – Der. delar, s. m. (înv., arhivar); deletnic, adj. (sîrguincios, silitor), cf. sb. delatnik „muncitor”; îndelete, adv. (în locuțiunea pe îndelete), a cărei formație este puțin clară (după Scriban, s-ar explica plecîndu-se de la reprezentanta lat. libitum); îndeletnici, vb. refl. (a-și petrece timpul, a se ocupa, a se dedica), cf. Drăganu, Dacor., V, 347-52. Sursa: DER.

11 ianuarie VILII, HIPI, ZAICA, SIT, LAFURI, SCUD, JELE - Golanitza (galerie); LAF, CHERA, BOAR - Dac, in meciul Golanitza - Dac 499 - 479.
 

VIL, -Ă, vili, -e, adj. (Franțuzism înv.) De proastă calitate, demn de disprețuit, ordinar; josnic; abject. – Din fr. vil. Sursa: DEX '98.
HÍPPY s. m. (Adesea adjectival) Tânăr nonconformist, contestatar, neglijent în îmbrăcăminte și uneori consumator de droguri sau cu înclinare spre promiscuitate etc. V. beatnic. [Scris și: hipi. – Pr.: hi-] – Cuv. engl. Sursa: DEX '98.
záică (-ci), s. f. – Gaiță (Garrulus glandarius). – Var. zaiță. Mag. szaikó (REW 3640), mai puțin probabil din bg. zaiči „iepuraș” (Candrea). În Banat, var. prin contaminare cu gaiță. Sursa: DER.
SIT s. n. 1. peisaj considerat din punctul de vedere al aspectului său pitoresc. 2. configurație proprie unui anumit teritoriu, păstrat în forma sa naturală. ◊ sit arheologic = loc în care se efectuează săpături. 3. (biol.) cea mai mică unitate a unei gene care poate suferi o mutație sau o recombinare. (< fr., engl. site). Sursa: MDN.
HOC VOLO, SIC IUBEO; SIT PRO RATIONE VOLUNTAS (lat.) asta vreau, așa poruncesc; voința mea să țină loc de rațiune – Iuvenal, „Satirae”, VI, 223. Expresie a unei încăpățânări arbitrare. Sursa: DE.
LICET IPSA VITIUM SIT AMBITIO, FREQUENTER TAMEN CAUSA VIRTUTEM EST (lat.) chiar dacă ambiția este în sine un viciu, deseori ea este un stimulent pentru virtuți – Quintilian, „De institutione oratoria”, 1, 2, 22. Sursa: DE.
NULLUM EST IAM DICTUM, QUOD NON SIT DICTUM PRIUS (lat.) nu s-a spus nimic care să nu fi fost spus mai înainte – Terențiu, „Eunuchus”, Prolog, 41. Ineditul și originalitatea sunt întotdeauna relative. Sursa: DE.
SIT TIBI TERRA LEVIS (S.T.T.L.) (lat.) fie-ți țărâna ușoară – Inscripție funerară creștină reprezentată printr-un cerc tăiat de o cruce și având gravat în fiecare sfert ce cerc inițiala unuia dintre cele patru cuvinte. Sursa: DE.
LAF, lafuri, s. n. (Rar; de obicei la pl.) Palavră. ◊ Loc. vb. A ședea, (cu cineva) la lafuri= a pălăvrăgi (cu cineva), a sta (cu cineva) la taifas. ◊ Expr. A tăia frunză verde și lafuri = a spune minciuni. – Din tc. lâf. Sursa: DEX '98/
SCUD, scuzi, s. m. Veche monedă de argint sau de aur care a circulat în unele țări din Europa apuseană, valoarea ei variind după țări și epoci. – Din it. scudo. Sursa: DEX '98. Foto: Scud venetian, de la coinquest.com.
JÉLE s. f. v. jale¹. Sursa: DEX '98.
FLOAREA-JÉLEI s. v. linariță. Sursa: Sinonime.
chéra s. f. – Doamnă (titlu de politețe, folosit în sec. XVIII-XIX, înv.). Ngr. ϰερά, cf. chir. – Compară cheramò (var. chiramò), s. f. (doamna mea), din ngr. ϰυρά μου. – Der. chiriță, s. f. (înv., doamnă); cherațiță, s. f. (înv., femeie elegantă), din ngr. ϰερατζίτζα (Gáldi 163). Sursa: DER.
CHERAT(O)- / CHER(A)- / CERAT³(O)- / -CÉR elem. „corn, cornee”; „chitinos”. (< fr. kérat/o/-, cér/a/-, cerat/o/-, -cère, cf. gr. keras,-atos). Sursa: MDN.
BOÁR, boari, s. m. Păstor de boi. [Var.: bouár s. m.] – Lat. bo(v)arius. Sursa: DEX '98.

10 ianuarie PABAIND, EPIGON, SIVEI, DESTOIAU, PILUL, FOX - Maestrul Sportului Bubi (foto 1, galerie); FADO, DRUSE, CHENARASE, RAZNI, JITIA, VECUI, GASCON - Nefertiti (foto 2, robot, galerie), in meciul Bubi - Nefertiti 500 - 480.

PĂBÂÍ, pers. 3 păbâiește, vb. IV. Intranz. (Reg., despre păsări) A fâlfâi, a da din aripi, a produce zgomotul caracteristic zborului. Sursa: DLRM.
EPIGÓN s. m. 1. denumire dată fiilor celor șapte comandanți la asediul Tebei. ◊ diadoh. 2. urmaș lipsit de orginalitate, inferior predecesorilor; scriitor minor din faza de declin a unei școli literare. 3. (biol.) descendent al unui tip animal care prezintă variație în formă. (< germ. Epigone, fr. épigone, lat. epigonus, gr. epigonos). Sursa: MDN.
SIV, -Ă, sivi, -e, adj. (Reg.) De culoare cenușie, sură; (despre părul oamenilor) cărunt. – Din bg., scr. siv. Sursa: DEX '98.
DESTOIÁ, destói, vb. I. Tranz. (Reg.) A-și ușura inima, a-și descărca necazul; a se răzbuna. ♦ Expr. A-și destoia foamea = a-și potoli foamea. – Des¹- + toi. Sursa: DEX '98.
PIL², piluri, s. n. Bici cu codiriștea scurtă, făcut din curelușe împletite. ♦ Lovitură aplicată cu acest bici. Sursa: DLRM.
pil², píluri, s.n. (înv.) pilulă. Sursa: DAR.
FOX, focși, s. m. Foxterier. – Din fr., engl. fox. Sursa: DEX '98.
FOX s. v. foxtrot. Sursa: Sinonime; foxtrot (‹ engl. foxtrott „mersul vulpii”), dans de salon, asemănător marșului*, apărut în America de Nord din ragtime* (c. 1910). În versiune lentă: slowfox. Teme* celebre de f. (Tea for two, Dinah, Body and soul) au fost preluate din nou de către muzica de jazz*. Sursa: DTM. Clip: Quick Beginners Foxtrot Lesson, de la Youtube.com.
FADÓ, fadouri, s. n. Nume dat unui gen de cântece populare portugheze. [Acc. și: fádo] – Din port., fr. fado. Sursa: DEX '98. Clip: Fado, Mariza - Live Concert in London-song Barco Negro, de la Youtube.com.
drúsă (text.) s. f., g.-d. art. drúsei; pl. drúse. Sursa: Ortografic.
CHENĂRÁȘ, chenărașe, s. n. Diminutiv al lui chenar. – Chenar + suf. -aș. Sursa: DEX '98.
RĂZNÍ, răznesc, vb. IV. Refl. (Pop.; despre vite) A se pierde, a se depărta de cârd sau de turmă; (despre oameni) a se despărți, a se izola de ai săi; a se înstrăina. – Din razna. Sursa: DEX '98.
JÍTIE, jitii, s. f. (Reg.) 1. Poveste, anecdotă, snoavă. 2. Boală cronică; defect, cusur. – Din sl. žitije. Sursa: DEX '98.
VECUÍ, vecuiesc, vb. IV. Intranz. (Pop.) A locui, a trăi, a petrece vreme îndelungată undeva sau cu cineva. – Veac + suf. -ui. Sursa: DEX '98.
gascón, -ă adj., s.m.f. 1. (Locuitor) din Gasconia. 2. Fanfaron, palavragiu. ♦ (s.f.) Dialect vorbit de gasconi. (< fr. gascon). Sursa: MDN.

9 ianuarie SUNNEI, SMACIT, IODEMIE, NEGRO, CIADIENI, VUR - Alehin (foto, robot, galerie); ELF, IC, NAT - Marinelado, in meciul Alehin - Marinelado 493 - 497.

SUNNA (cuv. arab „cutumă”) subst. Tradiția sacră a Islamului „ortodox” (sunnit) care desemnează faptele și cuvintele atribuite Profetului Mahomed. Sursa: DE.
SMÂCÍ vb. IV v. smuci. Sursa: DEX '98.
IODEMÍE, iodemii, s. f. (Fiziol.) Prezență a iodului în sânge; cantitate de iod prezentă în sânge. – Din fr. iodémie. Sursa: DEX '98.
VOMITO NEGRO s.n. (Med.) Vomitare abundentă de sânge negru, întâlnită în unele forme grave de apendicită acută și în febra galbenă. [< sp., fr. vomito negro]. Sursa: DN.
negro spirituals (cuv. engl. ['ni:gro 'spiritjuəls]), cântece folclorice religioase interpretate de negrii americani încă din primele timpuri ale sclaviei, derivând, în urma unor transformări ritmice și armonice, din imnurile pe care îi învățau misionarii wesleyeni. Execuția, la care participă un solist vocal, căruia îi răspundea un grup coral, conținea sincope* și folosea gama* bluesului* (instabilitatea modurilor major*-minor*, respectiv a treptelor* a 3-a și a 7-a ale gamei). N. fac parte din formele primitive din care s-a născut jazzul*. În preajma anilor ’40, cântecul n. evoluează către o formă ce s-a denumit gospel song, al cărui compozitor nu mai este anonim, și în care se exaltau virtuți ritmice, prin accentuarea puternică a contratimpilor* prin bătăi de palme și tamburine*. Sursa: DTM.
ciadián adj. m., s. m. (sil. cia-di-an), pl. ciadieni (sil. -di-eni); f. sg. ciadiană, pl. ciadiene. Sursa: Ortografic.
VUR interj. (Rar) Exclamație care exprimă durere sau regret; ah, vai. – Onomatopee. Sursa: DEX '98.
ELF, elfi, s. m. (În mitologia popoarelor germanice) Ființă supranaturală imaginată ca un pitic, binevoitor sau răuvoitor, care simbolizează forțele naturii (apa, focul, pământul etc.). – Din fr. elfe, germ. Elf. Sursa: DEX '98.
IC ~uri n. reg. Pană pentru despicat lemne sau pentru a fixa unele piese sau elemente de construcție. /<ung. ik. Sursa: NODEX.
-ÍC, -Ă suf. 1. „referitor la...”, „propriu...”. 2. (chim.) „oxacid; sare metalică”. 3. „de forma”, „cu aspect”. (< fr. -ique, engl. -ic, germ. -isch, cf. lat. -icus). Sursa: MDN.
NAT s. m. (Pop.) Om, ins, individ. ◊ Tot natul = fiecare, oricare; toată lumea. – Lat. natus. Sursa: DEX '98.

8 ianuarie CUSACUL, DROTASEM, JAB, OFF, BUI, HIL, ETI, TABANASE, POGANEI, MOLCUTE - Topuri la partida Duplicat de la ora 13. Foto: Somebody (galerie, interviu).

CUȘÁC, cușacuri, s. n. Piesă de lemn cu secțiune pătrată sau dreptunghiulară folosită în construcții; riglă. [Pl. și: (m.) cușaci] – Din scr. kušak. Sursa: DEX '98.
cușác n., pl. e saŭ urĭ (turc. sîrb. bg. kušak). Azĭ Munt. Leț maĭ gros, stinghie de zaplaz: scîndura, cușacu, șipca și chear [!] grinda groasă crapă (Al. Cĭurcu, Curentul Noŭ, 1920, 171, 2). Sursa: Scriban.
DROTÁ, drotez, vb. I. Tranz. (Reg.) A încreți (părul) cu fierul. – Din drot. Sursa: DLRM.
jab s.n. (sport) Lovitură scurtă la box ◊ „[...] victoria la puncte i-a fost acordată americanului grație unor serii de «jaburi» cu ambele mâini, relativ bine ajustate.” Sc. 8 VIII 84 p. 5 [pron. djeb] (din engl. jab). Sursa: DCR2.
JAB s. v. piciorul-cocoșului. Sursa: Sinonime.
OFF s. n., adv. (Cin.) 1. S. n. Voce, dialog, zgomot produse în afara ecranului sau a scenei. 2. Adv. Din afara ecranului sau scenei. – Cuv. engl. Sursa: DEX '09.
off-shore adj. (tehn.) Privitor la petrolul submarin ◊ „Desigur vor mai trece câțiva ani până la punerea la punct a sistemului la nivelul oceanului planetar, dar vestea este deosebit de încurajatoare, prevederea valurilor fiind deosebit de importantă pentru activitatea de pescuit, traficul naval, extracțiile petroliere off-shore și în general pentru întreaga activitate maritimă.” R.l. 22 II 65 p. 6 [pron. ofșór] (din engl. off-shore; cf. fr. off-shore; DMC 1966, PR 1972). Sursa: DCR2.
BUÍ, buiesc, vb. IV. Intranz. 1. A chema, a da semnale prin strigăte, sunând din corn etc. ♦ A răsuna, a vui. 2. A urca (la deal). 3. A da năvală. – Comp. sb. bujati. Sursa: DLRM.
HIL, hiluri, s. n. 1. (Anat.) Porțiune la suprafața unui organ pe unde pătrund vasele sangvine și nervii. 2. (Bot.) Cicatrice aflată pe învelișul seminței, la locul unde aceasta s-a desprins de piciorușul ovulului. – Din fr. hile, lat. hilum. Sursa: DEX '98.
EȚI – formă flexionara (indicativ prezent) a verbului a vrea.
TĂBĂNÁȘ, tăbănașe, s. n. (Reg.) Cireadă mică, cârd. – Cf. tabun. Sursa: DEX '98.
POGÁN, -Ă, pogani, -e, adj. (Reg.) 1. (Despre ființe) Mare, voinic, vânjos. 2. (Despre stări, acțiuni) Intens, în toi; strașnic, grozav. 3. (Despre oameni) Urât, slut, hidos. ♦ Fără milă, rău, crud. (Adverbial) Stâlcit, stricat. [Acc. și: pógan] – Din sl. poganŭ, magh. pogány. Sursa: DEX '98.
MOLCÚȚ, -Ă, molcuți, -e, adj. (Pop.) Diminutiv al lui moale. – Moale + suf. -cuț. Sursa: DEX '98.
 

7 ianuarie SPELBII, OCULTARI, HASE, AZ, RECURAND, NEV, PITULITA, MATUFIND, JOISERAM - Topuri la partida Duplicat de la ora 10. Foto: Coky (galerie), Minooletz (galerie).

SPELB, -Ă, spelbi, -e, adj. (Pop.) 1. (Despre oameni sau despre fața lor) Palid; galben. ♦ (Despe ochi) Lipsit de o culoare precisă și de expresie; spălăcit. 2. (Despre băuturi) Fără gust; fad, searbăd. – Et. nec. Sursa: DEX '98.
OCULTÁ vb. tr. 1. a ascunde vederii. 2. a face obscur, a disimula. (< fr. occulter). Sursa: MDN.
 HAȘÉ, hașeuri, s. n. Conservă preparată sub formă de pastă din ficat, carne de porc și slănină. [Var.: hașéu s. n.] – Din fr. haché. Sursa: DEX '98.
az s.m. (înv.) 1. numele primei litere a alfabetului chirilic 2. eu (în zapise, înaintea numelui propriu). Sursa: DAR.
RECURÁ vb. intr. (jur.) a face recurs (1). (< fr. recourir). Sursa: MDN.
NEV s.m. (Med.) Tumoare benignă a pielii, de natură epidermică, vasculară etc.; aluniță. [< lat., fr. naevus]. Sursa: DN.
PITULÍȚĂ s. v. pitulice. Sursa: Sinonime.
MATUFÍ vb. IV. v. matofi; MATOFÍ, matofesc, vb. IV. Refl. (Înv. și fam.) 1. A îmbătrâni, a se ramoli. 2. A se îmbăta. [Var.: matufí vb.IV] – Cf. matuf. Sursa: DEX '98.
JOͲ, joiesc, vb. IV. (Reg.) 1. Intranz. A ieși la capăt; a răzbi, a dovedi, a prididi. 2. Tranz. și intranz. A răbda, a îndura. 3. Tranz. A mulțumi, a satisface. – Magh. gyönni, gyünni. Sursa: DLRM.
 

6 ianuarie PICHEREA, AVATI, RUJI, CIL, IBEXUL, SONG, NAZIRI, MUL, HELGI, TAULA - Topuri la partida Duplicat de la ora 20. Foto: Mikai (galerie), Bertailinc (galerie).

píchere, pícheri și píchere, s.f. (reg.) 1. bibilică, pică, câță. 2. material textil cu buline, asemănător penelor bibilicii (picherei). Sursa: DAR.
AVÁT, avați, s. m. Pește răpitor de apă dulce, asemănător cu crapul, și cu spinarea verzuie (Aspius aspius) – Et. nec. Sursa: DEX '98. Foto: Avat, de la setaplus.sk.
RÚJĂ¹, ruje, s. f. 1. (Reg.) Măceș. ♦ Trandafir. ♦ Fig. (Pop.) Nume dat unei persoane frumoase. 2. Fig. (Reg.) Roșeață, rumeneală în obraz. 3. Plantă erbacee cu frunze cărnoase și flori galben-purpurii, grupate într-un buchet, care crește pe stâncile din regiunea alpină (Sedum rosea) 4. Compus: ruji-galbene = plantă având tulpina fără peri, cu frunze ovale și cu flori galbene; mărită-mă-mamă (Rudbeckia laciniata). [Pl. și: ruji] – Din bg., scr. ruža. Sursa: DEX '98.
RÚJĂ¹ s. f. culoarea metalului incandescent. (< fr. rouge). Sursa: MDN.
RUJA-SOÁRELUI s. v. floarea-soarelui. Sursa: Sinonime.
RUJĂ-DE-DEÁL s. v. salvie-albă. Sursa: Sinonime.
RUJĂ-DE-TOÁMNĂ s. v. crizantemă, dumitriță, steliță, tufănică. Sursa: Sinonim.
RUJĂ-FLOARE-MÁRE s. v. salvie-albă. Sursa: Sinonim.
RUJI-GÁLBENE s. pl. v. mărită-mă-mamă. Sursa: Sinonime.
CIL cili, s. m. Prelungire protoplasmatică mobilă în formă de fire subțiri, a unor bacterii, a unor infuzori, a unor alge și a unor celule animale, care servește de obicei la locomoție și la deplasarea secrețiilor în organism. – Din fr. cil. Sursa: DEX '98.
cil adj. m. (reg., înv.; despre cai) în trei peri; gri. Sursa: DAR.
ÍBEX (‹ lat.) s. m. Capră sălbatică originară din reg. muntoase ale Europei, Asiei și Africii de Nord (Capra ibex). Are coarne mari și curbate, blana de culoare gri-maronie (vara) și galben-maronie (iarna), înălțimea de c. 1 m și greutatea de c. 90 kg. Spre deosebire de femelă, masculii au un smoc lung de păr în barbă. Sursa: DE. Foto: Nubian Ibex la Los Angeles Zoo, de la ics.uci.edu.
song (cuv. engl. [soŋ]) 1. (în muzica ușoară) Cântec. 2. (în jazz), denumire dată unei teme preluate din repertoriul muzicii ușoare comerciale, prin opoziție cu blues* și temele preluate din folclorul negru tradițional. 3. Sunt cunoscute sub denumirea specifică de s. cântecele scrise de K. Weill, H. Eisler, P. Dessau ș.a. pentru lucrările dramatice ale lui B. Brecht. Sursa: DT.
gospel song (cuv. engl.) v. negro spirituals. Sursa: DTM. Clip: My most loved Elvis Gospel songs, de la Youtube.com.
NAZÍR s.m. Curtea regală a Persiei. ♦ Șef al unui departament bizantin. [Var. (după alte surse) nazâr. / < fr. nazir]. Sursa: DN.
MUL¹ s. n. (Geol.) Humus pământos, lin, slab acid, afânat, brun-închis sau negru, caracteristic solurilor în care descompunerea masei vegetale se face mai repede decât acumularea ei. – Din fr. mull, germ. Mull. Sursa: DEX '98.
MUL², muli, s. m. (Rar) Catâr. – Din lat. mulus. Sursa: DEX '98.
MUL³ subst. v. mulă; MÚLĂ, mule, s. f. (Rar) Mulaj; p. ext. tipar, formă [Var.: mul subst.] – Din fr. moule. Sursa: DEX '98.
HÉLGE, helgi, s. f. (Zool.; reg.) Hermină. ◊ Expr. Alb ca (sau cum e) helgea = foarte alb. – Din magh. hölgy „doamnă”. Sursa: DEX '98.
TÁULĂ s. f. Numele mai multor arbuști din familia rozaceelor, cultivați ca plante decorative (Spiraea). [Pr.: ta-u-] – Din pol. tawula. Sursa: DEX '98.

5 ianuarie PANER, FAPTI - Licuriciul (foto 1); SALANDER, JABRE, MALMUL, POI, HORP - Cruella (foto 2, robot, galerie), in meciul Licuriciul - Cruella 625 - 489.

PANÉR, panere, s. n. Obiect făcut dintr-o împletitură de nuiele, de foi de papură, de rafie etc., de obicei mai mic decât coșul, în care se transportă sau se păstrează diverse obiecte (alimente). – Din ngr. panéri. Sursa: DEX '98.
FAPT³ ~ți m. depr. Copil neastâmpărat și obraznic. /<lat. factum. Sursa: NODEX.
ȘALÁNDER, șalandere, s. n. Remorcher sau șalupă cu motor de putere mică, folosite la remorcarea șalandelor. – Din fr. chalandeur. Sursa: DEX '98.
JÁBRĂ, jabre, s. f. v. javră. Sursa: DEX '98.
MALM s.n. (Geol.) Epoca (seria) superioară a jurasicului. // adj. Care aparține acestei epoci. [< engl. malm]. Sursa: DN

POI adv. v. apoi. Sursa: DEX '98.
poi, póiuri, s.n. (reg.) pleavă (de la sămânța de cânepă). Sursa: DAR.
VEDI NAPOLI, E POI MUORI! (it.) să vezi Napoli, apoi poți să mori – Proverb prin care se exprimă admirația față de frumusețea orașului și a golfului. Sursa: DE.
HORP interj. (Reg.) Cuvânt care imită zgomotul pe care îl face cineva când soarbe dintr-o dată și repede. – Onomatopee. Sursa: DEX '98.
 

3 ianuarie ANUREI, PONOR, GENOM, TABORITI, ANELIDUL, PANASE, MES, DOLERIT, CADUCEU, HUDA, REMONTATEI, ADA, BUS, ZUF, BRIEM, VUTCI - Topuri la partida Duplicat de la ora 21. Foto: Pusica (galerie).

ANÚRĂ, anure, s. f. (La pl.) Ordin de amfibieni lipsiți de coadă în stadiul de adult, cu membrele adaptate pentru salt; (și la sg.) animal din acest ordin. – Din fr. anures. Sursa: DEX '98.
ponór, ponoáre, s.n. (pop.) 1. povârniș abrupt sau adâncitură formată prin prăbușirea unor straturi de teren; râpă. 2. loc necultivat; pârloagă. 3. munte înalt cu creasta golașă, lipsită de vegetație. 4. deal cu coama înaltă și rotundă. 5. mică apă curgătoare; gârlă; apă stătătoare mai mare decât o baltă. 6. poiană (într-o pădurice). 7. vizuină, bârlog (într-o regiune accidentată). 8. casă mică și scundă. 9. (fig.) necaz, supărare, nenorocire; amar. 10. greșeală, vină. 11. mulțime, număr mare. Sursa: DAR.
GENÓM, genomi (genoame), s. m. (n.) (Biol.) Grup de cromozomi, diferiți genetic, care formează o unitate. – Din fr. génome. Sursa: DEX '98.
TABORÍȚI (‹ fr. {i}; {s} n. pr. Tábor) s. m. pl. (IST.) Grup al husiților extremiști, grupați în jurul lui Jan Žižka la Tábor, care reprezentau interesele țăranilor și meșteșugarilor. Învinși în 1434 de catolici și de husiții moderați la Lipany. Sursa: DE.
ANELÍD, anelide, s. n. (La pl.) Încrengătură de viermi cu corpul cilindric, segmentat în numeroase inele (Annellides); (și la sg.) vierme care face parte din această încrengătură. – Din fr. annélides. Sursa: DEX '98.
PANÁȘ, panașuri, s. n. Mănunchi de pene¹ (colorate) care împodobea altădată (în unele țări și astăzi) chipiul sau coiful militarilor, turbanul unor demnitari etc.; penaj. ♦ P. gener. Mănunchi de pene¹ folosit ca podoabă. [Pl. și: panașe] – Din fr. panache. Sursa: DEX '98.
meș (méși), s. m. – 1. Un fel de încălțăminte purtată de turci în interiorul pantofilor. – 2. Papuc. – Var. meșt, mestie. Mr. mestră, pl. mești. Tc. mest (Miklosich, Türk. Elem., II, 127; Șeineanu, II, 257; Loebel 63; Berneker, II, 39; Lokotsch 1459), cf. ngr. μέστι, alb. mešt, sb., cr. mȅštva, rut. mešty, pol. meszta. Sursa: DER.
DOLERÍT s.n. (Geol.) Rocă magmatică efuzivă, având compoziția bazaltului, de care se deosebește însă prin lipsa olivinei. [< germ. Dolerit]. Sursa: DN.
caducéŭ n., pl. eĭe (lat. cadúceus și cadúceum din caducéum, care vine d. vgr. kerýkeion, d. kéryx, anunțător; it. caducéo). O ramură de laur saŭ de măslin cu doŭă aripĭ în vîrf și înconjurată de doĭ șerpĭ. Era atributu luĭ Mercur, zeu negoțuluĭ, și simbolu păciĭ, prudențeĭ și vicleniiĭ (șerpiĭ) și al hărniciiĭ și ĭuțeliĭ (aripele). Sursa: Scriban.
HÚDĂ, hude, s. f. (Reg.) Gaură, spărtură (în zid, în gard etc.). – Cf. sl. hadŭ „cale, potecuță”. Sursa: DEX '98.
REMONTÁ, remontez, vb. I. 1. Tranz. A monta din nou o fabrică, o instalație etc. 2. Refl. și tranz. Fig. A-și reveni, a se reface, a se redresa sau a face să-și revină, să se refacă, să se redreseze. 3. Tranz. A procura cai pentru armată. – Din fr. remonter. Sursa: DEX '98.
ADA Forma flexionara de la ADÚCE, adúc, vb.
-ÁDĂ elem. „rezultatul unei acțiuni”. (< fr. -ade, cf. it., sp. -ada). Sursa: MDN.
BUS s. n. 1. (Inform.) Cale de dirijare a informațiilor. 2. Conductor comun al mai multor circuite. (< fr. bus). Sursa: MDN.
BUȘ s. v. pumn. Sursa: Sinonime.
buș² (lovitură) (înv.) s. n., pl. búșuri. Sursa: DOOM 2.
ZUF s. n. (înv.) Sortiment de stofă de lână fină și ușoară. – Din tc. sof. Sursa: DEX '98.
BRIÁ, briez, vb. I. Intranz. (Franțuzism) A se face remarcat prin calități excepționale (mai ales inteligență); a străluci, a se deosebi. [Pr.: bri-a] – Din fr. briller. Sursa: DEX '98.
vútcă (-ci), s. f. – Rachiu foarte tare. – Var. vodcă. Pol. wodka (Tiktin). – Der. vutcar, s. m. (fabricant de votcă), sec. XVIII. Sursa: DER.
 

2 ianuarie DESPOTATE, TAS, ACROMIA, GUBE, PAISERAM, TUCSUIND, RENET, SILEX - Waxberry (foto 1, robot); VENAL, DEFLORAT, MIHOTEA, FICUSII - Maestrul Sportului Mihu (foto 2, galerie, interviu), in meciul Waxberry - Mihu 559 - 559.

DESPOTÁT s.n. Demnitatea de despot. ♦ Teritoriu bizantin guvernat de un despot. [< fr. despotat]. Sursa: DN.
TAS, tasuri, s. n. (Înv.) 1. Vas plat (rotund); tipsie, taler¹; (astăzi) talerul¹ cântarului, pe care se pune marfa pentru a fi cântărită. ◊ Expr. A umbla cu tasul = a face chetă; a cerși. ♦ Lighenaș de care se servește bărbierul când bărbierește. 2. Cupă; ceașcă (de lut). 3. Fiecare dintre cele două talere¹ ale chimvalului. ♦ (Rar) Fiecare dintre cele două capace ale unui medalion. [Var.: teas s. n.] – Din tc. tas. Sursa: DEX '98.
ACROMÍE s. f. Decolorare congenitală a pielii, ca urmare a dispariției pigmentului melanic. – Din fr. achromie. Sursa: DEX '09.
GÚBĂ, gube, s. f. (Reg.) Sarică; suman (mițos). – Din magh. guba. Sursa: DEX '98.
păí, păiésc, vb. IV (înv. și reg.) 1. a aduna și a îndepărta de pe arie paiele rămase de la treierat. 2. a bate grâul pe arie; a îmblăti. Sursa: DAR.
ȚUCSUÍ, țucsuiesc, vb. IV. Intranz. (Rar) A bea, a chefui. – Comp. bg. cukam. Sursa: DLRM.
RENÉT, renete, adj. (În sintagma) Mere renete (și substantivat) numele mai multor varietăți de mere, de culoare galbenă-portocalie, cu gust plăcut. – Din fr. reinette. Cf. germ. Renette. Sursa: DEX '98.
silex, (engl.= siliex) accident silicios (din opal sau calcedonie) care se detașează ușor din roca gazdă (de obicei un calcar). Sin. flint (folosit în literatura anglo-saxonă). Sursa: Petro-Sedim.
VENÁL, -Ă, venali, -e, adj. (Livr.) Care este lipsit de scrupule, care face orice lucru (reprobabil) pentru bani. – Din fr. vénal, lat. venalis. Sursa: DEX '98.
DEFLORÁ, deflorez, vb. I. Tranz. A rupe membrana himenului în urma unui act sexual, a unui examen ginecologic sau a unei intervenții chirurgicale, a face să-și piardă virginitatea; a dezvirgina. Sursa: DEX '98.
A MIHOTÍ pers. 3 ~éște intranz. (despre cai) A scoate sunete stridente, prelungi și răsunătoare, caracteristice speciei; a necheza; a râncheza. /Din mihoho. Sursa: NODEX.
FÍCUS, ficuși, s. m. Plantă exotică lemnoasă cu frunzele mari, groase, totdeauna verzi și strălucitoare, cultivată la noi ca plantă ornamentală de interior (Ficus elastica). – Din lat. ficus. Sursa: DEX '98.

1 ianuarie DOICESTI, FRETEZE, AFRETEZE, PLESCARI, DALBELOR, UNDOIESC, VLADICAI, POLIPIER, TUFAR, PROGENIA, NEX - Topuri la partida Duplicat de la ora 19. Foto: Argus (galerie), Marcelino (galerie).

DOICÍ, doicesc, vb. IV. Intranz. (Rar) A avea meseria de doică. – Din doică. Sursa: DLRM.
FRETÁ, fretez, vb. I. Tranz. 1. A asambla două piese metalice prin strângere, fie prin contracția piesei cuprinzătoare, care a fost încălzită înainte de asamblare, fie prin dilatarea piesei cuprinse, care a fost răcită în prealabil. ♦ A asambla două tuburi metalice coaxiale, astfel încât tubul exterior să strângă tubul interior. 2. A asambla mai multe piese sau a consolida un obiect prin strângere cu o fretă sau cu un bandaj exterior; a cercui. – Din fr. fretter. Sursa: DEX '98.
AFRETÁ, afretez, vb. I. Tranz. A închiria o navă pentru transportul de mărfuri; a navlosi. – Din fr. affréter. Sursa: DEX '09.
PLEȘCÁR, pleșcari, s. m. (Fam.) Persoană care umblă după chilipiruri; chilipirgiu, pleșcaș (2). – Pleașcă + suf. -ar. Sursa: DEX '98.
DALB, -Ă (< de ³ + alb) adj. (Poetic) 1. Alb, curat, imaculat; fig. neprihănit, cast. 2. Luminos, strălucitor. Sursa: DE.
UNDOÍ vb. IV. v. undui. Sursa: DEX '98.
VLĂDÍCĂ, vlădici, s. m. 1. Episcop. 2. (Înv.) Stăpânitor, domn, principe. – Din sl. vladika. Sursa: DEX '98.
POLIPIÉR s. m. masă calcaroasă din schelete de polipi¹ (1). ◊ scheletul calcaros al madreporilor. (< fr. polypier). Sursa: MDN.
TUFÁR ~i m. Orice arbore de talie mică cu ramuri dese, care cresc de la baza tulpinii. /tufă + suf. ~ar. Sursa: NODEX.
PROGENÍE s.f. Prognatism. [< germ. Progenie, cf. gr. pro – înainte, geneion – bărbie]. Sursa: DN.
NEX, nexuri, s. n. 1. (Livr.) Legătură, înlănțuire (între lucruri, fenomene etc.); relație, raport. ◊ Nex cauzal = raport cauzal, legătură de la cauză la efect. 2. (Jur.) Contract de vânzare, de cesiune; drept de a aliena ceva. – Din lat. nexus. Sursa: DEX '98.

  Statistici web