Home
 

Azi pe ISC Arhiva Iulie 2012

Galeria jucatorilor de Scrabble - Albume individuale Fotogalerii cu cei mai buni 1100 de scrabbleri romani (care au avut bunatatea sa-i trimita fotografii lui Mosgerila sau sa se lase pozati la diverse competitii sportive incepand cu anul 1982). Membri noi: Sergiu ATANASIU, Sheff  Olacrima, Scumpa Radio IrcRomania cu Daiana - Thuatha   Get the Flash Player to see this player. shoutcast server icecast server

30 iulie PLAV, GNAIS, IBEX, DOGMEI, BRANUIAU - Natasha99 (foto 1, galerie); SCRIM, ANAUA, MREJA, TRACTATI, DACTIL, SUPERMAN, ARIERAT, VATAS, VEXATA - Zurix (foto 2, robot, galerie), in meciul Natasha99 - Zurix 699 -494.

PLAV s. v. insulă plutitoare, plaur, plavie. Sursa: Sinonime.
plav², -ă, adj. (reg.; despre boi) care are părul de culoare albă sau albă-gălbuie. Sursa: DAR.
GNÁIS (‹ germ., fr.) s. n. Rocă metamorfică alcătuită din cuarț, feldspat și mică, uneori amfiboli, șistoasă sau granulară provenită din transformarea rocilor granitice sau argiloase. Se deosebesc: ortognaisuri (de origine magmatică) și paragnaisuri (de origine sedimentară). Se utilizează pentru macadam, trotuare etc. Sursa: DE.
ÍBEX (‹ lat.) s. m. Capră sălbatică originară din reg. muntoase ale Europei, Asiei și Africii de Nord (Capra ibex). Are coarne mari și curbate, blana de culoare gri-maronie (vara) și galben-maronie (iarna), înălțimea de c. 1 m și greutatea de c. 90 kg. Spre deosebire de femelă, masculii au un smoc lung de păr în barbă. Sursa: DE.
DÓGMĂ, dogme, s. f. 1. Învățătură, teză etc. fundamentală a unei religii, obligatorie pentru adepții ei, care nu poate fi supusă criticii și nu admite obiecții. 2. Teză, doctrină politică, științifică etc. considerată imuabilă și impusă ca adevăr incontestabil. – Din fr. dogme, lat. dogma. Sursa: DEX '98.
BRĂNUÍ, brănuiesc, vb. IV. Tranz. A impregna cu grăsimi topite pieile tăbăcite, pentru a le face mai elastice, mai suple, mai rezistente și impermeabile în vederea utilizării lor în scopuri tehnice. – Et. nec. Sursa: DEX '98.
SCRI vb. IV v. scrie. Sursa: DEX '98.
ANÁ, anale, s. f. Frânghie de care sunt suspendate cârligele carmacelor. ♦ Frânghie cu plute care se agață de marginea superioară a mrejelor și a altor plase pescărești. – Et. nec. Sursa: DEX '98.
mreájă (vest) și mréjă (est) f., pl. mrejĭ (vsl. bg. mrĭeža). Rețea, plasă de prins pește (năvod, cĭorpac, voloc ș. a.) saŭ muște (ca pînza painjinuluĭ [!]). Sursa: Scriban.
TRACTÁ¹ vb. I. v. trata. Sursa: DEX '98.
TRACTÁ², pers. 3 tractează, vb. I. Tranz. A remorca un vehicul. – Din fr. tracter. Sursa: DEX '98.
dactil (‹ gr. δάϰτυλος [daktylos], „deget”), picior (1) metric format dintr-o silabă lungă urmată de două scurte: -UU. Își trage numele de la analogia cu cele trei falanfe ale degetului (una mai lungă și două mai scurte). În versurile dactilice, unitatea metrică coincide cu piciorul (și nu cu dipodia*, ca în versurile iambice*, trohaice* sau anapestice*). Sursa: DTM.
dactilo-epitrit (‹ gr. δάϰτυλος + ἐπίτριτος), [în metrica (2) antică] asociere de serii dactilice* cu epitrit* II (derivat, la rândul lui, din dipodia trohaică). V. epitrit. Sursa: DTM.
DACTIL²(O)-, -dactíl, -dactilíe, elem. „deget”, „mașină de scris”. (cf. fr. dactyl/o/-, -dactyle, -dactylie, cf. lat. dactylus, gr. daktylos). Sursa: MDN.

PALMIPÉD ~e n. 1) la pl. Ordin de păsări înotătoare cu picioarele palmate (reprezentanți: gâsca, rața etc.); anseriforme. 2) Pasăre din acest ordin. /<fr. palmipéde. Sursa: NODEX.
EUTOCÍE, eutocii, s. f. Naștere normală, fără complicații. [Pr.: e-u-] – Din fr. eutocie. Sursa: DEX '98.
VÍVAT interj. (Mai ales ca urare, când se ciocnesc paharele cu băutură) Trăiască! La mulți ani! ♦ (Substantivat, n.) Aclamație; toast. – Din lat., fr. vivat. Sursa: DEX '98.
VIVAT, CRESCAT, FLOREAT! (lat.) trăiască, crească, înflorească! – Urare rostită la reuniunile academice. Sursa: DE.
DUMERÍ, dumeresc, vb. IV. Refl. și tranz. A pricepe sau a face să priceapă clar (după ce fusese nedumerit), a-și da sau a face să-și dea bine seama; a(-și) explica. [Var.: dumirí, domirí vb. IV.] – Din bg. domerja. Sursa: DEX '98.
STUPINÍȚĂ, stupinițe, s. f. 1. Diminutiv al lui stupină. 2. Plantă erbacee din familia orhideelor, cu două frunze bazale opuse, cu flori albe cu miros puternic de garoafe (Platanthera bifolia). – Stupină + suf. -iță. Sursa: DEX '98.
amorf, (engl.= amorphous) însușire a unui corp, a unei substanțe sau stări a materiei, caracterizată prin lipsa structurii reticulare interne; elementele chimice din constituția substanței a. au o distribuție dezordonată, iar forma acesteia este lipsită de elemente regulate. Corpurile a. prezintă aspecte foarte diverse, dar neregulate: mamelonare, reniforme, botrioidale, și provin fie din consolidarea unor geluri (opal, vaterit, colofan), fie din răcirea sticlei vulcanice (obsidian). Optic, corpurile a. sunt izotrope. Din p.d.v. fizico-chimic, starea a. este instabilă, trecând cu timpul în stare cristalizată. Sursa: Petro-Sedim.
ZĂPĂÚC, -Ă adj. v. zăbăuc; ZĂBĂÚC, -Ă. zăbăuci, -ce, adj. Zăpăcit, aiurit, năuc. [Var.: zăpăúc, -ă adj.] – Contaminare între zăpăcit și năuc. Sursa: DEX '98.
BRAND, branduri, s. n. (Mil.) Aruncător de mine¹ (2); p. ext. proiectil de aruncător de mine. – Din n. pr. Brandt. Sursa: DEX '98. Foto: Edgar-William Brandt - tatal cuvantului brand, azi sinonim cu marca, de la sedlouviers.pagesperso-orange.fr.

RĂGÓZ s. n. v. rogoz; ROGÓZ, rogozuri, s. n. Gen de plante erbacee cu tulpina în trei muchii, cu frunzele lungi și cu flori monoice grupate în spice (Carex); plantă din acest gen. [Var.: (reg.) răgóz s. n.] – Din sl. rogozŭ. Sursa: DEX '98.
DOSĂDÍ, dosădesc, vb. IV. Tranz. (Înv. și arh.) A mâhni, a întrista pe cineva. – Slav (v. sl. dosaditi). Sursa: DLRM.
pitói, pitoáie, s.n. reg. 1. pită mare, pitan. 2. rodul-pământului. 3. asfalt. Sursa: DAR.
JÁCĂ, jăci, s. f. (Reg.) Sac, traistă, săculeț de pânză rară, în care se pune (la scurs) cașul, urda sau brânza de vacă. – Din magh. zsák. Sursa: DEX '98.
XILÉN, xileni, s. m. Hidrocarbură lichidă care se găsește în gudronul de huilă sau în unele fracțiuni de țiței și care se întrebuințează ca solvent în industria lacurilor, a coloranților, a cauciucului etc. – Din fr. xylène. Sursa: DEX '98.
AGÚDĂ ~e f. pop. Fructul agudului; dudă. /<sl. agoda. Sursa: NODEX.
RENÍȘ, renișuri, s. n. (Reg.) 1. Mulțime de semințe de salcie. 2. Strat de nisip sau de pietriș pe fundul apelor curgătoare. – Renie + suf. -iș. Sursa: DEX '98.
CLÚPĂ, clupe, s. f. 1. Instrument în formă de compas, care servește la măsurarea diametrului trunchiurilor de arbori; compas forestier. 2. Unealtă manuală formată dintr-un cadru închis și din brațe de acționare, în interiorul căreia se prind bacurile de filetat. – Din germ. Kluppe. Sursa: DEX '98.
ȘEÍH s. m. v. șeic¹. Sursa: DEX '98.
FÍȘCĂ, fiști, s. f. (Reg.) Biciușcă; p. ext. lovitură dată cu biciușca. – Formație onomatopeică. Sursa: DEX '98.
VUM interj. Cuvânt care redă sunetul unui clopot cu timbru grav. – Onomatopee. Sursa: DEX '98.
TAL s.n. Organ vegetativ rudimentar al unor plante criptogame (alge, ciuperci etc.). // (Și în forma talo-) Element prim de compunere savantă cu semnificația „ramură”. [< fr. thalle, cf. gr. thalos]. Sursa: DN.
ȚAL, țali, s. m. (Ieșit din uz) Chelner care încasa costul consumației într-un local public. – Din germ. Zahl [kellner]. Sursa: DEX '98.
COMUNÁRD, -Ă, comunarzi, -de, s. m. și f. Partizan, adept, membru al Comunei din Paris din 1871. – Din fr. communard. Sursa: DEX '98.
MANITÁ, pers.3 manitează, vb. I. Refl. (Despre vin) A se altera sub acțiunea unor bacterii specifice care transformă zahărul în manită. – Din manită. Sursa: DEX '98.

TRÂMBÍ, trâmbesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A face pânza sul. – Din trâmbă. Sursa: DLRM.
EXPURGÁ, expúrg, vb. I. Tranz. A elimina dintr-o carte pasajele care sunt sau par a fi incompatibile cu anumite principii morale. – Din fr. expurger, lat. expurgare. Sursa: DEX '98.
ACUFUNDÁ vb. I. v. cufunda. Sursa: DEX '98.
ELÉNIC, -Ă adj. referitor la Grecia; grecesc. (< fr. hellénique). Sursa: MDN.
ȚĂHNÍ, pers.3 țăhnește, vb. IV. Intranz. (Reg.; despre câini) A lătra cu întreruperi (mai ales urmărind sălbăticiunile sau vânatul); a chefni. – Țah + suf. -(ă)ni. Sursa: DEX '98.
COEXISTÁ, coexíst, vb. I. Intranz. A exista în același timp sau împreună cu altcineva sau cu altceva. – Din fr. coexister. Sursa: DEX '98.
DREPTÁR, dreptare, s. n. Riglă, echer sau orice alt instrument folosit (în construcții, în dulgherie etc.) pentru verificarea suprafețelor plane ori pentru trasarea drumurilor. – Drept + suf. -ar. Sursa: DEX '98.
OMUȘÓR, (1) omușori, s. m., (2) omușoare, s. n. 1. S. m. Omuleț (1). 2. S. n. Apendice cărnos, mobil și contractil, situat în cavitatea bucală, în partea posterioară a palatului moale; luetă, uvulă. ♦ (Rar) Mărul lui Adam. – Om + suf. -ușor. Sursa: DEX '98.
AFINÁJ, afinaje, s. n. Afinare. – Din fr. affinage; AFINÁRE, afinări, s. f. Acțiunea de a afina; afinaj. 1. Proces de îndepărtare a impuritățiilor dintr-un metal sau dintr-un aliaj. ♦ Perioadă din procesul de eleborare a oțelului, în care se produce oxidarea elementelor însoțitoare și se îndepărtează oxizii rezultați. 2. Operație de purificare a zahărului brut, premergătoare decolorării și rafinării. 3. Eliminarea completă a gazelor produse în topitura de sticlă pentru a se realiza omogenizarea acesteia. – V. afina. Sursa: DEX '98.
MIGĂÍ vb. IV v. migăli. Sursa: DEX '98.

DOTÁL ~ă (~i, ~e) Care ține de dotă; propriu unei dote. Bunuri ~e. ◊ Foaie ~ă act de înregistrare a dotei unei fete sau unei femei tinere. /<fr. dotal, lat. dotalis. Sursa: NODEX.
STRÓFIC, -Ă adj. 1. (Despre versuri) Care formează strofe. ♦ (Despre o piesă vocală) Care se repetă identic, de fiecare dată însă pe versuri diferite. 2. (Geol.) Mișcare strofică = mișcare tectonică verticală. [Cf. fr. strophique, it. strofico, germ. strophisch]. Sursa: DN.
PREDÚF s. n. v. produf; PRODÚF, produfuri, s. n. (Reg.) Gaură, copcă făcută în gheața formată deasupra unei ape. [Var.: predúf s. n.] – Din sl. produhŭ. Sursa: DEX '98.
ZUF s. n. (Înv.) Un fel de stofă de lână fină și ușoară. – Tc. sof. Sursa: DLRM.
CÚHNE s. f. v. cuhnie; CÚHNIE, cuhnii, s. f. (Reg.) 1. Bucătărie. ♦ Bucătăria principală a mănăstirilor și cea de vară a gospodăriilor țărănești. 2. Clădire modestă; cameră sărăcăcioasă. [Var.: cúhne, cúină, cúine, cuiníe s. f.] – Din ucr. kuhnja. Sursa: DEX '98.
ponív, ponívă, adj. 1. (înv. și reg.) chior; miop. 2. (înv.; despre minte, inteligență) cu posibilități limitate, lipsit de agerime, de perspicacitate; redus. Sursa: DAR.
ȚÂRLÂÍ, țấrlâi, vb. IV. Intranz. (Despre instrumente muzicale) A scoate sunete monotone și puțin armonioase; (despre instrumentiști) a cânta în acest fel. [Var.: țârlăí vb. IV] – Formație onomatopeică. Sursa: DEX '98.
TEIÉR, teiere, s. n. Prăjină lungă de care sunt legate curmeie de tei, folosită pentru a speria peștii de pe fundul apei și a-i goni spre plasele de pescuit. – Tei + suf. -ar. Sursa: DEX '98.
JÁCĂ, jăci, s. f. (Reg.) Sac, traistă, săculeț de pânză rară, în care se pune (la scurs) cașul, urda sau brânza de vacă. – Din magh. zsák. Sursa: DEX '98.
OTI - Forma flexionara de la VREA, vreau, vb. II.
ȚUCÁ, țuc, vb. I. Tranz. și refl. recipr. (Reg.) A (se) săruta. – Din țoc. Sursa: DEX '98.
HEP interj. Strigăt cu care birjarii atrag atenția pietonilor să se ferească din drum. Sursa: DLRM.
hep¹, interj. (reg.) 1. Strigăt de goană al vânătorilor. 2. Strigăt al pădurarilor. Sursa: DAR.
hep², hepuri, s.n. (reg.) Cosor, cuțit încovoiat pentru tăiatul viilor. Sursa: DAR.
ARBUZĂRÍE, arbuzării, s. f. V. harbuzărie; HARBUZĂRÍE, harbuzării, s. f. (Reg.) Pepenărie. [Var.: arbuzăríe s. f.] – Harbuz + suf. -ărie. Sursa: DEX '98.
sam, sámuri, s.n. (reg.) tiv făcut la poalele hainelor prea lungi. Sursa: DAR.
șam s. n. – Pînză orientală de bumbac și in. – Var. șamă. Tc. Sam „Damasc” (Șeineanu, II, 334). – Cf. salamangea. Sursa: DER.
SÂM adj.m. v. sfânt (I). Sursa: DLRLC.
GAGÍST, -Ă, gagiști, -ste, s. m. și f. (Ieșit din uz) Actor angajat temporar (și cu leafă). ♦ (La m.) Muzicant angajat cu leafă într-o fanfară militară. – Din fr. gagiste. Sursa: DEX '98.

25 iulie ALDINII, SUII - Selena1001 (foto 1, galerie); VATAS, VEXATA - Lorellei (foto 2, galerie), in meciul Selena1001 - Lorellei 456 -524 (Selena1001 a depasit timpul de gandire).

ALDÍN, -Ă. (‹ it.) adj., s. f. (Caracter sau literă tipografică) care are liniile mai groase, mai pline decît acelea ale caracterelor sau ale liniilor drepte obișnuite; gras (I 1). A. au fost folosite pentru prima oară în 1494 de tipograful italian Aldo Manuzio, de unde le vine și numele. Sursa: DE.
ȘUI¹, ȘÚIE, șui, șuie, adj. (Reg.) Subțire; zvelt; mlădios. – Et. nec. Sursa: DEX '98.
ȘUI², ȘÚIE, șui, șuie, adj. (Fam.) 1. Strâmb; diform. 2. Zănatic, țicnit; nătâng. – Din sl. šuj. Sursa: DEX '98.
șui¹, șui, s.m. (reg.) insectă mică și dăunătoare care trăiește în lemn și-l roade; car. Sursa: DAR.
VĂTÁȘ s. m. v. vătaf; VĂTÁF, vătafi, s. m. 1. (În evul mediu, în Țara Românească și Moldova) Supraveghetor al slugilor de la curtea unui boier sau de la o mănăstire; logofăt. 2. Conducător al unui anumit grup de curteni, de slujbași sau de oșteni ai domniei. ◊ Vătaful divanului = boier însărcinat cu convocarea divanului. Vătaf de agie = șeful poliției. Vătaf de plai = șef al plăieșilor care păzeau un plai sau o trecătoare. Vătaf de hotar = șef de străjeri, de grăniceri. Vătaf de plasă = funcționar administrativ care conducea o plasă. 3. P. gener. Persoană având sub ordinele sale un anumit număr de oameni; conducător, șef. ♦ Spec. Conducător al unei bresle, al unui grup de meșteșugari. ♦ Spec. Căpetenie a călușarilor, a colindătorilor etc.; persoană care conduce alaiul unei nunți. [Var.: (reg.) vătáș, vătáv s. m.] – Cf. ucr. vataha, pol. wataha, bg. vatah. Sursa: DEX '98.
VEXÁT, -Ă, vexați, -te, adj. (Livr.) Rănit în amorul său propriu, jignit, ofensat; p. ext. contrariat. – V. vexa. Sursa: DEX '98.
DAT VENIAM CORVIS, VEXAT CENSURA COLUMBAS (lat.) judecata îi iartă pe corbi și îi năpăstuiește pe porumbei – Iuvenal, „Satirae”, II, 63. Judecătorii se înclină în fața celor tari. Sursa: DE.

UNIGLÁND, -Ă, uniglande, adj. Care are o singură glandă. – Cf. fr. uniglandé. Sursa: DEX '98.
PANACOTÁR s. m. v. panacodar; PANACODÁR, panacodari, s. m. Brutar care lucrează cu panacodul; (rar) panacagiu. [Var.: panacotár s. m.] – Panacod + suf. -ar. Sursa: DEX '98.
HIL s.n. (Biol.) Punct în care se leagă un vas de sânge cu un organ format din țesut spongios. ♦ (Bot.) Locul de inserare al funiculului la semințe. [< fr. hile, cf. lat. hilum]. Sursa: DN.
IERÉC, ierecuri, s. n. (Reg.) Gârlă prin care se scurge apa din lacuri și mlaștini. – Tc. yarik „crăpătură, văgăună”. Sursa: DLRM.
JOͲ, joiesc, vb. IV. (Reg.) 1. Intranz. A ieși la capăt; a răzbi, a dovedi, a prididi. 2. Tranz. și intranz. A răbda, a îndura. 3. Tranz. A mulțumi, a satisface. – Magh. gyönni, gyünni. Sursa: DLRM.
VIL, -Ă, vili, -e, adj. (Franțuzism înv.) De proastă calitate, demn de disprețuit, ordinar; josnic; abject. – Din fr. vil. Sursa: DEX '98.
NAURÁN, -Ă, nauréni, -e, s.m. și f., adj. Persoană care face parte din populația de bază a insulei Nauru sau este originară de acolo. 2. Adj. Care aparține insulei Nauru sau naurenilor (1.), privitor la insula Nauru sau la naureni, originar din Nauru. (cf. fr., engl. nauruan). Sursa: DOOM.
DÉMOS s.n. (În Grecia antică) Poporul de rând, o parte a populației libere care nu făcea parte din aristocrație. [Pl. -suri. / cf. gr. demos – popor]. Sursa: DN.
GREÁT, -Ă, greați, -te, adj. (Despre nave) Care a fost echipat cu greementul necesar. [Pr.: gre-at] – V. grea. Sursa: DEX '98.
SIF s.n. Creastă ascuțită a unei dune, provenind din intersecția versanților expuși cu cei adăpostiți de vânt. [< fr. sif < cuv. arab]. Sursa: DN.
ȘIF s.n. (Germanism) Galion²; navă mare. [< germ. Schiff]. Sursa: DN.
ȘIF s. n. (poligr.) planșetă (de zinc) pe care se așază zațul; galion (4). (< germ. Schiff). Sursa: MDN.

23 iulie SERUI, BIP - Maestrul sportului Littlebig (foto 1, galerie); ADUCT, SIMINIC, RIL, TANTELOR, PAIND, ZLACE, VIPLA, OFF - Alehin (foto 2, robot, galerie), in meciul Littlebig - Alehin 576 - 412.

ȘERUÍ, șeruiesc, vb. IV. Tranz. A curăța resturile de carne de pe o piele jupuită, înainte de a o pune la argăseală; a descărna. – Din germ. scharren. Sursa: DEX '98.
șeruí (-ésc, -ít), vb. – A picta, a reprezenta. Sl. šerovati „a colora” (Tiktin). Sec. XVII, înv. – Der. șeruitură, s. f. (pictură; portret), înv. Sursa: DER.
bip s. n., pl. bípuri. Sursa: DOOM 2.
ADÚCT s.n. Amestec cristalin în care o substanță este înglobată în rețeaua cristalină a altei substanțe. [< fr. adducte]. Sursa: DN.
SIMINÍC s. m. v. siminoc; SIMINÓC, siminoci, s. m. Plantă erbacee din familia compozeelor, cu flori mici, galbene, dispuse în capitule, care își păstrează culoarea și aspectul natural și după ce se usucă (Helichrysum arenarium). [Var.: siminíc s. m.] – Cf. ucr. semenjak. Sursa: DEX '98.
RIL, rile, s. n. Șanț făcut cu o mașină specială pe linia de îndoire a unui carton (astfel încât straturile exterioare din spatele îndoiturii să nu se rupă). ♦ Șanț pe un disc (4). [Pl. și: riluri. – Var.: rilă s. f.] – Din germ. Rille. Sursa: DEX '98.
TÂNT, -Ă adj. v. tont. Sursa: DEX '98.
PĂͲ, păiesc, vb. IV. Tranz. (Înv. și reg.) A curăța aria de paie după treierișul cu caii. – Din paie. Sursa: DLRM.
ZLAC¹, zláce, s.n. v. Zlac¹. Sursa: DOOM.
VÍPLĂ ~e f. Aliaj de oțel, crom și nichel, inoxidabil, rezistent la coroziune, întrebuințat în tehnica dentară. [Sil. vi-plă] /<germ. Wiepla. Sursa: NODEX.
off adv., adj.inv. (cuv. engl.; spect.) (Voce) din afara scenei, a ecranului ◊ „Remarcabilă scena în care Gino apelează la foruri superioare pentru a i se face dreptate și dialoghează desperat cu voci din «off».” Săpt. 19 X 73 p. 12. ◊ „Acest rol e îmbucătățit în momente când eroul își povestește în gând tot ce vede, aude și socoate, pentru ca brusc vocea off să se oprească și personajul să vorbească normal, ca toți ceilalți.” R.lit. 20 XI 75 p. 17; v. și Cont. 14 XII 79 p. 8; v. și cine-verité (cf. fr., it. off; PR 1950, DPN 1972). Sursa: DCR2.
off-shore adj. (tehn.) Privitor la petrolul submarin ◊ „Desigur vor mai trece câțiva ani până la punerea la punct a sistemului la nivelul oceanului planetar, dar vestea este deosebit de încurajatoare, prevederea valurilor fiind deosebit de importantă pentru activitatea de pescuit, traficul naval, extracțiile petroliere off-shore și în general pentru întreaga activitate maritimă.” R.l. 22 II 65 p. 6 [pron. ofșór] (din engl. off-shore; cf. fr. off-shore; DMC 1966, PR 1972). Sursa: DCR2.

VĂTÁF, vătafi, s. m. 1. (În evul mediu, în Țara Românească și Moldova) Supraveghetor al slugilor de la curtea unui boier sau de la o mănăstire; logofăt. 2. Conducător al unui anumit grup de curteni, de slujbași sau de oșteni ai domniei. ◊ Vătaful divanului = boier însărcinat cu convocarea divanului. Vătaf de agie = șeful poliției. Vătaf de plai = șef al plăieșilor care păzeau un plai sau o trecătoare. Vătaf de hotar = șef de străjeri, de grăniceri. Vătaf de plasă = funcționar administrativ care conducea o plasă. 3. P. gener. Persoană având sub ordinele sale un anumit număr de oameni; conducător, șef. ♦ Spec. Conducător al unei bresle, al unui grup de meșteșugari. ♦ Spec. Căpetenie a călușarilor, a colindătorilor etc.; persoană care conduce alaiul unei nunți. [Var.: (reg.) vătáș, vătáv s. m.] – Cf. ucr. vataha, pol. wataha, bg. vatah. Sursa: DEX '98.
EC- elem. „În afară de”. (din fr. ec-, cf. gr. ek = în afară). Sursa: MDN.
ȘTERGĂRÍ, ștergăresc, vb. IV. Refl. (Rar) A se șterge cu prosopul. – Din ștergar. Sursa: DLRM.
ABC s.n. 1. Enumerarea primelor litere ale alfabetului. 2. Fig. Început al unei arte, al unei științe. [Cit.: abecé] – Din fr. abece. Sursa: DEX '09.
vel adj. – Mare. Sl. veliĭ (Cihac, II, 452). Termen administrativ, fără circulație reală, s-a folosit numai pentru a desemna gradul cel mai înalt al unei funcții sau demnități, ca sp. mayor, vel logofăr, mare cancelar; vel paharnic, mare paharnic etc. – Der. velit, s. m. (boier de rangul întîi). Sursa: DER.
MISERAM PACEM VEL BELLO BENE MUTARI (lat.) chiar și războiul e preferabil unei păci mizerabile – Tacit, „Annales”, III, 44. Sursa: DE.
PUCIÓS, -OÁSĂ, pucioși, -oase, adj., s. f. 1. Adj. (Înv. și pop.) Care miroase urât (a sulf); puturos. ◊ Apă pucioasă = apă (minerală) sulfuroasă. 2. S. f. (Pop.) Sulf. ◊ Apă de pucioasă = apă (minerală) sulfuroasă. – Lat. *puteosus. Sursa: DEX '98.
LEMN-PUCIÓS s. v. scoruș, sânger. Sursa: Sinonime.
TRIFTÓNG ~gi m. Grup de trei sunete diferite (o vocală și două semivocale) care formează o singură silabă. /<fr. triphtongue. Sursa: NODEX.
NIMB, nimburi, s. n. 1. Cerc (luminos) convențional cu care sunt înconjurate, în pictura bisericească, capetele sfinților și, în general, în artele plastice capetele unor personaje importante; aureolă; p. gener. cerc luminos; zonă luminoasă, strălucitoare. 2. Fig. (Aspect, semn, manifestare care marchează) prestigiu, măreție, glorie, slavă. – Din fr. nimbe. Sursa: DEX '98.
GLODÁȘ, glodași, s. m. Lucrător care execută transportul și depozitarea sării din salină la suprafață. – Glod + suf. -aș. Sursa: DEX '98.
PRÓTĂC, protăci, s. m. (Reg.) Ciur de piele cu găuri mari. – Sb. protak. Sursa: DLRM.
MUNTÁR, muntari, s. m. (Reg.) Bărbat care mulge oile sau vacile duse la munte și care prepară derivatele laptelui. – Din munte + suf. -ar. Sursa: DLRM.
OPERÁNT ~tă (~ți, ~te) Care produce efectul scontat; capabil să dea rezultatul dorit; eficace; eficient. /<fr. opérant. Sursa: NODEX.

21 iulie DRUGI, AVA, TIJ, FITA, SEPTE - Nickolle (galerie); FRASUIA, SEPT, TIRA, RECULA, HEX - Nicol91, in meciul Nickolle - Nicol91 522-501.

DRUG, (1, 2) drugi, s. m., (3) druguri, s. n. 1. S. m. Bară de fier sau de lemn având diverse întrebuințări (în lucrări de construcții). ♦ (Înv.) Lingou. 2. S. m. Fiecare dintre cele două lemne groase, sprijinite pe câte două picioare, care alcătuiesc patul sau corpul războiului de țesut manual. 3. S. n. Punct de broderie asemănător cu festonul, prin care se obțin pe cusătură linii (dese și) pline. – Din scr. drug. Sursa: DEX '98.
DRÚGĂ, drugi, s. f. 1. Fus (mare și gros) pe care se pune fuiorul de tors urzeală pentru lăicere, saci etc. ♦ Cantitate de fuior pusă pe acest fus. 2. (Înv.) Drug scurt. 3. (Reg.) Știulete de porumb. – Din scr. druga. Sursa: DEX '98.
ÁVĂ¹ s. m. (Rar) Părinte, tată; p. ext. nume dat călugărilor bătrâni. – Din sl. avva. Sursa: DEX '98.
ÁVĂ², ave, s. f. Unealtă de pescuit formată din trei fâșii de plasă, care se așază vertical în apă cu ajutorul unor bucăți de plută prinse la marginea lor superioară și al unor bucăți de plumb la cea inferioară. – Din tc., bg. av. Sursa: DEX '98.
TIJ adv. (Înv.) De asemenea. – Cf. ucr. tež, pol. tež. Sursa: DEX '98.
FÍȚE s. f. pl. (Fam.; în expr.) A face fițe = a se arăta mofturos; a se lăsa rugat. – Et. nec. Sursa: DEX '98.
-FÍT(Ă) elem. fito-. Sursa: MDN.
FÍȚĂ, fițe s. f. (reg.) Leliță. Sursa: DLRM.
ȘÉPTE num. card. v. șapte. Sursa: DEX '98.
FRĂSUÍ, frăsuiesc, vb. IV. 1. Refl., Intranz. (Reg.) A se plânge; a se boci, a se văicări. 2. Refl. (Pop. și fam.) A umbla sau a se agita fără rost. – După ucr. frasuvaty. Sursa: DEX '98.
SEPT, septuri, s. n. (Anat.) Perete despărțitor între două cavități. Sept nazal. – Din fr. septum. Sursa: DEX '98.
TÍRA interj. (În expr.) A ține tira = a ține hangul. – Onomatopee. Sursa: DEX '98.
RECULÁ, reculez, vb. I. Intranz. A se retrage, a se smuci înapoi, a face un recul. – Din fr. reculer. Sursa: DEX '98.
HEX(A)- Element de compunere însemnând „de șase ori”, „sextuplu”, care servește la formarea unor adjective și substantive. [Var.: exa-] – Din fr. hex(a)-. Sursa: dexonline.ro/definitie/hex.

AGERÍ, ageresc, vb. IV. Tranz. (Rar) A face pe cineva ager la minte. – Din ager. Sursa: DLRM.
BAX s. n. cutie (de diferite dimensiuni) pentru ambalaj. (<engl. box). Sursa: MDN.
JABÓU, jabouri, s. n. Accesoriu de îmbrăcăminte (astăzi femeiască), care constă dintr-unul sau mai multe volane de dantelă, de mătase etc. fixate la baza gîtului unei bluze, al unei rochii etc. și care se etalează pe piept ca o cravată. – Din fr. jabot. Sursa: DEX '98.
GENTÍL, -Ă, gentili, -e, adj. (Despre oameni și manifestările lor) Amabil, politicos, curtenitor, îndatoritor. ♦ (înv.) Drăguț, plăcut, nostim. – Din fr. gentil, it. gentile. Sursa: DEX '98.
PERONÉU, peronee, s. n. Os lung și subțire al scheletului (uman), situat între genunchi și gleznă, care se articulează cu tibia și cu metatarsul, împreună cu care formează scheletul gambei. – Din fr. péroné. Sursa: DEX '98.
OLĂNÁR, olănari, s. m. (Rar) Meșteșugar care face olane. – Din olan + suf. -ar. Sursa: DLRM.
SCIÁTIC, -Ă, sciatici, -ce, adj. s. f. 1. Adj. (În sintagma) Nerv sciatic = nervul cel mai mare din corpul omenesc, care pleacă din partea de jos a măduvei spinării și se ramifică în coapsă, gambă și laba piciorului, inervând membrele inferioare. 2. Adj. Care ține de nervul sciatic, privitor la nervul sciatic. Nevralgie sciatică. 3. S. f. Boală care se manifestă prin durere de-a lungul traiectului nervului sciatic, accentuată la mișcare, la care se mai pot adăuga tulburări motorii, vasculare și trofice. [Pr.: sci-a-] – Din fr. sciatique, lat. sciaticus. Sursa: DEX '98.
STIH ~uri n. 1) înv. pop. Rând de poezie format dintr-un șir de cuvinte, așezate potrivit unor anumite reguli de măsură și cadență; vers. 2) mai ales la pl. rar Creație literară scurtă în versuri; poezie. /<ngr. stihos, sl. stihu. Sursa: NODEX.
stih (Biz.) (‹ gr. στίχος, [stihos] „rând”), verset scurt, luat din psalmi* sau din alte cărți ale Vechiului și Noului Testament, cântat recitativ* și servind ca introducere stihirei* sau unor cântări de stil* irmologic sau stihiraric. Sursa: DTM.
MUCOÁSĂ, mucoase, s. f. (Anat.) Membrană care căptușește organele cavitare și canalele ce se deschid la exterior. – Din fr. muqueux, -euse, lat. mucosus. Sursa: DEX '98.
MUCÓS, -OÁSĂ, mucoși, -oase, adj. 1. (Adesea substantivat) Care are muci la nas, căruia îi curg mucii, plin de muci. ♦ Epitet dat unei persoane tinere obraznice, neserioase sau cu pretenții nepotrivite cu vârsta; țângău. 2. (Despre membranele unor organe) Care produce mucus. 3. (Despre secreții organice) Care are aspect cleios, gelatinos. – Muc + suf. -os. Sursa: DEX '98.
PÁDIE, padii, s. f. (Reg.) Padină. – Din pad[ină] + suf. -ie. Sursa: DLRM.

18 iulie ON, RO, UT, CO, HEC - Noe (foto 1, galerie); DEC, PRIMAM, ON, JAB, AT, IT - Necenzurat (foto 2, galerie), in meciul Noe - Necenzurat 1-0.

–ON Element secund de compunere savantă cu semnificația (în terminologia fizicii) „corpuscul nucleonic” și (în terminologia biologiei) „unitate funcțională”. [Cf. fr. -on, it. -one]. Sursa: DN.
on, ónuri s. n. A șaisprezecea literă a alfabetului chirilic. (din sl. on). Sursa: DMLR.
ANTHROPOS ON TUT ISTHI KAI MEMNES AEI (Aυθρωποζ ων τοντ ϰχι μέμνηζ ἀει) (gr.) nu uita niciodată că ești om! – Maximă aparținând poetului grec Philemon. Constituie un apel pentru păstrarea unei condiții umane superioare în orice împrejurare. Sursa: DE.
IL FAUT BONNE MÉMOIRE APRÈS QU’ON A MENTI (fr.) trebuie o memorie bună după ce ai mințit – Corneille, „Le menteur”, act IV, scena 5. Sursa: DE.
LA FAÇON DE DONNER VAUT MIEUX QUE CE QU’ON DONNE (fr.) felul în care dai prețuiește mai mult decât ceea ce dai – Corneille, „Le menteur”, act I, scena 1. V. și Bis dat qui cito dat. Sursa: DE.
LA PLUS PERDUE DE TOUTES LES JOURNÉES EST CELLE OU L’ON N’A PAS RI (fr.) ziua cea mai (deplin) pierdută din toate este cea în care n-ai râs – Chamfort, „Maximes, caractères et anecdotes”, II. Sursa: DE.
RO, ro, s. m. A șaptesprezecea literă a alfabetului grecesc, corespunzând sunetului r. – Din fr. rho. Sursa: DEX '09.
ut, în solmizația* medievală, prima silabă a hexacordului* (în sensul lui c*, f* sau g*); în lb. fr. denumirea notei do* din celelalte limbi romanice (corespunzător cu c* din limbile germanice). Sursa: DTM.
DO UT DES (lat.) își dau ca să-mi dai – Formulă din dreptul roman referitoare la echivalența prestațiilor în cazul schimbului; în sens larg, serviciu contra serviciu. Sursa: DE.
SINT UT SUNT, AUT NON SINT (lat.) să fie ceea ce sunt, sau să nu fie – Răspunsul papei Clement al XIII-lea la cererea de a modifica regulamentul Ordinului iezuiților. Atribuit în mod eronat lui L. Ricci, generalul acestui ordin. Expresia hotărârii ca o instituție să nu-și dezică sarcinile fundamentale, caracteristice. Sursa: DE.
UT AMERIS AMABILIS ESTO (lat.) de vrei să fii iubit, fii vrednic de iubire – Ovidiu, „Ars amandi”, 2, 519. Sursa: DE.
UT FATA TRAHUNT (lat.) cum le-o târî soarta – A te lăsa în voia soartei, a lăsa ceva la voia întâmplării. Sursa: DE.
UT SUPRA (lat.) ca mai sus – Formulă juridică utilizată în acte. Sursa: DE.
CON- (CO-) ({s} lat. co[n]-) Element de compunere însemnînd „împreună cu”, care servește la formarea unor substantive și a unor verbe. Sursa: DE.
HEC interj. Cuvânt care imită sughițul. – Onomatopee. Sursa: DEX '98.
dec, interj. de mirare și ironie ca și tronc: Dec! Nu cum-va ai pofti? Dec! Da asta ce-a maĭ fi oare? Sursa: Scriban.
PRIMÁ, primez, vb. I. Intranz. (Livr.) A avea întâietate, a fi pe primul plan. – Din fr. primer. Sursa: DEX '98.
jab s.n. (sport) Lovitură scurtă la box ◊ „[...] victoria la puncte i-a fost acordată americanului grație unor serii de «jaburi» cu ambele mâini, relativ bine ajustate.” Sc. 8 VIII 84 p. 5 [pron. djeb] (din engl. jab). Sursa: DCR2.
AT s.m. Monedă divizionară în Laos, valorând a suta parte dintr-un kip. [Pl. ați. / cf. fr. at]. Sursa: DN.
-ÁT² suf. „sare”, „ester”. (< fr. -ate). Sursa: MDN.
AT, ați, s. m. Armăsar, cal de curse, cursier. (din tc. at = mascul de prăsilă; cf. alb., sb., bg. at, ngr. άτι). Sursa: DER.
IȚ, iți, s.m. (reg.) copil neastâmpărat. Sursa: DAR.
íță f., pl. e (d. lat. licia pl. d. licium, firu urzeliĭ; it. liccio, sp. lizo, d. licium; pv. lissa, fr. lice și lisse, d. licia). Fir de urzeală la pînză. Fir de sfoară saŭ de funie: această funie e în patru ițe. Partea de sus a războĭuluĭ și care susține ițele. Fig. A se încurca ițele, a se încurca o afacere, a deveni maĭ grea. A încurca cuĭva ițele, a-ĭ turbura [!] afacerile. – Tiktin, luîndu-se după o strigătură izolată (la mijlocu ițuluĭ intră capu mîțuluĭ), zice că nu există sing. iță!!! De la iț pluralu ar fi maĭ degrabă ițurĭ fiind-că-ĭ monosilab), ca spriț și sughiț. Sursa: Scriban.
 

17 iulie IDO, EC, CAISOR, BUGETII, IC, HAS - Maestra sportului Acidula (foto 1, galerie); CULMISUL, OMEGA, SPITI, OFT, NOVE, URANICE - Dogberry (foto 2, robot, galerie), in meciul Acidula - Dogberry 608 - 604.

ÍDO n. Limbă artificială internațională creată prin simplificarea limbii esperanto. /<fr. ido. Sursa: NODEX.
EC- elem. „În afară de”. (din fr. ec-, cf. gr. ek = în afară). Sursa: MDN.
CĂIȘÓR, căișori, s. m. 1. Diminutiv al lui cal. 2. (La pl.) Călușei (2). [Pr.: că-i-] – Cal + suf. ișor. Sursa: DEX '98.
BÚGET², -Ă adj. v. buged. Sursa: DLRM; BÚGED, -Ă, bugezi, -de, adj. (Reg., despre obrazul oamenilor) Buhăit, umflat, puhav. [Var.: búget, -tă, adj.] – Lat. *buccidus (< bucca). Sursa: DEX '98.
IC ~uri n. reg. Pană pentru despicat lemne sau pentru a fixa unele piese sau elemente de construcție. /<ung. ik. Sursa: NODEX.
-ÍC, -Ă suf. 1. „referitor la...”, „propriu...”. 2. (chim.) „oxacid; sare metalică”. 3. „de forma”, „cu aspect”. (< fr. -ique, engl. -ic, germ. -isch, cf. lat. -icus). Sursa: MDN.
IC s. pană, (reg.) nadă, penuș, (Maram.) cui, (Ban.) găvozd, (Transilv. și Ban.) țintă. (~ de despicat lemne.). Sursa: Sinonime.
HÂȘ interj. Cuvânt cu care se alungă găinile sau alte păsări (de curte). [Var.: câș, hâci interj.] – Onomatopee. Sursa: DEX '98.
TRUTH HAS A QUIET BREAST (engl.) adevărul are inimă liniștită – Shakespeare, „Richard III”, act. I, scena 3. Cel ce are cugetul curat nu are a se teme de nimic. Sursa: DE.
CULMÍȘ, culmișuri, s. n. (Pop.) Culme (1). – Culme + suf. -iș. Sursa: DEX '98.
OMÉGA s. m. sg. Numele ultimei litere a alfabetului grecesc, corespunzând sunetului o. – Din ngr. o méga. Sursa: DEX '98.
ȘPIȚ¹, șpiți, s. m. Numele unei rase de câini de talie mică, cu păr pufos, cu urechi drepte și bot ascuțit; câine din această rasă. – Din germ. Spitz. Sursa: DEX '98. Foto: German Spitz, de la http://rochedo.homestead.com/German-Spitz.html.
OFT, ofturi, s. n. (Înv. și reg.) Oftat, suspin; p. ext. amărăciune, regret, durere, suferință, deznădejde. – Din aht. Sursa: DEX '98.
JESTERS DO OFT PROVE PROPHETS (engl.) măscăricii se dovedesc adeseori profeți – Shakespeare, „Regele Lear”, act V, scena 3. Sursa: DE.
NÓVĂ, nove, s. f. Stea variabilă a cărei strălucire crește puternic și relativ brusc, pentru a reveni apoi treptat la strălucirea inițială. – Din fr. nova. Sursa: DEX '98.
NON NOVA, SED NOVE (lat.) nu lucruri noi, ci într-un chip nou – Originalitatea unei opere literare constă în maniera proprie, inedită de tratare nu noutatea subiectului. Sursa: DE.
URÁNIC, -Ă adj. 1. uranian. 2. (despre radiații) emis de uraniu. ♦ acid ~ = acid derivat din uraniu. (< fr. uranique). Sursa: MDN.

STÓPER s.m. Jucător la fotbal care are însărcinarea de a supraveghea pe centrul înaintaș advers, pe care îl stopează când acesta înaintează cu mingea. // s.n. Ceasornic de precizie care înregistrează minutele, secundele și zecimile de secundă, uneori și sutimile de secundă, având și o scară de viteze. [< engl. stopper]. Sursa: DN.
LAMELÁ, lamelez, vb. I. Tranz. (Tehn.) A prelucra un material în lamele. – Din lamelă. Sursa: DEX '98.
HANÁP s.n. Vas mare de lemn, de alabastru etc. folosit în evul mediu pentru băut. [< fr. hanap, cf. lat.pop. hanappus]. Sursa: DN. Foto: Hanap, de la laminute.canalblog.com.
fulíe (fulíi), s. f. – 1. Narcisă (Narcissus poeticus). – 2. Moț de pene. Tc. fulya (Șeineanu, II, 175). Sursa: DER.
fúlie f. (turc. fulia, d. provincia italiană Apulia, it. Puglia, de unde a fost adusă la 1480). Vest. Narcis. Floare de narcis. Ornament în formă de floare făcut din petre [!] prețioase și pene care se purta odinioară la căcĭulĭ. Sursa: Scriban.
CONSUNÁ vb. I. intr. A produce o consonanță. ♦ (Fig.) A se armoniza, a se acorda. [P.i. 3. consúnă, var. consona vb. I. / cf. fr. consonner, după suna]. Sursa: DN.
grof (grófi), s. m. – Conte. Mag. gróf (DAR; Gáldi, Dict., 133). În Trans. Este dublet al lui graf, s. m. (conte), din germ. Graf. – Der. grofiță, s. f. (contesă, fiică de conte); grofoaie, s. f. (contesă, soție de conte); grofesc, adj. (de conte; domnesc0. Sursa: DER.
HÂRĂ s. v. animozitate, ceartă, conflict, dezacord, dezbinare, diferend, discordie, discuție, disensiune, dispută, divergență, gâlceavă, învrăjbire, litigiu, mârâială, mârâit, mârâitură, neînțelegere, păduche, vrajbă, zâzanie. Sursa: Sinonime.
CURATÍV, -Ă, curativi, -e, adj. Care lecuiește, vindecă. ◊ Medicină curativă = parte a medicinii care se ocupă cu tratarea și cu vindecarea bolilor. – Din fr. curatif. Sursa: DEX '98.
PIȚIGÁ, pițíg, vb. I. Tranz. (Reg.) A pișca, a ciupi. – Comp. it. pizzicare. Sursa: DLRM.
CARBÉNĂ, carbene, s. f. Compus organic care se găsește în asfalturi; amestec de substanțe de culoare neagră, casante, cu aspect de huilă, care, în cantitate de peste 1% degradează calitățile bitumului. – Din fr. carbènes. Sursa: DEX '98.
ERBICIDÁ, erbicidez, vb. I. Tranz. A trata un teren agricol cu erbicide. – Din erbicid. Sursa: DEX '98; ERBICÍD, -Ă adj., s.n. (Substanță) care distruge ierburile dăunătoare pentru agricultură. [Var. ierbicid, -ă adj., s.n. / < fr. herbicide, cf. lat. herba – iarbă, caedere – a ucide]. Sursa: DN.
JÚXTĂ s.f. Traducere juxtaliniară a unor texte grecești sau latinești. [Var. iuxtă s.f. / < lat. iuxta]. Sursa: DN.
JUXTA- Element prim de compunere savantă cu semnificația „lângă”, „alături”. [< lat. iuxta]. Sursa: DN.

15 iulie OBORAM, TINC, ON, BREVEI, CATANIE - Maestrul sportului Michi (foto 1, galerie); AUROS, FIS, TAF, TAFE, TULNICIM, CLIT, NASTAV - Nicosia (foto 2, robot, galerie), in meciul Michi - Nicosia 658 - 480.

OBORÎ́, obór, vb. IV. Tranz. (Reg.) A doborî ceva sau a pune pe cineva la pământ; a omorî; fig. a scoate pe cineva dintr-un post, dintr-o demnitate prin diverse uneltiri. – Din sl. oboriti. Sursa: DEX '98.
ȚINC¹, țincuri, s. n. Fiecare dintre proeminențele tăiate la capetele a două scânduri (alternând cu câte o scobitură) pentru a permite o îmbucare solidă în unghi a celor două scânduri. – Din germ. Zinke. Sursa: DEX '98.
ȚINC² s. m. v. țânc. Sursa: DEX '98.
ȚINC³ s. n. (Var.) Zinc. Sursa: DER.
–ON Element secund de compunere savantă cu semnificația (în terminologia fizicii) „corpuscul nucleonic” și (în terminologia biologiei) „unitate funcțională”. [Cf. fr. -on, it. -one]. Sursa: DN.
on, ónuri s. n. A șaisprezecea literă a alfabetului chirilic. (din sl. on). Sursa: DMLR.
ANTHROPOS ON TUT ISTHI KAI MEMNES AEI (Aυθρωποζ ων τοντ ϰχι μέμνηζ ἀει) (gr.) nu uita niciodată că ești om! – Maximă aparținând poetului grec Philemon. Constituie un apel pentru păstrarea unei condiții umane superioare în orice împrejurare. Sursa: DE.
IL FAUT BONNE MÉMOIRE APRÈS QU’ON A MENTI (fr.) trebuie o memorie bună după ce ai mințit – Corneille, „Le menteur”, act IV, scena 5. Sursa: DE.
LA FAÇON DE DONNER VAUT MIEUX QUE CE QU’ON DONNE (fr.) felul în care dai prețuiește mai mult decât ceea ce dai – Corneille, „Le menteur”, act I, scena 1. V. și Bis dat qui cito dat. Sursa: DE.
LA PLUS PERDUE DE TOUTES LES JOURNÉES EST CELLE OU L’ON N’A PAS RI (fr.) ziua cea mai (deplin) pierdută din toate este cea în care n-ai râs – Chamfort, „Maximes, caractères et anecdotes”, II. Sursa: DE.
BRÉVĂ s. f. scrisoare papală, mai puțin solemnă decât bula. (< it. breve). Sursa: MDN.
CĂTĂNÍE s. f. (Reg.) Stagiu, serviciu militar; militărie. – Cătană + suf. -ie. Sursa: DEX '98.
AURÓS, -OÁSĂ, auroși, -se, adj. (Rar) Auriu. [Pr.: a-u-] – Aur + suf. -os. Sursa: DEX-S.
FIȘ s.n. (Poligr.) Amestecătură de litere, de caractere și de corpuri diferite, provenite dintr-o formă stricată. [< germ. Fisch]. Sursa: DN.
fis, fa* diez*, în terminologia muzicală anglo-germanică. Sursa: DTM.
-TÁF elem. tafo-. Sursa: MDN. TAFO- Element prim de compunere savantă cu semnificația „mormânt”. [< fr. tapho-, it. tafo-, cf. gr. taphos]. Sursa: DN.
ȚÂF, țâfuri, s. n. (Reg.) 1. Fân amestecat cu mult rogoz. 2. Plantă abia răsărită din pământ. Sursa: DLRM.
TAF prognoză de aerodrom privind evoluția vremii în interval de 9 ore cuprinzând: grupa de identificare a stației, orele pentru care este valabil și pentru care se prognozează situația meteo, grupa vântului, grupa vizibilităților, grupa timpului prezent, grupa norilor, grupa temperaturilor, jivrajul, grosimea stratului turbulenței, grupa de probabilitate de 30-40% de apariție a unor fenomene, orele între care este valabilă probabilitatea, grupa facultativă cu elemente meteo, grupa de interval de timp. Taf se elaborează din trei în trei ore. Sursa: GTA.
ȚẤFĂ s. f. v. țârfă. Sursa: DLRM.
TULNICÍ, tulnicesc, vb. IV. Refl. A deveni tulnic, a se zăpăci, a se năuci, a se buimăci. – Din tulnic². Sursa: DLRM.
CLIT ~uri n. pop. Grămadă de obiecte omogene în care elementele constitutive sunt așezate ordonat unele peste altele; teanc. /<ucr. klit. Sursa: NODEX.
NĂSTÁV, năstavuri, s. n. (Înv.) 1. Îndemn, imbold. 2. Aptitudine, talent. – Slav (v. sl. nastavŭ „îndrumare”). Sursa: DLRM.
năstáv² s.n. (reg.) boală grea. Sursa: DAR.
năstáv (năstávuri), s. n. – 1. Întemeiere. – 2. Impuls, inspirație. Sl. nastavŭ „întemeiere; dirijare” (Cihac, II, 723). Sec. XVIII. – Der. năstăvi, vb. (a dirija, a conduce, a inspira), din sl. nastaviti; năstavnic, s. m. (șef, director), sec. XVII, înv.; năstăvitor, s. m. (conducător, șef), înv. Sursa: DER.

14 iulie STEP, TOMATELE, ALDINA - Mireluca (foto 1, galerie); FOL, MAZ, PUIE - Marmalady (foto 2, galerie), in meciul Mireluca - Marmalady 549 - 415.

STEP s.n. 1. Fiecare combinație dintre mișcările picioarelor și ale corpului constituind o singură unitate a dansului sau un tip care se repetă. 2. Formă de execuție a unor dansuri de origine negro-americană, ale cărei tehnici se bazează pe bătăi ritmice sincopate ale vârfului și tocului pantofilor; melodia acestui dans. [< engl., fr. step]. Sursa: DN.
THAT’S ONE SMALL STEP FOR A MAN, ONE GIANT LEAP FOR MANKIND (engl.) este un pas mic pentru om, un salt uriaș pentru omenire – Primul mesaj adresat pământenilor de Neil A. Armstrong la pășirea pe solul lunar (21 iul. 1969). Sursa: DE.
TOMÁTĂ s. (BOT.; Lycopersicum esculentum) pătlăgea, pătlăgică, roșie, (reg.) gălățană, (Transilv. și Ban.) paradaisă. (Salată de ~e.). Sursa: Sinonime.
ALDÍN, -Ă. (‹ it.) adj., s. f. (Caracter sau literă tipografică) care are liniile mai groase, mai pline decît acelea ale caracterelor sau ale liniilor drepte obișnuite; gras (I 1). A. au fost folosite pentru prima oară în 1494 de tipograful italian Aldo Manuzio, de unde le vine și numele. Sursa: DE.
FOL interj. (Adesea repetat) Cuvânt care redă zgomotul produs de oamenii fără dinți când mestecă. – Onomatopee. Sursa: DEX '98.
fol, s.n. (reg.) Obadă. Sursa: DAR.
MAZ subst. (La jocul de cărți; de obicei art.) Sumă cu care un jucător majorează miza inițială. ♦ În plus, pe deasupra. – Din rus. maz. Sursa: DEX '98.
MAZ s. v. email, glazură, smalț. Sursa: Sinonime.
PUIÁ vb. I v. pui³. Sursa: DEX '98.

GACI¹ (‹ magh., sl.) s. m. pl. (În costumul tradițional bărbătesc din NV Transilvaniei) Obiect de îmbrăcăminte, larg și lung, în formă de pantaloni, confecționat din pânză albă (uneori doar până la mijlocul gambei).
Sursa: DE.
GACI² (‹ rus., fr.) s. n. Masă uleioasă de parafină, obținută prin deparafinarea (la temperatură joasă) fracțiunilor de ulei ușoare din țiței. Sursa: DE.
GÂCÍ, gâcesc, vb. IV. Tranz. V. ghici. Sursa: DEX '98.
BARBÚN (‹ ngr.) s. m. Pește teleostean marin, răspîndit în M. Neagră, mic (14-23 cm), de culoare roșiatică, cu înotătoare aurii, cu două mustăți lungi sub falca inferioară și carnea foarte gustoasă (Mullus barbatus). Sursa: DE.
FAI fáiuri n. 1) Țesătură deasă de mătase sau de lână, cu dungi mici, transversale în relief, folosită pentru confecționarea obiectelor de îmbrăcăminte. 2) la pl. Varietăți ale unei astfel de țesături. /<fr. faille. Sursa: NODEX.
zap interj. – Imită lătratul unui cîine. – Var. zapa. Creație expresivă. – Der. zăpăi, vb. (a lătra); zăpăit, s. n. (lătrat); zăpăitură, s. f. (lătrat). În Mold. Sursa: DER.
zap s.n. Operația de schimbare frecventă a canalelor la TV ◊ „O arie «pe 2» mi-a paralizat zappul, oprindu-mă, ca într-o vrajă, să văd «Tunurile Saratogăi» «pe 1».” R.lit. 713 VIII 93 p. 18. ◊ „Zap-ul la români” R.lit. 9/96 p. 3 (din zapá). Sursa: DCR2.
JÁLET, jalete, s. n. (Rar) Vaiet, bocet. – Jale¹ + suf. -et. Sursa: DEX '98.
TICSÍ, ticsesc, vb. IV. 1. Tranz. A umple până la refuz un spațiu (îngrămădind, înghesuind ceva); a înțesa; p. ext. a îmbâcsi. 2. Tranz. și refl. (Înv.) A (se) înghesui. [Var.: (reg.) tecsuí vb. IV] – Et. nec. Sursa: DEX '98.
DROTÁ, drotez, vb. I. Tranz. (Reg.) A încreți (părul) cu fierul. – Din drot. Sursa: DLRM.
GREP ~uri n. v. GREPFRUT. /prescurtare din grepfrut. Sursa: NODEX.
ALDÓZĂ, aldoze, s. f. (Chim.) Monozaharidă având în moleculă gruparea carbonil (2) caracteristică aldehidelor. – Din fr. aldose. Sursa: DEX '98.
CUPRÁ vb. I. tr. A acoperi pe cale electrolitică suprafața obiectelor de lemn, de ipsos etc. cu un strat subțire de cupru. [Cf. fr. cuprer]. Sursa: DN.
UHÁ, uhale, s. f. (Reg.) Mâncare din zeamă de pește. – Rus. uha. Sursa: DLRM.
péleș (-și), s. m. – 1. (Înv.) Ciucure, franj. – 2. (Olt.) Îndoitura de sus a pantalonilor prin care se trece brăcinarul. Sb. peleš „moț” (Tiktin). – Der. peleșel, s. m. (ghiocel-bogat, Leucoium aestivum). Sursa: DER.

9 iulie NASIP, DANTATEI, RELAXE, SIVI, GROG, FRUSTREZ, HUSAR, VEDDA - Nefertiti (foto 1, robot, galerie); FAI, BANTUL, CITADIN, AREOLARI, VAC, FLACAIE, DESOCAI, SABRERUL - Cosmindon (foto 2, galerie, interviu), in meciul Nefertiti - Cosmindon 504 - 573.

NĂSÍP s. n. v. nisip. Sursa: DEX '98.
DANȚÁ vb. I. v. dansa. Sursa: DEX '98.
RELÁXĂ, relaxe, s. f. Tip de saltea confecționată din burete de material plastic. – Denumire comercială. Sursa: DEX '98.
SIV, -Ă, sivi, -e, adj. De culoare cenușie, sură; (despre părul oamenilor) cărunt. – Bg., sb. siv. Sursa: DLRM.
GROG, groguri, s. n. Băutură preparată din rom, coniac sau rachiu amestecat cu apă fierbinte îndulcită și cu lămâie. – Din fr., engl. grog. Sursa: DEX '98.
*grog n., pl. urĭ (fr. grog, d. engl. grog, cuv. care era supranumele amiraluluĭ Vernon din marina engleză pe la 1740. Acest amiral, ca să reprime abuzu rachiuluĭ dintre soldațiĭ luĭ, a inventat această băutură. Fiind-că el purta obișnuit o tunică de grogram [d. fr. gros grain, stofă de păr de cămilă, camelot, cu bobițe marĭ. V. gogrea], soldațiĭ l-aŭ supranumit old grog [bătrînu grog], care nume a trecut apoĭ asupra băuturiĭ inventate de el). O băutură compusă din rom orĭ coñac, apă caldă orĭ rece, zahăr și lămîĭe și obișnuită mult în nordu Angliiĭ. Sursa: Scriban.
FRUSTRÁ, frustrez, vb. I. Tranz. A lipsi pe cineva (în special statul sau o instituție a lui) de un drept sau de un bun; a păgubi; p. ext. a înșela. – Din fr. frustrer, lat. frustrari. Sursa: DEX '98.
HUSÁR ~i m. (în armata țaristă, în armatele unor state) Ostaș dintr-un corp de cavalerie. Regiment de ~i. /<ung. huszár. Sursa: NODEX.
husár m. (ung. huszár [d. vsl. husarĭ. V. hînsar], de unde și pol. housar, rus. gusár, germ. husár, fr. hussard și housard. Uniĭ cred greșit că ung. huszár ar veni d. ung. husz-ar, al doŭă-zecelea, nume rămas de la 1458, cînd Mateĭ Corvin ar fi luat cîte unu din doŭă-zecĭ ca să facă husarĭ. V. și husăș). Cavalerist ușor armat în unele oștĭ. V. dragon, ulan. Sursa: Scriban.
védda (limbă) s. f., g.-d. art. véddei. Sursa: DOOM 2.
FAI fáiuri n. 1) Țesătură deasă de mătase sau de lână, cu dungi mici, transversale în relief, folosită pentru confecționarea obiectelor de îmbrăcăminte. 2) la pl. Varietăți ale unei astfel de țesături. /<fr. faille. Sursa: NODEX.
BANTÚ s. m. invar., adj. invar. 1. S. m. invar. Populație africană negroidă, de o mare diversitate antropologică din Africa Ecuatorială și Meridională. 2. Adj. invar. Referitor la bantu (1) sau la limbile vorbite de această populație. [Acc. și: bántu]. – Din fr. bantous. Sursa: DEX '98.
CITADÍN² ~ă (~i, ~e) livr. Care ține de oraș; propriu orașului; orășenesc; urban. Construcții ~e. /<fr. citadin, it. cittadino. Sursa: NODEX.
AREOLÁR, -Ă, areolari, -e, adj. (Mat.) Care aparține ariei², privitor la arie².[Pr.: -re-o-] – Din fr. aréolaire. Sursa: DEX '98.
AREOLÁR, -Ă adj. 1. referitor la areolă. 2. (geol.) eroziune ~ă = eroziune care acționează lateral. 3. viteză ~ă = cantitate ce caracterizează la un moment dat aria descrisă de raza vectoare care definește poziția unui mobil față de un punct fix. (< fr. aréolaire). Sursa: MDN.
VAC s. n. v. veac. Sursa: DLRM.
flăcăíe s.f. (înv.) vremea cât un flăcău petrece necăsătorit; celibat. Sursa: DAR.
DEȘOCÁ, deșochez, vb. I. Tranz. (Med.) A scoate pe cineva din starea de șoc (2). – Des ¹- + șoca. Sursa: DEX '98.
SABRÉR s. m. 1. luptător cu sabia. ◊ scrimer specializat în probele de sabie. 2. militar brutal și incult. (< fr. sabreur). Sursa: MDN.

FÁSUNG ~uri n. tehn. Piesă de formă cilindrică în care se înșurubează un bec, pentru a-l conecta la circuitul electric; dulie. /<germ. Fassung. Sursa: NODEX.
ȚUHĂÍ, țuhăiesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A purta pe cineva încoace și încolo fără rost, a-l pune la munci grele; a hărțui, a plictisi, a sâcâi. – Et. nec. Sursa: DEX '98.
CIOVÍCĂ ~ci f. 1) Pasăre marină sedentară, de talie mică, cu picioare lungi și cu coadă ca la rândunică; ciovică-de-mare. 2) Pasăre răpitoare, nocturnă, sedentară, asemănătoare cu bufnița, dar de talie mai mică. 3) reg. Pasăre de baltă, migratoare, de talie mică, cu moț și cu penaj colorat; nagâț; bibic. [Sil. cio-vi-] /Onomat. Sursa: NODEX.
cĭovícă, cĭovlícă și cĭuvícă f., pl. ĭ (imit. înrudit cu ung. csuvik, ceh. čuvik, nsl. čovink, cucuvea, ca și cu it. ciovetta și civetta, fr. chouette, cucuvea. V. cĭuf 1). Vest. O pasăre acŭatică moțată mare cît turturica (vanellus cristatus), numită și nagîț (Mold.) și libuț (Trans.) Un fel de cucuvea (strix passerina saŭ glaucidium passerinum). Un fel de pescar (pasăre) de mare (glaréola pratincola). Sursa: Scriban.
EXULTÁ vb. intr. a manifesta o mare bucurie, a fi extrem de fericit. (< fr. exulter, lat. exultare). Sursa: MDN.
MÓLĂ s. f. tumoare în uter, după fecundare, împiedicând dezvoltarea fătului. (< fr. môle). Sursa: MDN.
CAB s. n. cabrioletă englezească cu două roți, în care vizitiul stă pe un scaun înalt, la spate. (< engl., fr. cab). Sursa: MDN.
DESINÁ vb. I. v. desena. Sursa: DEX '98.
RĂTUTÍ, rătutesc, vb. IV. Refl. (Reg.) A-și pierde capul, a se zăpăci, a înnebuni. – Et. nec. Sursa: DEX '98.
SÓMA¹ s. f. Ansamblul celulelor diploide ale organismului viu. – Din fr. soma. Sursa: DEX '98.
SÓMA² s.f. Băutură alcoolică preparată din sucul unei plante exotice, considerată în vechea religie indiană ca băutură a zeilor. [< fr., sanscr. soma]. Sursa: DN.
SÓMA³ s. f. (geol.) margine a unui vechi crater, de formă circulară, care înconjură un con vulcanic mai nou. (< fr. somma). Sursa: MDN.
SÓMA² (cuv. sanscrit) s. f. Plantă neidentificată din care în vechea Indie se prepara (prin presarea tulpinilor se obținea un suc ce era filtrat prin lână și apoi amestecat cu apă și lapte) o băutură sacră, adusă ca ofrandă zeilor vedici și consumată de preoți, foarte prețuită pentru efectul său înviorător și probabil halucinogen. Se credea că la origine planta a fost adusă din cer de un vultur. Personificarea ei, zeul Soma, patronul plantelor, era considerat tămăduitor și distribuitor de bogății. Sursa: DE.
JUDÉȚ, (I, 1, 2) județi, s. m., (I, 3, 4, II) județe, s. n. I. 1. S. m. (În vechea organizare a Țării Românești) Denumire dată cârmuitorului unui oraș; primar. 2. S. m. (Învechit și regional) Judecător (1). 3. S. n. Judecată (3). 4. S. n. (Înv.; în religia creștină) Judecata de apoi. II. S. n. 1. (În vechea organizare a Țării Românești) Împărțire administrativ-teritorială, corespunzătoare ținutului în Moldova. 2. Unitate administrativ-teritorială, în România, în componența căreia intră mai multe orașe și comune. – Lat. judicium. Sursa: DEX '98.
LAZ, lazuri, s. n. (Reg.) Teren de curând despădurit, transformat în loc arabil sau în pășune; câmp cultivat sau acoperit cu iarbă. – Sb. laz, ucr. laz. Sursa: DLRM.

7 iulie FIRIZ, HEX, DANG, TEC, IGA - Sandra4you (foto 1, galerie); JUXTEI - Cris (foto 2, galerie), in meciul Sandra4you - Cris 453 - 374 (Cris a depasit timpul de gandire).

FIRÍZ, firize, s. n. (Reg.) Ferăstrău de mână. [Pl. și: firizuri. – Var.: firéz s. n.] – Din magh. fürész. Sursa: DEX '98.
HEX(A)- Element de compunere însemnând „de șase ori”, „sextuplu”, care servește la formarea unor adjective și substantive. [Var.: exa-] – Din fr. hex(a)-.
Comentariu: Dexonline: Definiție absentă în DEX '98, adaptată conform celor similare.
DANG interj. (Adesea repetat) Cuvânt care imită sunetul unui clopot sau alt sunet metalic; bang. – Onomatopee. Sursa: DEX '98.
TEC, teci, s. m. Arbore exotic originar din sudul Asiei, înalt, cu frunze opuse, întregi și cu flori albe, al cărui lemn dens și rezistent este folosit mai ales în construcții navale (Tectona grandis). – Din fr. teck. Sursa: DEX '98.
TEC²(A)-/TECI-, -TÉCIU elem. „conceptacul, teacă”. (< fr. théc/a/-, -théci-, -thécium, cf. lat. theca, gr. theke). Sursa: MDN.
TEC s. Dozator de sucuri ◊ „Comerțul a pătruns și în piața de legume, unde câțiva oameni cu inițiativă și-au instalat măsuțe cu tot felul de produse, mașina de înghețată sau de TEC, fără să se gândească că micșorează prea mult spațiul.” R.l. 19 IV 93 p. 5 (din numele firmei TEC care importă dozatoarele). Sursa: DCR2.
ÍGA interj. v. inga; ÍNGA interj. Iată! uită-te! [Var.: íga interj.] – Et. nec. Sursa: DEX '98.
JÚXTĂ ~e f. Traducere juxtalineară a textelor grecești sau latinești. [G.-D. juxtei] /<lat. juxta. Sursa: NODEX.

6 iulie SIF, ZAPATA, IJE, ULAN - Danidor (foto, galerie); GLOSARII, HEC, CAB, TEP, HEC, FRANCIZA, GOMEI - Pastorel, in meciul Danidor - Pastorel 501 - 423.

SIF s.n. Creastă ascuțită a unei dune, provenind din intersecția versanților expuși cu cei adăpostiți de vânt. [< fr. sif < cuv. arab]. Sursa: DN.
ȘIF s.n. (Germanism) Galion²; navă mare. [< germ. Schiff]. Sursa: DN.
ȘIF s. n. (poligr.) planșetă (de zinc) pe care se așază zațul; galion (4). (< germ. Schiff). Sursa: MDN.
zapá vb. I A schimba frecvent canalele la TV cu telecomanda ◊ „Dădusem din întâmplare peste această emisiune «zapând» în căutarea unui jurnal.” D. 5/93 p. 3. ◊ „Cum să-i facem pe privitori să nu zapeze?” R.lit. 9/96 p. 3 (din fr. zapper; MNC 1988). Sursa: DCR2.
íje s. m. Sursa: Ortografic. Comentariu: A zecea literă a alfabetului chirilic.
ULÁN, ulani, s. m. Militar (mercenar) din cavaleria ușoară a armatei române și a unor armate străine din trecut. – Din germ. Ulan. Sursa: DEX '98.
HEC interj. Cuvânt care imită sughițul. – Onomatopee. Sursa: DEX '98.
CAB s. n. cabrioletă englezească cu două roți, în care vizitiul stă pe un scaun înalt, la spate. (< engl., fr. cab). Sursa: MDN.
țep, țepi, s.m. (pop.) 1. ghimpe, țeapă. 2. (reg.) carantină, izolare. Sursa: DAR.
FRANCÍZĂ, francíze, s. f. Dreptul acordat de o întreprindere cu renume altei întreprinderi prin care aceasta din urmă poate să exploateze drepturile de proprietate intelectuală sau industrială ale francizorului, în schimbul unei contribuții financiare, în scopul producerii sau livrării de bunuri sau al prestării de servicii. – Din fr. franchize Sursa: DEX '09.
GÓMĂ s.f. (Biol.) 1. Formație patologică nodulară de origine infecțioasă sau parazitară (mai ales luetică). 2. Substanță vâscoasă produsă de unele plante sub acțiunea anumitor bacterii. 3. (Fig.) Înfumurare, îngâmfare; snobism. [< fr. gomme, cf. gr. gomos – încărcătură]. Sursa: DN.
GÓMĂ² s. f. (Cu sens colectiv) Persoane care aparțin lumii elegante, societății cu pretenții de distincție; (fam.) eleganță excesivă, pretențioasă (în vestimentație). – Cf. gomă¹. Sursa: DEX '98.

LAF, lafuri, s. n. (Rar; de obicei la pl.) Palavră. ◊ Loc. vb. A ședea, (cu cineva) la lafuri= a pălăvrăgi (cu cineva), a sta (cu cineva) la taifas. ◊ Expr. A tăia frunză verde și lafuri = a spune minciuni. – Din tc. lâf. Sursa: DEX '98.
ȚINC¹, țincuri, s. n. Fiecare dintre proeminențele tăiate la capetele a două scânduri (alternând cu câte o scobitură) pentru a permite o îmbucare solidă în unghi a celor două scânduri. – Din germ. Zinke. Sursa: DEX '98.
ținc (-ci), s. m. – 1. Pui de animal. – 2. Copil, țîngău. – Var. țînc. Mag. cenk (Cihac, II, 535; Tiktin). – Der. țincă (var. țîncă), s. f. (cățea); țingău, s. m. (flăcăuaș, băietan), cu suf. -ău (Philippide, Principii, 154; Graur 192; nu este probabilă der. din țig. tsikno „mic”, propusă de Iordan, Introducere în studiul l. rom., 419). Sursa: DER.
ȚINC³ s. n. (Var.) Zinc. Sursa: DER.
PÓNCE adj. invar. (În sintagma) Piatră ponce = rocă vulcanică de culoare cenușie sau albă, poroasă și ușoară; spumă de mare; bucată din această rocă, întrebuințată ca material abraziv la curățatul petelor de pe mâini, la înlăturarea pielii îngroșate etc. [Pr. și: pons] – Din fr. [pierre] ponce. Sursa: DEX '98.
ALÉM s. n. Steag cu însemnele imperiului otoman (primit de domnii români la investitura lor). – Din tc. alem. Sursa: DEX '98.
JECUÍ vb. IV. v. jefui. Sursa: DEX '98.
FOT, foți, s. m. Unitate de măsură a iluminării, reprezentând iluminarea unei suprafețe de un centimetru pătrat care primește fluxul de un lumen repartizat uniform. – Din fr. phot. Sursa: DEX '98.
TANGÁ vb. I. intr. (Despre nave, avioane) A avea o mișcare de balans în sens longitudinal; a avea tangaj. [Cf. fr. tanguer]. Sursa: DN.

BOLINDÉȚ s. n. v. colindeț; COLINDÉȚ, colindețe, s. n. (Pop.) Colăcel sau pâinișoară care se dă în dar colindătorilor; p. gener. (la pl.) orice dar care se dă colindătorilor. ◊ Expr. A umbla cu colindețele = a umbla cu colindul. – Colind + suf. -eț. Sursa: DEX '98.
TROP² ~i m. Procedeu stilistic de întrebuințare a cuvântului cu alt sens decât cel obișnuit pentru a reda mai plastic conținutul de idei; figură de stil. /<ngr. trópos, lat. tropus, fr. trope. Sursa: NODEX.
UGNÍ, ugnesc, vb. IV. Refl. (Reg.) A se mira, a fi uimit. Sursa: DLRM.
MÚSTRU s. n. v. mustră^1; MÚSTRĂ¹, mustre, s. f. (Înv. și pop.) Exercițiu militar; instrucție; manevră. [Var.: mústru, múștru s. n.] – Din pol. musztra, magh. mustra. Sursa: DEX '98.
MUSTRÁ, mústru, vb. I. Tranz. și refl. (recipr.) A (se) dojeni, a(-și) imputa, a(-și) reproșa. ◊ Expr. (Tranz.) A-l mustra (pe cineva) cugetul (sau conștiința) = a avea remușcări, a se căi. – Lat. monstrare. Sursa: DEX '98.
FOEN s.n. 1. Vânt cald și puternic care bate în munții Alpi. 2. Aparat electric pentru uscarea părului cu ajutorul unor curenți de aer cald. [Pron. fön, scris și foehn. / < fr. foehn, germ. Föhn]. Sursa: DN.
ORBITÁL, -Ă, orbitali, -e, adj. 1. Care aparține orbitei cerești, privitor la orbita unui corp ceresc. ♦ (Despre un mobil) Care parcurge o orbită. 2. Care aparține sau se află în orbita oculară. – Din fr. orbital. Sursa: DEX '98.
GAVÁJ ~e n. 1) med. Hrănire cu ajutorul sondei gastrice. 2) Îndopare a păsărilor de curte. /<fr. gavage. Sursa: NODEX.
GORUNÍȘ, gorunișuri, s. n. Pădure de goruni sau în care predomină gorunii; mulțime de goruni; gorunet, goruniște. – Gorun + suf. -iș. Sursa: DEX '98.
CIMÉN s. n. lichid aromatic în uleiurile eterice, izolat din diferite plante (cimbru, chimion) din rășina coniferelor și din petrol, folosit în parfumerie și ca solvent pentru lacuri. (< fr. cumène). Sursa: MDN.
TRÂFNÍ, trâfnesc, vb. IV. Refl. (Reg.; despre alimente) A se altera; a se terciui. Sursa: DLRM.

2 iulie VRAM, IOT, GLAJI - Waxberry (foto 1, robot); SEVASURI, HEDER, AUTOEDUC, PALADINII - Tsunamic (foto 2, galerie), in meciul Waxberry - Tsunamic 511 - 583.

VRAM - Forma flexionara de la  VREA, vreau, vb.
IOT, ioturi, s. n. Semivocala i, numită și „i consonantic”, notată de obicei în diverse alfabete fonetice cu y, j sau í; iod². – Din germ. Jot. Sursa: DEX '98.
IOT s. n. iod². (< germ. Jot, lat. iota). IOD² s. n. (Fon.; rar) Semivocala i, numită și „i consonantic”, notată de obicei în diverse alfabete fonetice cu y, j sau í; iot. – Din fr. yod. Sursa: MDN.
glájă f., pl. glăjĭ (germ. glas, după pron. săsească). Trans. Sticlă. Garafă. Sursa: Scriban.
sevás s. n. – Reverență, considerație, respect. Ngr. σέβας (Candrea; Gáldi 249). Sursa: DER.
HÉDER, hedere, s. n. Parte componentă a combinelor de cereale, constituită dintr-o platformă care are în față aparatul de tăiere, despărțitoarele de lan, un transportor, rabatorul și mecanismele de acționare ale acestora. – Din rus. heder, engl. header. Sursa: DEX '98.
autoeducá vb.refl. I (educ.) A se educa pe sine însuși ◊ „Multilateralitatea se deprinde prin experiență și de la alții (școală, loc de muncă etc.) dar, mai ales, se autoeducă. Cine își pretinde prea puțin, sub posibilitățile sale, izbutește și mai puțin!” I.B. 9 VIII 75 p. 2; v. și autoadaptá (1962) (din auto1- + educa; cf. it. autoeducare; DN3, DEX-S). Sursa: DCR2.
PALADÍN, paladini, s. m. (În evul mediu, în Europa apuseană) Nobil slujitor la palatul unor regi; p. ext. cavaler rătăcitor din evul mediu, în continuă căutare de aventuri eroice. ♦ Fig. Bărbat voinic, îndrăzneț, însuflețit de sentimente cavalerești. – Din fr. paladin, it. paladino. Sursa: DEX '98.

1 iulie Cei mai buni 20 de scrabbleri din ISC la categoria Clasic (Libere), dupa dictionarul LOC2000, duminica, 1 iulie 2012, la ora 11. In top sunt cuprinsi jucatorii care au disputat macar o partida in ultima saptamana.

9. Littlebig Maestrul Sportului Alexandru Gheorghiu 10. Palasatena 13. Cosmindon Cosmin DONCIU 14. Yoz01 Doina Knall 15. Mihu  Maestrul Sportului Alexandru Lacatis   18. Incotro 20. Becaprim Vasile Mihalache

  Statistici web