Home
 

Azi
pe ISC

 Aprilie 2013

Arhiva

 

Galeria jucatorilor de Scrabble - Albume individuale

Fotogalerii cu cei mai buni 1100 de scrabbleri romani (care au avut bunatatea sa-i trimita fotografii lui Mosgerila sau sa se lase pozati la diverse competitii sportive incepand cu anul 1982).

Pictoriale noi:

Andrei Spinei, Andreis Andrei Spinei Danutza Danutza


Cei mai buni scrabbleuri romani din toate timpurile,
clasament pe medalii si dupa alte criterii de sportivitate
 

Jucatori de unde se termina sportivitatea
AVERTISMENT, Acest articol poate afecta emotional unele persoane, +18 ani!

 

Marius Cristian Soare, Zdro5 si Kara1330 aprilie REGN, CETERII, FEDERE, VAH - Zdro (galerie, interviu); SPAGI, JOB, AB, TOM - Kara13, in meciul Zdro - Kara13 506 - 347, Kara13 d.t.g.

REGN (‹ lar., fr., it.) s. n. (BIOL.) Cea mai mare categorie sistematică. Organismele au fost au fost împărțite în două r.: animal și vegetal. În unele clasificări moderne de individualizează cinci regnuri: procariote (bacterii), protoctiste (protozoare, alge), fungi, plante și animale. Ca urmare a gradului diferit de evoluție la care au ajuns și a descendenței unora din altele, organismele sunt diferențiate în grupuri naturale mai mari sai mai mici, mai vechi sau mai evoluate între care există legături de înrudire mai apropiată sau mai depărtată. Aceste grupuri naturale (categorii sistematice) au primit rang de încrengătură, clasă, ordin, familie, gen, specie etc., putând fi orânduite într-un sistem de clasificare ce oglindește evoluția și gradul lor de înrudire. Sursa: DE.
 CÉTERĂ ~e f. reg. Instrument muzical alcătuit dintr-o cutie de rezonanță, pe care sunt întinse patru coarde, ce vibrează când sunt atinse cu arcușul (sau sunt ciupite); scripcă; vioară. /<lat. cithera. Sursa: NODEX.
 FÉDER, federe, s. n. Mică proeminență prevăzută în lungul muchiei unei piese de lemn sau de metal, care intră în nutul corespunzător al altei piese pentru a asigura o îmbinare perfectă; lambă. – Din germ. Feder. Sursa: DEX '98.
VAH interj. v. a, ah, aoleu, au, i, o, of, oh, vai. Sursa: Sinonime.
 ȘPÁGĂ1 s. f. (Fam.) Bacșiș, mită, șperț. – Cf. rus. spag. Sursa: DEX '98.
 ȘPAGĂ s.f. (Mold., ȚR) Armă albă. A: Au sărit pe o fereastră cu șpaga a mînă în gloata turcilor. PSEUDO-MUSTE. Au lepădat spăgile. NECULCE. Au întrat în Iași cu mare alai și cu multă oaste cu spegele scoase din teacă. CANTA; cf. IM 1754, 72v. B: Au scos șpaga și l-au jungheat. R. POPESCU. Care nevoie văzînd straordinariul și ceialalți, au scos șpăgile să se apere. IM 1730, 102r. Variante: spagă (NECULCE; CANTA). Etimologie: rus. špaga. Sursa: DLRLV.
 JOB [GIOB] s. n. 1. lucrare plătită. 2. afacere cu caracter privat sau oficial. ◊ slujbă, serviciu. 3. (cib.) lucru în formare, alcătuind un tot din una sau mai multe etape. (< engl. job). Sursa: MDN.
AB-/ABS- pref. „îndepărtare”, „separare”, „lipsă”. (< fr. ab-, abs-, cf. lat. ab, abs). Sursa: MDN.
ab intéstat loc. adj. (jur.; despre o succesiune) care se află în absența unui testament, situație în care legea reglementează transmiterea bunurilor. (< lat. ab intestat). Sursa: MDN.
AB ABSURDO (lat.) prin absurd – A admite ab absurdo un raționament fals. Sursa: DE.
AB ANTIQUE (lat.) din vechime; de demult – Faptul e cunoscut ab antique. Sursa: DE.
AB HOC ET AB HAC (lat.) de ici și de colo – A vorbi ab hoc et ab hac, a vorbi anapoda, a spune vrute și nevrute. V. Á tort et ŕ travers. Sursa: DE.
AB IMO PECTORE (lat.) din adâncul inimii – A face sau a exprima ceva bn imo pectore, din toată inima, profund sincer. Sursa: DE.
AB INITIO (lat.) dintru început, de la capăt – A întreprinde sau a relata ceva ab initio. Sursa: DE.
AB IOVE PRINCIPIUM (lat.) să începem cu Iupiter – Vergiliu „Bucolica”, III, 60: Ab iove principium, Musae; Iovis omnia plena: /Ille colit terras; Illi mea carmina curae („Muze, să începem cu Iupiter; toate sunt pline de Iupiter: /El veghează câmpiile; în grija lui las cântecele mele”). Cu aceste cuvinte își începe păstorul Dameta întrecerea în versuri cu păstorul Menalca. A începe cu ce este mai important. Sursa: DE.
AB IRATO (lat.) la mânie – A acționa ab irato. Sursa: DE.
AB ORE AD AUREM (lat.) de la gură la ureche – A vorbi ab ore ad aurem, cu toată discreția. Sursa: DE.
AB ORIGINE (lat.) de la origine, de la obârșie – A istorisi evenimentele ab origine. Sursa: DE.
AB OVO (lat.) de la ou; de la începutul începuturilor – Horațiu, „Ars poetica”, 147: „Nec gemino bellum Troianum orditur ab ovo” („Și nu urzește războiul troian de la oul cel geamăn”). Poetul îl laudă pe Homer pentru că începe „Iliada” cu mânia lui Ahile, adică intrând direct în subiectul epopeii, iar nu cu pretextul îndepărtat al Războiului troian: nașterea Elenei și a lui Pollux, geamănul ei, din oul divin. Sursa: DE.
AB OVO USQUE AD MALA (lat.) de la ouă (până) la mere – De la început până la sfârșit. Romanii începeau prânzul cu ouă și îl terminau cu mere. Sursa: DE.
AB UNO DISCE OMNES (lat.) după unul cunoaște-i pe toți – Vergiliu, „Eneida”, II, 65-66. Enea descrie pe Sinon, care, viclean, ca toți aheii, încearcă prin cuvinte meșteșugite să-i convingă pe troieni să primească în cetate calul de lemn în care se ascundeau Odiseu și luptătorii săi. Sursa: DE.
AB URBE CONDITA (lat.) de la întemeierea orașului – Romanii începeau numărarea anilor de la întemeierea Romei (753 î. Hr.). Sursa: DE.
 TOM, tomuri, s. n. Fiecare dintre părțile unei lucrări, ale unei opere de proporții mai întinse, formând adesea o unitate independentă și purtând, de cele mai multe ori, un număr de ordine; volum. Tomul doi. ♦ P. gener. Carte, operă, lucrare. – Din fr. tome, lat. tomus. Sursa: DEX '98.
 -TOM Element secund de compunere savantă cu semnificația „tăietor”, „care taie”. [< it. -tomo, fr. -tome, cf. gr. tome]. Sursa: DN.

Mihai Zburlea, Ag00829 aprilie VRAM, ON, LAR, DAL, MEL, APOGEUL - Tiamat1; JOB, FIRN, GATER, PUB, GROM, TUF, DONDAISE, JNAP, BIG, STIH - Ag008 (foto), in meciul Tiamat1 - Ag008 626 - 482.

VRAM - Forma flexionara de la vrea1 (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. vreau, 2 sg. vrei, 3 sg. vrea, 1 pl. vrem, 2 pl. vreți, 3 pl. vor, imperf. 1 sg. vream, perf. s. 3 sg. vru; conj. prez. 3 să vrea; ger. vrând; part. vrut.
< DOOM 2.
-ON suf. 1. (fiz.) „corpuscul nucleonic”. 2. (biol.) „unitate funcțională”. (< fr. -on). < MDN.
on, ónuri s. n. A șaisprezecea literă a alfabetului chirilic. (din sl. on).< DMLR.
on, V. un. < Scriban.
ANTHROPOS ON TUT ISTHI KAI MEMNES AEI (Aυθρωποζ ων τοντ ϰχι μέμνηζ ἀει) (gr.) nu uita niciodată că ești om! – Maximă aparținând poetului grec Philemon. Constituie un apel pentru păstrarea unei condiții umane superioare în orice împrejurare. < DE.
IL FAUT BONNE MÉMOIRE APRČS QU’ON A MENTI (fr.) trebuie o memorie bună după ce ai mințit – Corneille, „Le menteur”, act IV, scena 5. < DE.
LA FAÇON DE DONNER VAUT MIEUX QUE CE QU’ON DONNE (fr.) felul în care dai prețuiește mai mult decât ceea ce dai – Corneille, „Le menteur”, act I, scena 1. V. și Bis dat qui cito dat. < DE.
LA PLUS PERDUE DE TOUTES LES JOURNÉES EST CELLE OU L’ON N’A PAS RI (fr.) ziua cea mai (deplin) pierdută din toate este cea în care n-ai râs – Chamfort, „Maximes, caractčres et anecdotes”, II. < DE.
 LAR s. m. maimuță arboricolă din sud-estul Asiei, cu mâini lungi, albe. (< germ. Lar). < MDN.
 1) lar (ngr. și vgr. láros, lat. lărus). Un fel de pasăre care prinde pește zburînd pe deasupra apelor: un stol de larĭ albĭ (Vlah. Rom. Pit. Ins. Șerp. 63). V. gĭușcă. goeland. < Scriban.
 LARI s. m. pl. Nume dat în mitologia romană unor divinități considerate a fi ocrotitoarele casei și ale familiei. – Din lat. Lar, Laris. < DEX '98.
 dal segno [seńo] (loc. it. „de la semn”), indicație prin care se cere repetarea piesei muzicale de la semnul. Abrev.: d.s. și dal s. < DTM.
 MEL, meli, s. m. (Fiz.) Unitate de măsură pentru înălțimea sunetului, egală cu a mia parte din înălțimea unui sunet care are o putere de o mie de hertzi. – Din engl. mel. < DEX '98.
-MÉL2 elem. melo1-. (). < MDN.
-MÉL3 elem. meli-. < MD.
 APOGÉU, apogee, s. n. 1. Punct culminant în dezvoltarea unui fenomen, a unei acțiuni etc. 2. Punctul cel mai depărtat de pământ la care se află un astru pe orbita sa. – Din fr. apogée. < DEX '98.
 JOB, joburi, s. n. (Englezism) Slujbă, serviciu. ♦ Afacere cu caracter privat sau oficial. [Pr.: giob] – Din engl. job. < DEX '98.
 FIRN n. Zăpadă granulară compactă, formată în regiunile muntoase și cele polare ca rezultat al compactizării straturilor. /<germ. Firm. < NODEX.
 GÁTER s. n. ferăstrău mecanic pentru tăierea buștenilor, a marmurii etc. (< germ. Gatter). < MDN.
 PUB s. n. (în Anglia și în unele țări anglo-saxone) cabaret, tavernă. (< engl. pub). < MDN.
 GROM, gromi, s. m. (Livr.) Lacheu, valet (tânăr). – Din engl., fr. groom. < DEX '98.
 tuf, (engl.= tuff) 1. t. calcaros → travertin; 2. t. pisolitic, rocă formată din sfere de nămol vulcanic consolidat sau din agregate concreționare de cenuși vulcanice umectate; 3. t. vulcanic, rocă piroclastică fină formată din elemente de natură vulcanică, cu dimensiuni mai mici de 2 mm. Este o rocă ușoară, variat colorată, textură psamitică și aleuropelitică, cu grad de sortare bun. Se deosebesc: t. vitroclastice, formate preponderent din fragmente de sticlă vulcanică (obsidian, tachilit); t. cristalo-clastice, formate din mai mult de 50% cristale; t. litoclastice, formate din mai mult de 50% fragmente litice. După natura fragmentelor constituente se disting: t. riolitice, t. dacitice, t. andezitice, t. trahitice, t. bazaltice. Sunt frecvente în vecinătatea aparatelor vulcanice, intră în constituția asociațiilor vulcano-sedimentare sau formează intercalații în seriile sedimentare. În România, sunt foarte răspândite atât în unitățile de vorland, cât și în unitățile carpatice. < Petro-Sedim.
 DONDĂÍ vb. IV v. dondăni. < DEX '98.
 JNAP interj. (se folosește adesea pentru a reda zgomotul produs de o lovitură dată cu repeziciune). /Onomat. Sursa: NODEX.
 BIG, biguri, s. n. Unitate comercială complexă. – Din inițialele B[ăcănie] + I[ndustriale] + G[ospodina]. < DEX '98.
 BIG s.n. Linie de îndoire executată prin presare pe suprafața unui carton; îndoitură. [Pl. -guri. / < germ. Biga]. < DN.
BIG BANG s. n. (Astron.) Marea explozie (ipotetică) ce a inițiat expansiunea universului observabil. [Pr.: beng] – Din engl. big bang [theory]. < DEX '98.
BIG BAND s.n. (Anglicism) Orchestră mare de jaz, incluzând peste 20 de membri. [Pron. big bend. / < engl. big band]. < DN.
 big-store s.n. (anglicism) Supermagazin ◊ „Mândria cartierului, un big-store tipic yankeu.” R.l. 17 VIII 93 p. 1 (din engl. big store). < DCR2.
 STIH ~uri n. 1) înv. pop. Rând de poezie format dintr-un șir de cuvinte, așezate potrivit unor anumite reguli de măsură și cadență; vers. 2) mai ales la pl. rar Creație literară scurtă în versuri; poezie. /<ngr. stihos, sl. stihu. < NODEX.

Zamfira Ciobanu, Vera65 si Dianette28 aprilie DEC, NUT, PES, SMOG, SARARIE, FALD, BERAT - Vera65; ZABALE, BUT, CRIVETE, FONII, EDEN - Dianette (foto planul 2, de la Isc.ro), in meciul Vera65 - Dianette 424 - 574.

dec, interj. de mirare și ironie ca și tronc: Dec! Nu cum-va ai pofti? Dec! Da asta ce-a maĭ fi oare? < Scriban.
 NUT, nuturi, s. n. 1. Canelură. 2. Uluc, șanț făcut într-o piesă de lemn. ◊ Nut și feder = sistem de îmbinare a două piese (din lemn) care constă în introducerea unei proeminențe fasonate, aflată pe una din fețele primei piese, în ulucul de pe fața corespunzătoare a celei de-a doua piese. – Din germ. Nut. < DEX '98.
 peș s.n. (pop.) 1. partea dinainte a unui zid. 2. latură, coastă, rână; (în loc. adv.) într-un peș = pe o parte, într-o latură, într-o rână, înclinat, oblic, pieziș. < DAR.
 SMOG (cuv. provenit din combinarea cuv. engl. smoke „fum” și fog „ceață”) s. n. 1. S. reducător (de tip londonez). Ceață deasă amestecată cu fum și diverși poluanți, sau aer puternic poluat, cu transparență redusă, care se formează în unele condiții atmosferice în reg. puternic industrializate sau în marile centre urbane. Termenul de s. a fost folosit pentru prima dată de climatologul britanic H.A. Des Voeux în 1905 pentru condițiile atmosferice din Londra. 2. S. fotochimic (s. oxidant) (de tip Los Angeles), concentrare în atmosferă a unor produși chimici iritanți, ca urmare a unor reacții chimice ce au loc între diverși poluanți gazoși, în condiții de insolație puternică, calm atmosferic și circulație auto intensă. < DE.
 SĂRĂRÍE, sărării, s. f. 1. Depozit de sare; loc unde se vinde sare. 2. (Reg.) Ocnă, salină. 3. Loc (într-o pădure) unde se pun bulgări de sare pentru animalele de vânat rumegătoare. – Sare + suf. -ărie. < DEX '98.
 FALD, falduri, s. n. Cută formată de o haină largă, o stofă, o pânză, etc. care atârnă. [Var.: fáldur, s. m.] – Din ucr. fald. < DEX '98.
 BERÁT, beraturi, s. n. (Înv.) Act, titlu, înscris purtând pecetea sultanului. (din tc. berat, cf. alb., bg. berat). < DER.
 ZĂBÁLĂ, zăbale, s. f. 1. Parte a căpăstrului constând dintr-o bară subțire de metal cu două brațe, prevăzute cu câte un inel mare, care se introduce în gura calului înapoia ultimilor incisivi pentru a-l struni și a-l conduce. 2. Bubuliță albicioasă molipsitoare, care apare la oameni în colțurile gurii și la vite pe buze; zăbăluță. 3. (La pl.) Bale. 4. (La pl.) Colțurile cărnoase ale ciocului unor pui de păsări. – Din magh. zabola. < DEX '98.
BUT1 s. n. (Reg.; în loc. prep.) În butul (cuiva) = în ciuda, în pofida (cuiva). – Et. nec. < DEX '98.
BUT2, buturi, s. n. Bucată (mare) de carne; coapsa de dinapoi a animalelor rumegătoare, a căror carne servește ca aliment. – Din tc. but. < DEX '98.
BUT3, buturi, s. n. Fiecare dintre stâlpii porții în jocul de rugbi. ♦ (Rar) Poartă la jocul de fotbal. – Din fr. but. < DEX '98.
LAST, BUT NOT LEAST (engl.) ultimul, dar nu cel de pe urmă – Expresie întâlnită la mai mulți scriitori englezi (Pope, Shakespeare ș.a.). Un fapt menționat la urmă nu este neapărat și cel mai puțin important. < DE.
CRÍVĂȚ, s. n. Vânt puternic și rece care suflă iarna în Moldova și în Câmpia Dunării dinspre nord-est, aducând scăderi mari de temperatură; acvilon. ♦ (Înv. și reg.) Nord. – Din bg. krivec. < DEX '98.
FON, foni, s. m. (Fiz.) Unitate de măsură pentru nivelul de intensitate al unui sunet, apreciat după senzația auditivă pe care o produce acesta. – Din fr. phone. < DEX '98.
FONÍE, s. f. (Rar) Calitate a sunetelor limbii rezultată din vibrarea coardelor vocale în timpul emisiunii lor; sonoritate (a sunetelor limbii). – Din fr. phonie. < DEX '98.
 EDÉN s. n. (Livr.) Rai, paradis. ♦ Fig. Loc foarte frumos, foarte plăcut, încântător. – Din fr. éden. < DEX '98.

Petrica AIDIMIREANU, Patratica si Cristian Isop, Meikyo, Centura Neagra (Karate, Shito- Ryu)27 aprilie SAIA, VOLT - Patratica; DEC, BARDA, ZEMUI, TEX, CARP, VOLTA, TURBEI - Meikyo, in meciul Patratica - Meikyo 421 - 464.

SAIÁ1, saiele, s. f. Ață pentru însăilat; p. ext. cusătură provizorie, cu împunsături rare; șular. [Pr.: sa-ia] – Et. nec. Cf. însăila. < DEX '98.
 SAIÁ2, saiele, s. f. (Reg.) Adăpost (improvizat) pentru vite, în special pentru oi. [Pr.: sa-ia] – Din tc. saye „umbră”. < DEX '98.
 SAIÁ3, saiele, s. f. (Înv. și pop.) Țesătură (subțire) de lână. ♦ Îmbrăcăminte confecționată din această țesătură. [Pr.: sa-ia] – Din tc. saya. < DEX '98.
 VOLT, volți, s. m. (Fiz.) Unitate de măsură a tensiunii electrice, a tensiunii electromotoare și a diferenței de potențial, egală cu tensiunea de la capetele unui conductor care, străbătut de un curent de un amper, dezvoltă o putere de un watt. – Din fr. volt. < DEX '98.
 dec, interj. de mirare și ironie ca și tronc: Dec! Nu cum-va ai pofti? Dec! Da asta ce-a maĭ fi oare? < Scriban.
 BÁRDĂ, bărzi, s. f. Secure cu tăișul lat și cu coada scurtă, întrebuințată mai ales la cioplitul lemnului și, odinioară, ca armă de luptă. ◊ Expr. A da (sau a zvârli) cu barda în lună sau a da cu barda în Dumnezeu = a fi nesocotit. Cioplit (numai) din bardă (sau cu barda) = (cioplit) grosolan. – Din magh. bárd. < DEX '98.
 VÓLTA1 s. f. 1. vechi dans de origine provensală, vioi, cu întoarceri. 2. (muz.) indicație, sub acolade drepte, care arată că măsurile finale trebuie să fie repetate prima oară (prima ~) sau a doua oară (secunda ~); voltă (5). (< it. volta). < MDN. Clip: Elizabeth and Robert Dance a Volta HD, de la Youtube.com.
VÓLTĂ, volte, s. f. 1. Mișcare în formă de cerc sau de arc de cerc. ♦ Fig. Schimbare (bruscă) în atitudine, trecere subită de la o concepție la alta. ♦ (Scrimă) Mișcare (de rotație) făcută pentru a evita loviturile adversarului. 2. Manevră de rotație făcută de o ambarcație sau de o navă cu pânze pentru schimbarea bordului din care primește vântul. ◊ Voltă în vânt = manevră pentru schimbarea direcției împotriva vântului. Voltă sub vânt = manevră pentru schimbarea direcției în sensul vântului. 3. Semn care indică repetarea unui fragment muzical, de fiecare dată cu un alt sfârșit. – Din fr. volte. < DEX '98.
vólta1 interj. < DOOM 2.
ZEMUÍ, pers. 3 zemuiește, vb. IV. Intranz. A lăsa zeamă, a musti; a face să iasă la suprafață, să se scurgă lichidul din interior. ♦ Refl. A se zemoși. – Zeamă + suf. -ui. < DEX '98.
 TEX1 ~uri n. Cui mic folosit la confecționarea și repararea încălțămintei. /<fr. tex. < NODEX .
 TEX2 ~uri n. Unitate de măsură a gradului de finețe a firelor textile, egală cu greutatea în grame a o mie de metri de fir. /<fr. tex. < NODEX.
 CARP s. n. Grup de opt oase mici care alcătuiesc scheletul încheieturii mâinii, articulându-se cu oasele antebrațului și metacarpului. – Din fr. carpe, lat. carpus. < DEX '98.
 CARPI s. m. pl. Populație geto-dacică ce a trăit pe teritoriul românesc, la est de Muntii Carpați. – Din lat. Carpes. < DEX '98.
 -CÁRP2 elem. carpo- Sursa: MDN.
TÚRBĂ1, turbe, s. f. Varietate de cărbune inferior, format prin carbonizarea parțială a unor resturi de plante de mlaștină și folosit mai ales drept combustibil. – Din fr. tourbe. < DEX '98.
TÚRBĂ2, turbe, s. f. (Pop.) Turbare (1). ♦ (Rar) Epitet injurios dat unei persoane. – Din turba (derivat regresiv).
< DEX '98.
TÚRBĂ s. (prin Transilv.) mărăcie, (înv.) torf. (Cărbunele numit ~.). < Sinonime.
TÚRBĂ s. v. rabie, turbare. < Sinonime.

Dan Gosa, 1Scorpion si26 aprilie DOXA, UIME, PUB, FIRIZ, VECE - 1Scorpion; NEV, NEX, ANEX, JARII, LED, COCON, GNU, HASUL - Paraschiv, in meciul 1Scorpion - Paraschiv 595 - 359.

dóxă f., pl. e (ngr. dóxa, părere. V. doftă, paradox). Fam. Minte, pricepere, glagorie: n’aĭ și tu atîta doxă? Sursa: Scriban.
 ÚIMĂ, uime, s. f. (Pop.) Inflamație a ganglionilor limfatici (de la gât și de la subsuori); scurtă. [Var.: údmă s. f.] – Cf. ngr. ídhma „ umflătură dureroasă ”. Sursa: DEX '98.
 PUB, puburi, s. n. Bar, tavernă. [Pr.: pab] – Din engl. pub. Sursa: DEX '09.
 FIRÍZ, firize, s. n. (Reg.) Ferăstrău de mână. [Pl. și: firizuri. – Var.: firéz s. n.] – Din magh. fürész. Sursa: DEX '98.
 VÉCE, veci, s. f. 1. Organ suprem al puterii în unele orașe rusești în sec. X-XV. 2. Nume dat mai multor organe reprezentative ale puterii de stat din fosta Iugoslavie. – Din scr. veće. Sursa: DEX '98.
 NEV, nevi, s. m. Tumoare benignă a pielii, uneori colorată în brun, cenușiu sau albastru. – Din lat. naevus. Sursa: DEX '98.
 NEX, nexuri, s. n. 1. (Livr.) Legătură, înlănțuire (între lucruri, fenomene etc.); relație, raport. ◊ Nex cauzal = raport cauzal, legătură de la cauză la efect. 2. (Jur.) Contract de vânzare, de cesiune; drept de a aliena ceva. – Din lat. nexus. Sursa: DEX '98.
 ANÉX, -Ă, anecși, -xe, adj. Atașat unui lucru (principal); alăturat. – Din fr. annexe. Sursa: DEX '98.
 JĂRÍ, jăresc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A răscoli jarul1 pentru a aprinde mai bine cărbunii; a jerui. – Din jar1. Sursa: DEX '98.
 LED (Light Emitting Diode) subst. (în electronică) Diodă emițătoare de lumină. Sursa: DE.
COCÓN1, coconi, s. m. 1. (Pop.) Termen de politețe care denumește un bărbat; domn. 2. (Înv. și pop.) Fiu, fecior (aparținând unor părinți din clasele sociale înalte). 3. (Înv. și reg.) Copil mic, abia născut, prunc. [Var.: cucón s. m., cónul s. m. art.] – Et. nec. < DEX '98.
COCÓN2, coconi, s. m. Înveliș protector făcut din fire foarte subțiri, pe care le secretează larvele sau pupele unor insecte; spec. gogoașă. ♦ Înveliș protector făcut dintr-o substanță gelatinoasă care se solidifică și cu care își înfășoară ouăle unele animale nevertebrate. – Din fr. cocon. < DEX '98.
 COCON sistem de echipare a deltaplanistului de tip integral, profilat aerodinamic. < GTA.
 GNU m. Antilopă de talie mare, cu coarnele curbate înapoi, care trăiește în sudul Africii. /<fr. gnou. Sursa: NODEX.
 HASUL - Cuvant inexistent.

Zurix (robot) si Doina Knall, Rafaga25 aprilie BLUM, TECHE, CELOFANAM, VARSAR - Zurix (robot); PUB, DIJMUITA, HONUL, FISCA, PRECARA, DOXA, GAS - Rafaga, in meciul Zurix - Rafaga 480 - 491.

BLUM (‹ fr., engl.) s. n. Semifabricat de oțel laminat la cald, de secțiune pătrată (minimu 150 x 150 mm) sau dreptunghiulară (cu raportul între laturi mai mic de doi) și lungime de la 2 la 6 m, folosit ca semifabricat pentru laminare sau forjare. < DE.
 ȚÉCHE, țechi, s. f. (Entom.; reg.) Căpușă. – Germ. Zecke. < DLRM.
 CELOFANÁ, celofanez, vb. I. Tranz. (Rar) A îmbrăca în celofan. – Din celofan. < DEX '98.
 VÂRȘÁR, vârșari, s. m. Pescar care pescuiește cu vârșa. – Vârșă + suf. -ar. < DEX '98.
 PUB s. n. (în Anglia și în unele țări anglo-saxone) cabaret, tavernă. (< engl. pub). < MDN.
 DIJMUÍ, dijmuiesc, vb. IV. Tranz. 1. A aduna dijma. 2. (Peior.) A-și face în mod abuziv parte din ceva. – Dijmă + suf. -ui. < DEX '98.
 HON, honuri, s. n. Sculă așchietoare alcătuită dintr-un corp rotativ de oțel pe care sunt fixate mai multe pietre abrazive și care este utilizată la finisarea suprafețelor cilindrice interioare ale pieselor metalice. – Din engl. hone. < DEX '98.
 FÍȘCĂ, fiști, s. f. (Reg.) Biciușcă; p. ext. lovitură dată cu biciușca. – Formație onomatopeică. < DEX '98.
 PRECÁR, -Ă, precari, -e, adj. (Livr.) 1. Lipsit de siguranță, de trăinicie, dependent de voința cuiva sau de împrejurări imprevizibile; nesigur, nestabil. ♦ (Rar; despre un edificiu, o clădire) Lipsit de rezistență; șubred. 2. Fig. Lipsit de consistență, de profunzime, de temei, de valoare. – Din fr. précaire, it. precario. < DEX '98.
 DÓXĂ s. f. sg. (Fam.) Minte, pricepere, deșteptăciune. – Din ngr. dóxa. < DEX '98.
 gas s. n. (pl. gásuri). Sursa: DMLR.

Dana Codreanu, Andomeda2 si Laura Dezmirean, Dezmi24 aprilie VIL, LED, TEX, CIL - Andromeda2; STORNEZI, NUTUIREA - Dezmi, in meciul Andromeda2 - Dezmi 545 - 502.

VIL, -Ă, vili, -e, adj. (Franțuzism înv.) De proastă calitate, demn de disprețuit, ordinar; josnic; abject. – Din fr. vil. < DEX '98.
 LED (Light Emitting Diode) subst. (în electronică) Diodă emițătoare de lumină. < DE.
 TEX1 ~uri n. Cui mic folosit la confecționarea și repararea încălțămintei. /<fr. tex. < NODEX.
TEX2 ~uri n. Unitate de măsură a gradului de finețe a firelor textile, egală cu greutatea în grame a o mie de metri de fir. /<fr. tex. < NODEX.
 CIL cili, s. m. Prelungire protoplasmatică mobilă în formă de fire subțiri, a unor bacterii, a unor infuzori, a unor alge și a unor celule animale, care servește de obicei la locomoție și la deplasarea secrețiilor în organism. – Din fr. cil. < DEX '98.
 STORNÁ, stornez, vb. I. Tranz. A rectifica o înregistrare contabilă greșit făcută în cartea sau în jurnalul de contabilitate al unei întreprinderi, prin adăugarea sau scăderea unei sume echivalente cu cea greșită. – Din it. stornare. < DEX '98.
 NUTUÍRE (‹ nutui) s. f. 1. (TEHN.) Operația de executare a canelurilor în piese metalice sau a ulucelor în piese de lemn. Se poate efectua cu mașini (freze, raboteze, ferăstrău cu lanț) sau manual (cu daltă, pilă, rindea). 2. (POLIGR.) Operație de scobire în foile de mucava sau de carton gros al unui nut (4), care ușurează îndoirea în lucrările de legătorie și de cartonare. Sursa: DE.

Incotro si Irefutabil23 aprilie SOFT, ETUI, IJE, SCROB, HOGEAC, DREN, VRII, AFURCAI - Incotro; TUI, OCI, NAT, EVI, SPE - Irefutabil, in meciul Incotro - Irefutabil 514 - 336 (Irefutabil  d.t.g.).

SOFT1 s. n. Fire de bumbac sau de celofibră puțin răsucite și moi, folosite ca bătătură pentru unele țesături scămoșate. – Cuv. engl. < DEX '98.
 SOFT2 s. n. (Inform.; fam.) Software. – Prescurtare de la soft[ware]. < DEX '98.
 soft adj. (americanism) Ușor ◊ „Dintr-o altă categorie porno, cea «soft» (adică mai cu perdea) face parte și sexy cabaret.” R.l. 1 X 93 p. 2 (cf. fr. soft). < DCR2.
 ETUÍ, etuiuri, s. n. Cutiuță sau toc din piele, stofă, carton, material plastic etc., în care se păstrează unele obiecte (mici și fragile) pentru a le proteja și care are forma adaptată acestor obiecte. [Pr.: -e-tüi] – Din fr. étui. < DEX '98.
 íje (literă chirilică) s. m. < DOOM 2.
 scrob1, scroburi, s.n. (reg.) 1. jumări de ouă. 2. mâncare făcută din ouă bătute, fierte cu smântână sau cu miere. 3. mâncare asemănătoare cu terciul, făcută din făină fiartă. 4. (în sintagmă) scrob de făină = făină muiată pentru pui. 5. aluat subțire din care se fac clătite sau scoverzi. 6. (la pl.) clătite. 7. aluat nedospit, frecat mărunt în palmă sau ras pe răzătoare, care se fierbe în supă în loc de tăiței; frecăței, răzălău, trahana. 8. mâncare uscată și întărită, care nu mai poate fi consumată. 9. tencuială. < DAR.
 hogeác și hogeág, V. ogeac;  ogeác n., pl. ogece și ogeacurĭ (turc. oğac, horn, casă, familie, corp de armată în timpu ĭenicerilor; ngr. udzáki; bg. sîrb. oğak, curte; rus. očag, vatră. V. orceag). Vechĭ. Corp (de armată, de seĭmeni, de arnăuțĭ). Casă, familie, sălaș de Țiganĭ. Breaslă. Colonie (maĭ ales în Muntenia și Moldova). Partid: candidat al ogeaculuĭ (Car.). A lua la ogeac, a încorpora, a acapara. Azĭ. Nord (ogeac, hogeac și hogeag). Horn, bageac. Olt.? Camera în care e hornu: cum deschid ușa caseĭ, daŭ de ogeac (Neam. Rom. 3, 43). < Scriban.
 DREN, drenuri, s. n. 1. Conductă sau canal care colectează și evacuează apă de pe un teren apos, coboară nivelul unei pânze de apă din sol etc. ♦ Strat de piatră spartă sau de pietriș așezat în spatele unui zid de sprijin sau deasupra unei bolți de pod sau de tunel, care colectează apa de infiltrație. 2. Tub sau meșă de bumbac care înlesnește scurgerea secrețiilor dintr-o plagă. [Var.: (2) drénă s. f.] – Din fr. drain. < DEX '98.
 VRIE mișcare de rotație a unei aeronave sau parașutist în cădere liberă în jurul unei axe verticale, care necontrolată la timp duce la imposibilitatea stăpânirii aparatului sau a căderii libere. Vrie normală sau verticală se produce pe axa verticală sau aproape de verticală, aeronava căzând cu botul în jos, cu o viteză de rotație de 80-120 rot/min. Vrie plată se produce aproximativ pe orizontală, axa longitudinală a aeronavei formând un unghi mai mic de 45°, fiind deosebit de periculoasă, îngreunând comenzile aeronavei și deschiderea parașutei. Aceste evoluții se pot petrece și din poziția pe spate. Vrie controlată constituie un element din acrobația aeriană cu avionul. < GTA.
 AFURCÁ, afúrc, vb. I. Tranz. A ancora o navă cu ajutorul a două ancore, având lanțurile cu lungime egală și fixate într-un punct cu o cheie. – Din it. afforcare. < DEX '98.
 TUI, tuiuri, s. n. Steag turcesc alcătuit dintr-o lance cu semiluna (sau cu o măciulie de metal) în vârf, cu două sau cu trei cozi albe de cal împletite prinse de ea, care constituia un semn distinctiv al puterii și rangului unor înalți demnitari din fostul Imperiu Otoman și din țările vasale lui. – Din tc. tuğ. < DEX '98.
 ÓCĂ s. f. v. oca. < DEX '98.
 ócă s.f. (reg., înv.) cauză, motiv, pricină. < DAR.
 OCI- elem. „care stimulează”. (< fr. oci-, cf. gr. okys, repede). < MDN.
 NAT s. m. (Pop.) Om, ins, individ. ◊ Tot natul = fiecare, oricare; toată lumea. – Lat. natus. < DEX '98.
 ev (-vi), s. m. – Perioadă din istoria omenirii cu anumite trăsături specifice. Lat. aevum. Este împrumut neol., este atestat din sec. XVII (Dosoftei); cf. L. Tamás, Magyar Nyelvőr, XXX, 243. – [art. 3215]. < DER.
 IN SPE loc. adv. pe, în viitor. (< lat. in spe). Sursa: MDN.

Gabriel Enea, Argus22 aprilie ERECT, VAJI, GHES, SARLOTA, VUR - 00Mio00; CIONTAU, IR, REF, DOL - Argus (foto), in meciul 00Mio00 - Argus 437 - 599.

ERÉCT, -Ă, erecți, -te, adj. (Despre plante sau despre tulpina lor) Ridicat drept în sus; vertical. – Din lat. erectus. < DEX '98.
 VÂJÍ, vâjesc, vb. IV. Refl. (Reg.) A se potrivi, a fi pe măsură; (despre oameni) a fi sau a cădea de acord, a se învoi. < DLRM.
 VÂJ s. v. bătrân, moș, moșneag. Sursa: Sinonime.
 GHES, ghesuri, s. n. (În expr.) A da (cuiva) ghes = a) a da (cuiva) o lovitură ușoară (cu cotul); b) a îndemna, a stimula, a îmboldi, a zori (să întreprindă ceva). – Et. nec. < DEX '98.
 ȘARLÓTĂ, șarlote, s. f. Cremă preparată din lapte, ouă, zahăr, frișcă și gelatină (cărora li se adaugă și fructe) și care se servește ca desert. – Din fr. charlotte. < DEX '98.
 VUR interj. (Rar) Exclamație care exprimă durere sau regret; ah, vai. – Onomatopee. < DEX '98.
 CIONTÁ vb. I. v. ciunti. < DEX '98.
 IR, iruri, s. n. (Pop.) Alifie pe care o prepară femeile la țară din diferite grăsimi, plante etc. – Din magh. ir. < DEX '98.
 *ir-, prefix, V. in-. < Scriban.
 REF, refuri, s. n. Sculă folosită în turnătoriile de litere. < DLRM.
 DOL, doluri, s. n. (Jur.) Acțiune făcută cu rea-credință, cu viclenie, pentru a determina pe cineva să încheie un contract nefavorabil sau să admită o clauză defavorabilă într-un contract. – Din fr. dol, lat. dolus. < DEX '98.
 DOL s.m. Câine sălbatic asiatic, asemănător cu lupul. [< engl. doll]. Sursa: DN.

Alice Mihai, Puricel si Gabriel Taflan, Gabone21 aprilie COSOR, DECAVAT, NUNTIREA, INGANAM, PALM - Puricel; POLUTIEI, CUCA, VU, PFUI, IGLU - Gabone, in meciul Puricel - Gabone 604 - 381.

COSÓR, cosoare, s. n. 1. Cuțit scurt, cu vârful încovoiat, întrebuințat în viticultură și în pomicultură. 2. Plantă erbacee acvatică, cu tulpină lungă și subțire, cu flori unisexuate, solitare și cu fructe ovale prevăzute cu spini (Ceratophyllum demersum). – Din sl. kosorĩ. < DEX '98.
 COSÓR2 ~i m. Specie de plante acvatice cu tulpina foarte lungă, servind drept hrană animalelor din lacuri și bălți. /<sl. kosori. < NODEX.
 DECAVÁ, decavez, vb. I. Refl. și tranz. (Fam.) A pierde sau a face să piardă toți banii, a da sau a lua (cuiva) toți banii, a rămâne sau a lăsa pe cineva fără un ban, a (se) ruina (la jocul de cărți sau la alte jocuri de noroc). – Din fr. décaver. < DEX '98.
 NUNTÍ, nuntesc, vb. IV. Tranz., intranz. si refl. recipr. (Pop.) 1. A face nuntă (1), a (se) căsători, a (se) cununa; p. ext. a petrece la nuntă. – Din nuntă. < DEX '98.
 ÎNGÂNÁ, îngấn, vb. I. 1. Tranz. A imita, a repeta (în bătaie de joc) vorbele, glasul cuiva. 2. Tranz. A rosti sau a cânta ceva încet, șoptit (și neclar); a murmura, a mormăi. 3. Tranz. și refl. A (se) acompania, a (se) însoți. ♦ Refl. A se amăgi. 4. Refl. A se îmbina; a se confunda, a se amesteca. ◊ Expr. A se îngâna ziua cu noaptea = a se ivi zorile; a începe să se întunece. 5. Refl. și tranz. (Rar) A (se) mișca ușor; a (se) legăna. – Lat. *ingannare. < DEX '98.
 PALM, palmi, s. m. (Rar) Palmier. – Din fr. palme, germ. Palme. < DEX '98.
 POLÚȚIE, poluții, s. f. Scurgere spontană (mai ales în timpul nopții) a lichidului seminal la bărbat. – Din fr. pollution. < DEX '98.
 CÚCĂ1, cuci, s. f. Căciulă înaltă, uneori împodobită cu pene (de struț), pe care o purtau căpeteniile turcești și domnitorii români în timpul ceremoniilor. – Din tc. kuka. < DEX '98.
 CÚCĂ2, cuci, s. f. (Rar) Femela cucului (1). – Cuc + suf. -ă. < DEX '98.
 CÚCĂ3, cuci, s. f. (Reg.) Deal înalt și izolat; vârf de deal. – Et. nec. < DEX '98.
 CÚCĂ s. (PESCUIT) (reg.) capcană, gaie, năpastă. < Sinonime.
 cúcă1, cúci, s.f. (reg.) 1. măciucă cu cârlig cu care se lovește în cap morunul prins la cârlige. 2. instrument de pescuit alcătuit dintr-o plasă pe două inele puse cruciș; capcană, gaie, năpastă. 3. (reg.) o parte a războiului de țesut. < DAR.
 cúcă (cúci), s. f. – Horn de cămin. Bg. kuk (DAR). Trebuie să fie cuvînt identic cu cuc, s. n. (extremitatea inferioară a burlanului și a conductelor în general), cf. Cihac, II, 85; și cu cuc, s. m. (mască, paiață care colindă casele în timpul sărbătorilor de Carnaval). < DER.
 VU s.m. invar. Unitate de măsură a volumului semnalelor audio în transmisiunile prin electrocomunicații. [< fr. vu]. < DN.
 vu (gr. βου, de la numeralul ’β = 2), denumire dată în muzica psaltică (v. bizantină, muzică) unuia din cele șapte sunete, care corespunde lui mi*. < DTM.
 PFUI interj. (Reg.) Cuvânt care sugerează acțiunea de a scuipa și care exprimă dispreț, dezgust sau mirare în fața unui lucru sau a unui fapt neașteptat, nepotrivit, nelalocul său. – Din germ. pfui. < DEX '98.
 ÍGLU (‹ fr.; cuv. eschimos) s. n. Locuință de plan circular făcută din blocuri de gheață și zăpadă, caracteristică eschimoșilor din regiunile polare, care acoperă, uneori, o structură portantă din oase de balenă și ai cărei pereți interiori sunt, câteodată, căptușiți cu piei. Aerisirea și evacuarea fumului se face printr-o deschizătură aflată în partea de sus a i. În i. se intră printr-un coridor scund și lung. Sursa: DE.

Evike33 si Skanderbeg 20 aprilie AGA, DOCENT, DANI, BRIC, HIT - Evike33; PORTANTE, STAGIAR - Skanderbeg, in meciul Evike33 - Skanderbeg 425 - 623.

ÁGĂ, agi s. m. (Înv.) 1. Ofițer din armata otomană. 2. Șef al agiei, având atribuțiile prefectului de poliție de mai târziu. [Var.: agá, agale, s. f.] – Tc. aga.
< DLRM.
 DOCÉNT, docenți, s. m. 1. (În alte țări) Grad didactic onorific în învățământul superior, corespunzând de obicei aceluia de conferențiar; persoană care are acest grad. 2. (În țara noastră; de obicei în sintagma doctor docent) Titlu științific acordat doctorilor în științe care s-au distins printr-o activitate valoroasă; persoană care are acest titlu. – Din germ. Dozent. < DEX '98.
 DAN s. m. grad de calificare în ierarhia titularilor centurii negre în artele marțiale japoneze (judo, karate, aikido etc.). (< fr. dan). < MDN.
 BRIC1, bricuri, s. n. Navă cu două catarge, cu pânze pătrate și bompres, uneori și cu motor, folosită în trecut în scopuri militare. – Din fr. brick. < DEX '98.
 BRIC2 adj. invar., s. n. (Franțuzism) 1. Adj. invar. Cărămiziu. 2. S. n. Culoare cărămizie. – Din fr. brique. < DEX '98.
 bric-ŕ-brac s.n. (franțuzism) Adunătură de lucruri vechi, puse alandala ◊ „Acțiunea a fost plasată într-o singură odaie (atelierul pictoriței? budoarul ei?), hală domestică într-un fad bric-ŕ-brac, cu o singură ușă, monotonizând, exasperant, intrarea și ieșirea personajelor.” R.lit. 17 IV 80 p. 17 (din fr. bric-ŕ-brac; DEX, DN3). < DCR2.
 HIT, hituri, s. n. (Englezism) Șlagăr. – Din engl. hit. < DEX '98.
 PORTÁNT, -Ă, portanți, -te, adj. (Tehn.) Care susține ceva, care poartă ceva. ◊ Forță portantă = portanță. – Din fr. portant. < DEX '98.
 PORTANȚA componenta verticală a forței aerodinamice care acționează asupra unui corp de profil aerodinamic care se deplasează prin aer, asigurându-i sustentația (v.), stând la baza zborului planoarelor, elicopterelor etc. Portanța apare ca urmare a diferenței de presiune statică ce apare între cele două forțe opuse ale profilului, consecință a vitezelor diferite ale fileelor de aer în vecinătatea acestor fețe. < GTA.
 STAGIÁR, -Ă, stagiari, -e, adj. 1. (Despre oameni; adesea substantivat) Care își face stagiul (într-un domeniu de activitate). 2. Care ține de stagiu, privitor la stagiu. [Pr.: -gi-ar] – Din fr. stagiaire. Sursa: DEX '98.

Marinelado si Lorellei18 aprilie JAB, ON, CRIB - Marinelado; ROC, OFT, ETA, GANGEI, FALD, NEVOIAM, TEX, VERIC - Lorellei, in meciul Marinelado - Lorellei 604 - 488.

JAB, jaburi, s. n. Lovitură repetată la box, plasată în regiunea nasului, prin care se urmărește agasarea și dezorientarea adversarului. [Pr.: geb]. – Din engl. jab. < DEX '98.
 –ON Element secund de compunere savantă cu semnificația (în terminologia fizicii) „corpuscul nucleonic” și (în terminologia biologiei) „unitate funcțională”. [Cf. fr. -on, it. -one]. < DN.
 ANTHROPOS ON TUT ISTHI KAI MEMNES AEI (Aυθρωποζ ων τοντ ϰχι μέμνηζ ἀει) (gr.) nu uita niciodată că ești om! – Maximă aparținând poetului grec Philemon. Constituie un apel pentru păstrarea unei condiții umane superioare în orice împrejurare. < DE.
IL FAUT BONNE MÉMOIRE APRČS QU’ON A MENTI (fr.) trebuie o memorie bună după ce ai mințit – Corneille, „Le menteur”, act IV, scena 5.
< DE.
LA FAÇON DE DONNER VAUT MIEUX QUE CE QU’ON DONNE (fr.) felul în care dai prețuiește mai mult decât ceea ce dai – Corneille, „Le menteur”, act I, scena 1. V. și Bis dat qui cito dat. < DE.
LA PLUS PERDUE DE TOUTES LES JOURNÉES EST CELLE OU L’ON N’A PAS RI (fr.) ziua cea mai (deplin) pierdută din toate este cea în care n-ai râs – Chamfort, „Maximes, caractčres et anecdotes”, II. < DE.
 CRIB, criburi, s. n. Construcție din lemn, metal etc. care se așază în albia unui râu pentru a proteja sorbul unei pompe care se alimentează din apa respectivă. – Din germ. Kribbe. < DEX '98.
ROC, rocuri, s. n. (Reg.) Un fel de palton scurt care se poartă mai ales la țară. – Din germ. Rock. < DEX '98.
ROC s. v. scadență, termen. < Sinonime.
 ROC (RUKH), pasăre fabuloasă gigantică capabilă să ridice în aer elefanți sau alte greutăți mari, cunoscută din „O mie și una de nopți” sau din scrierile lui Marco Polo. Numele său a fost atribuit ulterior unei păsări nezburătoare de mari dimensiuni (până la 3 m înălțime), Aepiornis, din Madagascar, dispărută în timpurile istorice ca urmare a vânării excesive. < DE.
 OFT, ofturi, s. n. (Înv. și reg.) Oftat, suspin; p. ext. amărăciune, regret, durere, suferință, deznădejde. – Din aht. < DEX '98.
 JESTERS DO OFT PROVE PROPHETS (engl.) măscăricii se dovedesc adeseori profeți – Shakespeare, „Regele Lear”, act V, scena 3. < DE.
ÉTA s. n. a șaptea literă a alfabetului grecesc, care notează un e lung. (< fr., gr. éta). < MDN.
-ÉTĂ suf. „diminutival”. (< fr. -ette, it. -etta, cf. lat. -itta). Sursa: MDN.
 GÁNGĂ, gange, s. f. Partea sterilă (care se îndepărtează) dintr-un zăcământ metalifer. – Din fr. gangue. < DEX '98.
 FALD, falduri, s. n. Cută formată de o haină largă, o stofă, o pânză, etc. care atârnă. [Var.: fáldur, s. m.] – Din ucr. fald. < DEX '98.
 NEVOÍ, nevoiesc, vb. IV. 1. Tranz. (Numai la diateza pasivă) A fi silit sau constrâns să acționeze într-un anumit fel; a fi obligat, dator. 2. Refl. (Înv. și pop.) A face eforturi; a se strădui, a se căzni. – Din nevoie. < DEX '98.
 TEX, texuri, s. n. Sistem de măsurare a fineții firelor textile. – Din fr. tex. < DEX '98.
TEX1 ~uri n. Cui mic folosit la confecționarea și repararea încălțămintei. /<fr. tex. < NODEX.
 VERÍC, verici, s. m. (Pop. și fam.; ca termen de adresare) Diminutiv al lui văr. – Văr + suf. -ic. Sursa: DEX '98.

Maestru al Sportului Alexandru Gheorghiu, Littlebig si Nefertiti, robot17 aprilie FUGUI, , BORTI, OSTASIE, NEX, CANE, IVAR, JAC, SOARELE - Maestrul sportului Littlebig; DIVERGENT, HAIOS, MUCEZIT - Nefertiti (robot), in meciul Littlebig - Nefertiti 598 - 549.

FUGUÍ, fuguiesc, vb. IV. Tranz. 1. A înnădi furnire prin rosturi drepte. 2. A îndrepta muchiile unei piese de lemn prin rindeluire. – Cf. germ. fügen. < DEX '98.
 BORTÍ, bortesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A găuri. – Din ucr. bortyty. < DEX '98.
 OSTĂȘÍE s. f. (Înv.) 1. Serviciu de ostaș; militărie. 2. Oștire, armată. 3. Virtute ostășească, vitejie. – Ostaș + suf. -ie. < DEX '98.
 NEX, nexuri, s. n. 1. (Livr.) Legătură, înlănțuire (între lucruri, fenomene etc.); relație, raport. ◊ Nex cauzal = raport cauzal, legătură de la cauză la efect. 2. (Jur.) Contract de vânzare, de cesiune; drept de a aliena ceva. – Din lat. nexus. < DEX '98.
 CÁNĂ1, cane, s. f. (Bot.) Belșiță. – Din fr. canne. < DEX '98.
 CẤNE s. m. v. câine. < DEX '98.
 ÍVĂR ~e n. înv. 1) Închizătoare primitivă la ușile caselor țărănești constând dintr-un mâner metalic montat la broască; clanță. 2) Încuietoare (la uși, ferestre etc.) constând dintr-o bară metalică orizontală mobilă, care intră într-o ureche fixată pe toc; zăvor. /<germ. Wirbel. < NODEX.
 JAC1, jacuri, s. n. 1. Dispozitiv, folosit mai ales în telefonia manuală, care permite, prin introducerea unei fișe, stabilirea unei legături între două linii. 2. Dispozitiv de interconectare electrică a unor magnetofoane și casetofoane. [Scris și: jack. – Pr. și: geac] – Din fr., engl. jack. < DEX '98.
 soáre (corp ceresc) s. m., pl. sori. < DOOM 2.
 SOAREÁ soarele, s. f. (Franțuzism înv.) Serată. – Din fr. soirée. < DEX '98.
 DIVERGÉNT, -Ă, divergenți, -te, adj. 1. (Despre linii geometrice, raze luminoase dintr-un fascicul etc.) Care se depărtează dintr-un punct comun în direcții diferite; (despre fascicule de raze luminoase) a cărui secțiune crește pe măsura depărtării de un punct de referință; (despre sisteme optice) care produce un fascicul de raze de lumină ce se depărtează unele de altele. ♦ (Mat.; despre șiruri de numere) Care nu are o limită finită, care tinde spre infinit. 2. Fig. (Despre păreri, concepții, atitudini) Care se deosebesc, se contrazic între ele; care urmăresc scopuri diferite. – Din fr. divergent, lat. divergens, -ntis. < DEX '98.
 HAIÓS, -OÁSĂ, haioși, -oase, adj. (Fam.) Plin de haz, amuzant, simpatic, nostim. [Pr.: ha-ios] – Hai + suf. -os. < DEX '98.
 MUCEZÍT, -Ă, muceziți, -te, adj. Mucegăit. – V. mucezi. Sursa: DEX '98.

Ciprian Turculet, Agnostic si Marinkad16 aprilie PRESCRIS, OVEI, STRESATE, BAVE - Agnostic; FOSFATI, AZ, NAPOIAU, PENATII, VUR, IM - Marinkad (foto de la Isc.ro), in meciul Agnostic - Marinkad 653 - 468.

PRESCRÍS, -Ă, prescriși, -se, adj. 1. (Despre pedepse penale, drepturi de proprietate etc.) Care și-a pierdut valabilitatea prin prescripție (1). 2. Care a fost indicat într-un tratament medical. – V. prescrie. Sursa: DEX '98.
 ÓVĂ, ove, s. f. Ornament arhitectural de forma unui ou folosit la decorarea în relief a mulurilor, a cornișelor și a capitelurilor și în ornamentația mobilierului sculptat, în giuvaiergerie. – Din fr. ove. < DEX '98.
 A STRESÁ ~éz tranz. A produce stres; a tulbura prin stres. /<fr. stresser. < NODEX.
 BÁVĂ s. f. parte a peretelui unei gogoși de mătase din care se extrage mătasea superioară. (< it. bava). < MDN.
 FOSFÁT, fosfați, s. m. Nume generic dat sărurilor acidului fosforic rezultate prin reacția acestuia cu o bază. ◊ Fosfat de calciu = sare de calciu a acidului fosforic, folosită ca îngrășământ agricol. Fosfat de sodiu = sare de sodiu a acidului fosforic, întrebuințată la dedurizarea apei și în analize chimice. – Din fr. phosphate. < DEX '98.
 az s.m. (înv.) 1. numele primei litere a alfabetului chirilic 2. eu (în zapise, înaintea numelui propriu). < DAR.
 NAPOIÁ vb. I. v. înapoia2. < DEX '98.
 PENÁT, -Ă, penați, -te, adj. (Despre frunze) Care are nervurile secundare sau foliolele așezate de o parte și de alta a nervurii principale sau a pețiolului, ca firele unei pene1. – Din lat. pennatus, fr. penné. < DEX '98.
 PENÁȚI s. m. pl. Nume dat, în mitologia romană și etruscă, unor divinități considerate a fi ocrotitoare ale casei și ale familiei. ♦ Fig. (Livr.) Cămin, casă (părintească). – Din lat. penates. < DEX '98.
 VUR interj. (Rar) Exclamație care exprimă durere sau regret; ah, vai. – Onomatopee. < DEX '98.
 IM1, imuri, s. n. (Reg.) Noroi, murdărie. – Lat. limus. < DEX '98.
IM2- Element de compunere cu sens negativ și privativ, formând substantive, adjective, verbe. [Var.: in1-] – Din fr., lat. in-. Sursa: DEX '98.

Florin Gheorghe, Carol si Mosorel, robot15 aprilie EMU, HIAT, MUS, AGUZII, AGA, LENTORII - Carol; IC, SUFOCANTI, URDIND, ONIX, LACUSTRE, FTORI, JAPSA - Mosorel (robot), in meciul Carol- Mosorel 525 - 473.

EMU (‹ germ.) Pasăre terestră acarinată, de talie mare (până la 2 m), endemică în Australia și asemănătoare cu struțul, dar lipsită de creasta cornoasă de pe cap, foarte bună alergătoare (70 km/h) și înotătoare (Dromiceius novaehollandiae). Specie ocrotită. Sursa: DE.
 HIÁT ~uri n. 1) Fenomen fonetic constând în întâlnirea a două vocale pronunțate succesiv în silabe diferite, fie în interiorul unui cuvânt, fie între două cuvinte alăturate. 2) Lipsă de continuitate între două fenomene; întrerupere; discontinuitate. /<fr., lat. hiatus. < NODEX.
 MUS s. m. 1. elev marinar. 2. ajutor al timonierului (schipărului) la bordul unei ambarcații cu vele. (< engl. mus, fr. mousse). Sursa: MDN.
 PARTURIUNT MONTES, NASCENTUR RIDICULUS MUS (lat.) se vor căzni munții (în durerile facerii) și se va naște un biet șoarece – Horațiu, „Ars poetica”, 139. Versul caracterizează rezultatele disproporționat de mici în raport cu strădaniile despuse și indică totodată una din sursele generale ale comicului. Sursa: DE.
 AGÚD ~zi m. pop. Pom cu lemn tare, cu fructe mici, cărnoase, comestibile, ale cărui frunze sunt folosite ca hrană pentru viermii-de-mătase; dud. / Din agudă. < NODEX.
 ÁGĂ, agi s. m. (Înv.) 1. Ofițer (comandant) din armata otomană. 2. Titlu dat comandantului pedeștrilor însărcinați cu paza orașului de reședință, iar ulterior șefului agiei. 3. Persoană care avea titlul de agă (1, 2). [Var.: agá, agale s. f.] – Din tc. ağa. < DEX '98.
 LENTOÁRE, lentori, s. f. (Franțuzism) Încetineală. – Din fr. lenteur. < DEX '98.
IC ~uri n. reg. Pană pentru despicat lemne sau pentru a fixa unele piese sau elemente de construcție. /<ung. ik. < NODEX.
-ÍC, -Ă suf. 1. „referitor la...”, „propriu...”. 2. (chim.) „oxacid; sare metalică”. 3. „de forma”, „cu aspect”. (< fr. -ique, engl. -ic, germ. -isch, cf. lat. -icus). < MDN.
 SUFOCÁNT, -Ă, sufocanți, -te, adj. (Adesea fig.) Care provoacă sufocarea, care sufocă; înăbușitor, asfixiant. – Din fr. suffocant. < DEX '98.
 URDÍ, urdesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A face urdă. – Din urdă. < DLRM.
 ONÍX s. n. Varietate neagră de agat fin, adesea cu striații de diferite culori (albe, roșii, cenușii etc.), folosită ca piatră semiprețioasă la confecționarea unor obiecte ornamentale; p. ext. obiect făcut din acest material. [Acc. și: ónix] – Din fr. onyx. < DEX '98.
 -ÓNIX2 elem. onic(o)-. < MDN.
 LACÚSTRU, -Ă, lacustri, -e, adj. Privitor la lacuri1, care trăiește sau care crește în lacuri1. ◊ Locuință (sau așezare etc.) lacustră = locuință (sau așezare etc.) clădită pe stâlpi la suprafața apei unor lacuri1, specifică în epoca preistorică. – Din fr. lacustre, lat. lacustris. < DEX '98.
 lacustru, sistem depozițional ∼ , (engl.= lacustrine) sistem natural cu mase de apă stătătoare, localizate în zone depresionare din domeniul continental, în relație directă cu uscatul înconjurător. Dimensiunile s.l., față de mări și oceane sunt mult limitate. Energia de bazin este scăzută, iar natura sedimentelor este determinată de calitatea apelor (chimism) și de clima care controlează evoluția s.d. În zonele aride se acumulează carbonați, sulfați, cloruri, uneori în alternanță cu argile, iar în zonele temperate și umede, sapropeluri, turbe, mâluri feruginoase etc. < Petro-Sedim.
 FTORI- (Înv.) Element de compunere care, întrebuințat înaintea numelor de funcții, însemna „al doilea” (în rang). Ftori-logofăt, ftori-stolnic. [Var.: vtóri] – Din bg. vtori. < DEX '98.
 JÁPȘĂ, japșe, s. f. Depresiune de mică adâncime din bălțile sau din Delta Dunării, cu contur circular sau alungit, acoperită de apă numai în timpul revărsărilor, în care se dezvoltă o bogată vegetație de apă. ◊ (Pop.) Baltă mică. [Pl. și: jăpși] – Et. nec. Sursa: DEX '98.

Paula Chirosca, Somebody si Ybis14 aprilie STUH, BRIA, PILC, COSTALE, BUR, MISTO - Somebody (galerie, interviu); VATAF, POPIM, ANODINA, TAPELOR - Ybis (foto frame 2), in meciul Somebody - Ybis 476 - 391.

STUH s. n. v. stuf. < DEX '98.
 BÂTLAN-DE-STÚH s. v. bou-de-baltă. < Sinonime.
 BRIÁ, briez, vb. I. Intranz. (Franțuzism) A se face remarcat prin calități excepționale (mai ales inteligență); a străluci, a se deosebi. [Pr.: bri-a] – Din fr. briller. < DEX '98.
 BRÍE, brii, s. f. Plantă erbacee aromatică cu frunze ascuțite, cu flori albe și cu fructe aproape cilindrice (Meum athamanticum). – Et. nec. < DEX '98.
 PILC, pilcuri, s. n. (Tipogr.) Val de uns literele cu cerneală. – Din pol., ucr. pilka. < DEX '98.
 pîlc n. (vsl. plŭkŭ, pîlc, mulțime, rus. polk, polc, d. vgerm. folc, ngerm. volk, popor, lat. vulgus, vulg. V. polc). Corp de armată (Vechĭ). Ceată, trupă, grupă: un pîlc de oamenĭ de păturnichĭ, eĭ veneaŭ pîlcurĭ-pîlcurĭ. V. gloată, stol, droaĭe. < Scriban.
 COSTÁL, -Ă, costali, -e, adj. Al coastei, care ține de coastă. – Din fr. costal. < DEX '98.
 BUR, -Ă, buri, -e, s. m. și f. (La pl.) Populație în Africa de Sud constituită din urmașii coloniștilor europeni, în special olandezi, stabiliți aici în secolul al XVII-lea; (la sg.) persoană care face parte din această populație. – Din pronunțarea bur a cuv. engl. boer. < DEX '98.
 MIȘTÓ adj. invar. (Arg.) (Foarte) bun, (foarte) frumos. ♦ (Substantivat, n., în expr.) A lua (pe cineva) la mișto = a-și bate joc (de cineva), a-l ironiza. – Din țig. mišto. < DEX '98.
 MIȘTÓ adj. v. apetisant, arătos, bun, chipeș, delicios, frumos, gustos, izbutit, îmbietor, plăcut, realizat, reușit, savuros, suculent, valoros. < Sinonime.
 VĂTÁF ~i m. 1) (în Moldova și Muntenia medievală) Persoană având misiunea de a dirija și supraveghea munca la o moșie boierească; vechil. 2) (la curtea unui demnitar) Conducător al curtenilor și slujitorilor. 3) pop. Conducător al călușarilor sau al unei cete de colindători. /Orig. nec. < NODEX.
 POPÍ, popesc, vb. IV. Tranz. și refl. (Pop.) A (se) hirotonisi, a (se) preoți. – Din popă. < DEX '98.
 ANODÍN, -Ă, anodini, -e, adj. Fără importanță sau valoare; fără urmări. – Din fr. anodin. < DEX '98.
 TÁPĂ s. f. 1. (mar.; tehn.) capac cu care se acoperă o deschizătură, gura unui tun. 2. tăietură la baza arborilor pentru a le orienta direcția de cădere la tăiere. 3. scobitură la capătul elementelor de construcție din lemn, pentru a le putea îmbina. (< fr. tape). Sursa: MDN.

Maestru al Sportului Mihai Negrea, MichiRodica Raican, Cricketro13 aprilie EXIGAND, HORDEI, ANA, BOLTEAM, FESTONAU, TRENDURI, FUNDASII, POTCAP, ZACAS, VU, UDMEI, CIOATCEI, DRIPIRAM, PIGMEEI - Topuri la partida Duplicat de la ora 8. Foto: Maestrul sportului Michi și Cricketro.

EXÍGE, exíg, vb. III. Tranz. (Livr.) A cere imperios, a necesita. – Din lat. exigere, fr. exiger. < DEX '98.
 HÓRDĂ, horde, s. f. V. hoardă. < DEX '98.
 urdíe f. (turc. ordu, orda, ordy, urdu, tabără, armată; ngr. ordi [scris ornti], bg. sîrb. ordija, rus. ordá, pol. [h]orda, it. orda, fr. germ. horde). Tabără păgînească. Ceată de năvălitorĭ (maĭ ales Turcĭ și Tatarĭ). – Și ordíe (Nec. 2, 403), oardă (389) și órdă. Azĭ (neol. după fr.) și hordă și hoardă. V. poĭadă. < Scriban.
 ANÁ, anale, s. f. Frânghie de care sunt suspendate cârligele carmacelor. ♦ Frânghie cu plute care se agață de marginea superioară a mrejelor și a altor plase pescărești. – Et. nec. < DEX '98.
ANA- Element prim de compunere savantă cu semnificația „în sus”, „înapoi”, „din nou”, „de-a curmezișul”. [< fr. ana-, cf. gr. ana – înapoi, în sus]. < DN.
 BOLTÍ, boltesc, vb. IV.Tranz. A da (unei construcții) formă de boltă (1). ♦ Refl. A se deschide în formă de boltă (1). – Din boltă. < DEX '98.
 FESTONÁ, festonez, vb. I. Tranz. A tivi, a împodobi cu feston. – Din fr. festonner. < DEX '98.
 TREND s.n. Direcție principală de dezvoltare a unui fenomen, a unei evoluții pe termen lung; mișcare economică de lungă durată (< engl. trend). < MDN.
 FUNDÁȘ, fundași, s. m. Jucător din apărarea unei echipe de fotbal, de rugbi etc., care acționează în imediata apropiere a porții proprii (la fotbal), a liniei de țintă (la rugbi) etc.; apărător. – Fund1 + suf. -aș. < DEX '98.
 POTCÁP, potcapuri, s. n. 1. Acoperământ al capului, de formă cilindrică, fără boruri, purtat de preoții și călugării ortodocși. 2. Compus: potcapul-călugărului = plantă erbacee din familia compozeelor, cu frunze păroase și cu flori galbene dispuse în capitule (Leontodon hispidus). – Din sl. podŭkapŭ. < DEX '98.
 ZĂCÁȘ, -Ă, zăcași, -e, adj. (Reg.) 1. Care zace bolnav în pat; fără putere; p. ext. leneș, trândav. 2. Fig. Rău, răutăcios, invidios; răzbunător. – Zăcea + suf. -aș. < DEX '98.
 VU s.m. invar. Unitate de măsură a volumului semnalelor audio în transmisiunile prin electrocomunicații. [< fr. vu]. < DN.
déjŕ-vu (fr.) [pron. dejavǘ] s. n. < DOOM 2.
pa, vu, ga, di, ke, zo, ni, numele notelor muzicale bisericeștĭ, care corespund cu do, re, mi, fa, sol, la, si. < Scriban.
 vu (gr. βου, de la numeralul ’β = 2), denumire dată în muzica psaltică (v. bizantină, muzică) unuia din cele șapte sunete, care corespunde lui mi*. < DTM.
ÚDMĂ s. f. v. uimă; ÚIMĂ, uime, s. f. (Pop.) Inflamație a ganglionilor limfatici (de la gât și de la subsuori); scurtă. [Var.: údmă s. f.] – Cf. ngr. ídhma „ umflătură dureroasă ”. < DEX '98
cĭoátcă f., pl. e și cĭotcĭ (d. cĭotcă). Est. Grupă, ceată, societate: a intra în cĭoatca bătrînilor. < Scriban.
 DRIPÍ, dripesc, vb.IV. Tranz. (Înv. și reg.) A bătători, a bătuci. < DLRM.
 PIGMÉU, -ÉE, pigmei, -ee, s. m. și f. (Rar la f.) 1. (Mitol.) Persoană care făcea parte dintr-o populație fabuloasă de pitici, despre care se credea, în antichitate, că locuiește în diverse ținuturi îndepărtate. 2. Persoană care aparține unor populații din Africa centrală, din bazinul fluviului Congo, cu înălțimea medie sub un metru și jumătate; p. gener. persoană de statură foarte mică. ◊ (Adjectival) Populație pigmee. 3. Fig. Persoană lipsită de orice valoare, de calități, de merite. – Din fr. pygmée. < DEX '98.

Cristian Popovici, Cristianp si Carmen Bajenaru, Ursbipolar12 aprilie ZEA, PRODUCT, SPANT, VUVEI, GNOM, LIANT, FAMEN, GERIDUL - Cristianp; DILI, TAGME, HARCA, BIO - Ursbipolar, in meciul Cristianp - Ursbipolar 476 - 391.

ZEA, zele, s. f. V. za2. < DEX '98.
 PRODÚCT, producte, s. n. (Înv.) 1. Produs (1); marfă. 2. Produs (2). – Din lat. productus, germ. Produkt. Sursa: DEX '98.
 SPÂNȚ s. m. v. spânz. SPÂNZ, spânzi, s. m. Plantă erbacee toxică cu rizomul gros și ramificat în numeroase fibre lungi, cu frunze palmate, cu florile roșii aplecate în jos, care se folosește în medicină (Helleborus purpurescens). [Var.: (reg.) spânț s. m.] – Et. nec. < DEX '98.
 VÚVĂ, vuve, s. f. (Reg.) Dairea, tamburină. – Et. nec. < DEX '98.
 GNOM, gnomi, s. m. Fiecare dintre spiritele despre care se credea că locuiesc în interiorul pământului, păzind bogățiile lui ascunse. – Din fr. gnome. < DEX '98.
 LIÁNT, lianți, s. m. 1. Material fluid sau adus în stare fluidă, care are proprietatea de a lega prin întărire bulgării sau granulele unui material solid cu care a fost amestecat; aglomerant. 2. Substanță care servește la fixarea unui pigment pe fibra textilă. [Pr.: li-ant] – Din fr. liant. < DEX '98.
 FÁMEN, fameni, s. m. (Înv.) Bărbat castrat; spec. eunuc. ♦ Fig. Bărbat decăzut din punct de vedere moral. – Refăcut din fameni (pl. lui famăn înv. „bărbat castrat”, din lat. *feminus, din femina). < DEX '98.
GERÍD, geriduri, s. n. (înv.) Numele unui joc turcesc în care călăreții aruncau, din galop, un băț în formă de suliță spre adversar, și pe care acesta trebuia să-l prindă tot din goana calului. ♦ Băț în formă de suliță folosit în acest joc. [Var.: gerét s. n.] – Din tc. cirid. < DEX '98.
 DILÍ, dilésc, vb. IV. (Arg.) 1. Tranz. A lovi, a bate. 2. Tranz. A fura, a șterpeli. (etim. neclară; prob. din gr. δηλέομαι (= a lovi), prin interm. țig.; se poate de asemenea pune în leg. cu țig. da-, part. dilo (= a da) (Graur, Juilland); provine, cu prob. mai mare, din sl. dĕliti (= a împărți, a distribui) (cf. deli); accepția 2. se justifică fără nici o îndoială din expresia a da o lovitură; der. dileală). Sursa: DER.
 TÁGMĂ, tagme, s. f. Totalitatea persoanelor care aparțin aceleiași categorii profesionale sau sociale; breaslă; ceată. ♦ (Peior.) Clică, gașcă. – Din ngr. tághma. < DEX '98.
 harcá s.f. (reg.) zidul din piatră și var, ca un brâu, de la temelia casei țărănești. < DAR.
 HÂRCĂ, hârci, s. f. 1. Craniu (de mort); țeastă. 2. Epitet depreciativ dat unei femei bătrâne, urâte și rele. – Din ucr. hyrka. < DEX '98.
 hárcă, (hârcă), s.f. – (mit.) Pește uriaș; balenă; „tata peștilor” (Papahagi 1925): „O mărs o fată cu boii la râu și s-o băgat în marginea râului să adape boii. Și odată o vinit harca și-o prins-o pă fată de picior” (Bilțiu 1999: 138): „În Maramureș, deși lipsesc apele mari, întâlnim totuși mitocredințe ale apelor, unele născocite din rațiuni de ordin practic, având drept scop îndepărtarea copiilor de la apele curgătoare” (Bilțiu 1999: 26-27). – Probabil din hârca (< ucr. hyrka). < DRAM.
 BIO- Element de compunere care exprimă ideea de „viață” și servește la formarea unor substantive ca biofizică și a unor adjective ca biobibliografic etc. [Pr.: bi-o] – Fr. bio- (<gr.). Sursa: DLRM.

Finella, robot si Cosmin Donciu, Cosmindon11 aprilie SOZI, TEVATURA, CIUMP, MIXTURII, VURTUL - Finella (robot); PAG, VENET, ADSORBITE, JAPSE -Cosmindon (galerie, interviu), in meciul Finella - Cosmindon 450 - 559.

ȘOD, ȘOÁDĂ, șozi, șoade, adj. (Reg.) Curios, ciudat; bizar. ♦ Nostim, hazliu. – Din magh. sod. < DEX '98.
 TEVATÚRĂ s. f. Zarvă, gălăgie, scandal. ♦ Bucluc, neplăcere. ♦ Tulburare, încăierare, răscoală, răzmeriță. – Din tc. tevatür. < DEX '98.
 CIUMP, ciumpi, s. m. (Reg.) Bucată rămasă din ceva căruia i s-a tăiat, i s-a retezat vârful. – Et. nec. < DEX '98.
 MIXTÚRĂ, mixturi, s. f. 1. (Livr., depr.) Amestec de elemente eterogene; amestecătură. 2. Substanță, material, amestec etc. preparate prin amestecarea mai multor substanțe, materiale etc., de obicei lichide sau granulare. 3. (Muz.) Sunet deosebit obținut la orgă prin producerea simultană a unor timbruri diferite. – Din fr. mixture, lat. mixtura. < DEX '98.
 VURT, vurturi, s. n. (Reg.) Rachiu slab, prost; poșircă. – Et. nec. < DEX '98.
 PAG1 s. m. v. paj. < DEX '98.
 PAG2, -Ă, pagi, -ge, adj., s. m. și f. (Cal sau, rar, alt animal) negru sau roșcat cu pete albe. – Din sl. *pĕgŭ. < DEX '98.
 -PÁG elem. „unit, legat”. (< fr. -page, cf. gr. pagos). < MDN.
 VENÉT, veneți, s. m. (La pl.) Populație indo-europeană așezată în antichitate în nord-estul Peninsulei Italice și supusă de romani; (și la sg.) persoană care făcea parte din această populație. – Din fr. Vénčtes. < DEX '98.
 ADSORBÍ, adsórb, vb. IV. 1. Refl. (Despre substanțe) A se produce o adsorbție. 2. Tranz. A fixa pe suprafață – Din fr. adsorber (după sorbi). < DEX '09.
 JÁPȘĂ, japșe, s. f. Depresiune de mică adâncime din bălțile sau din Delta Dunării, cu contur circular sau alungit, acoperită de apă numai în timpul revărsărilor, în care se dezvoltă o bogată vegetație de apă. ◊ (Pop.) Baltă mică. [Pl. și: jăpși] – Et. nec. Sursa: DEX '98.

Gheorghe Roman, Gigiuc si Keres, robot10 aprilie TREND, IT, TIMF, BERC, VRASNICE - Gigiuc; GURMA, NEICUSOR, JAREAI, CRANIATE - Keres (robot), in meciul Gigiuc - Keres 599 - 562.

TREND s.n. Direcție principală de dezvoltare a unui fenomen, a unei evoluții pe termen lung; mișcare economică de lungă durată (< engl. trend). < MDN.
 IȚ, iți, s.m. (reg.) copil neastâmpărat. < DAR.
íță f., pl. e (d. lat. licia pl. d. licium, firu urzeliĭ; it. liccio, sp. lizo, d. licium; pv. lissa, fr. lice și lisse, d. licia). Fir de urzeală la pînză. Fir de sfoară saŭ de funie: această funie e în patru ițe. Partea de sus a războĭuluĭ și care susține ițele. Fig. A se încurca ițele, a se încurca o afacere, a deveni maĭ grea. A încurca cuĭva ițele, a-ĭ turbura [!] afacerile. – Tiktin, luîndu-se după o strigătură izolată (la mijlocu ițuluĭ intră capu mîțuluĭ), zice că nu există sing. iță!!! De la iț pluralu ar fi maĭ degrabă ițurĭ fiind-că-ĭ monosilab), ca spriț și sughiț. < Scriban.
 IT s. singulare tantum Tehnologia informației; acronim (scris doar cu majuscule) pentru englezescul information technology însemnând „tehnologia informației” (Microsoft se înfruptă din IT-ul românesc). Când însoțește un substantiv are valoare adjectivală (industria IT, sectorul IT etc. – care privește tehnologia informației). [ < engl. IT ]. < Neoficial.
 TIMF, timfi, s. m. Veche monedă poloneză sau rusească care a circulat și în Moldova. – Din pol. tynf. < DEX '98.
 BERC2, BEÁRCĂ, berci, -ce, adj. 1. (Despre animale) Cu coada scurtă sau scurtată; fără coadă. 2. (Despre căciuli; la f.) Fără vârf, fără țugui, teșit. – Et. nec. < DEX '98.
 BERC1, bercuri, s. n. (Reg.) Dumbravă, pădurice. – Magh. berek. < DLRM.
 VRẤSNIC, -Ă adj. v. vârstnic. < DLRM.
 GÚRMĂ, gurme, s. f. Boală infecțioasă a mânjilor și a cailor tineri, manifestată prin febră, catar nazal și abcese ale unor ganglioni. – Din fr. gourme. < DEX '98.
 NEICUȘÓR s. (pop.) neiculean, neiculiță, neicuță. < Sinonime.
 JĂRÍ, jăresc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A răscoli jarul1 pentru a aprinde mai bine cărbunii; a jerui. – Din jar1. < DEX '98.
 CRANIÁTE s.n.pl. (Zool.) Subîncrengătură de animale vertebrate prevăzute cu craniu; (la sg.) animal din această subîncrengătură. [Sg. craniat. / cf. gr. kranion – craniu]. Sursa: DN.

9 aprilie OMANEZ, GALCEVOSILOR, GENATEI, JUNCUTI, IMAM, BRADANI, PROROG, BIV, UDIT, PARFE, POXIILE, CANINEI - Topuri la partida Duplicat de la ora 16.

omanéz (referitor la Oman) adj. m., s. m., pl. omanézi; adj. f., s. f. omanéză, pl. omanéze. < DOOM 2.
 GÂLCEVÓS adj., s. v. arțăgos, certăreț, gâlcevitor, scandalagiu. < Sinonime.
 GENÁT, genați, adj.m. (Rar; despre ochi) Cu gene lungi. – De la geană. < DEX '98.
 JUNCÚȚ, juncuți, s. m. Juncușor. – Junc + suf. -uț. < DEX '98.
 IMAM (IMAN) (cuv. arab însemnând „model”, „călăuză”, „reprezentant”) 1. (La sunniți) Conducătorul spiritual și temporal al comunității religioase, califul. 2. (La șiiți) Conducătorul dinastic al comunității religioase, polul ierarhiei spirituale. 3. (La sunniți) Titlu onorific dat unui cunoscut autor religios. 4. (În general) Conducătorul rugăciunii comune. < DE.
 BRĂDÁN, brădani, s. m. (Reg.) Brad stufos. – Din brad + suf. -an. < DLRM.
 PROROGÁ, proróg, vb. I. Tranz. A amâna (din oficiu) pentru o dată ulterioară activitatea unui corp constituit, a unei adunări legislative, un termen scadent etc. – Din fr. proroger, lat. prorogare. < DEX '98.
 BIV adj. invar. (Înv.; urmat de un titlu, de o funcție) Fost. – Din sl. bivŭ. < DEX '98.
 biŭ și biv n. (ung. bö, böv, larg, frecŭent, îmbelșugat, de unde și böseg, belșug. V. bios, belșug). Vechĭ. În de biŭ saŭ de biŭ, din belșug. – În Ban. din biŭ. – În Ps. S. a fi ęn de biŭ, a locui. < Scriban.
 UDÍ, udesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A rămâne pe loc. < DLRM.
 PARFÉ, parfeuri, s.n. Specialitate de înghețată pe bază de frișcă, preparată în formă specială, servită tăiată felii. – Din fr. parfait. < DGE.
 PÓXIE s. v. animozitate, ciudă, discordie, dușmănie, gelozie, invidie, învrăjbire, necaz, ostilitate, pică, pizmă, pornire, ranchiună, ură, vrajbă, vrăjmășie, zâzanie. < Sinonime.
 CANÍN, -Ă, canini, -e, adj., s. m. 1. Adj. De câine, privitor la câine; câinesc. Rasă canină. 2. S. m. Fiecare dintre dinții lungi și ascuțiți, așezați între dinții incisivi și premolari, foarte dezvoltați la animalele carnasiere. – Din fr. canin, canine, lat. caninus. < DEX '98.

Maestru al Sportului Valentin Craciunica, Waly si Mirela Maria, Meia20088 aprilie SCANAND, LIPANUL, ERECTORI, PUDL, IDO - Maestrul sportului Waly; BAX, PUDLA - Meia2008, in meciul Waly - Meia2008 565 - 530.

SCANÁ, scanez, vb. I. Tranz. (Tehn., Med.) A explora prin intermediul unui scaner. – Din engl. scan. < DEX '98.
 LIPÁN1, lipani, s. m. Pește asemănător cu păstrăvul, cu corpul argintiu și alungit, cu capul mic, care trăiește în zona inferioară a apelor de munte (Thymallus thymallus). – Cf. scr. lipan, lipen. < DEX '98.
 LIPÁN2, lipani, s. m. (Bot.) Brusture. – Din bg. lepjan. < DEX '98.
 ERECTÓR, -OÁRE, erectori, -oare, adj., s. n. 1. Adj. (Anat.; despre mușchi) Care servește la ridicarea anumitor organe. 2. S. n. Mașină de lucru folosită la ridicarea și la așezarea în poziție definitivă a pieselor prefabricate grele. – Din fr. érecteur. < DEX '98.
 PUDL s. m. v. pudel. < DEX '98.
 ÍDO s. n. Limbă internațională, formată prin simplificarea limbii esperanto. – Din fr. ido. < DEX '98.
 BAX s. n. cutie (de diferite dimensiuni) pentru ambalaj. (<engl. box). < MDN.
 PUDLÁ vb. tr. a separa impuritățile din fontă pentru a obține oțel cu însușiri speciale. (< fr. puddler). Sursa: MDN.

Maestru al Sportului Alexandru Lacatis, Mihu si Alehin, robot7 aprilie IJDEREA, RIZEAFCE, DOXA, PES, CEAC, SENARUL - Maestrul sportului Mihu (galerie, interviu); TAPOSNIC, UNCROP, IRA, HEM, PULPARI - Alehin, in meciul Mihu - Alehin 640 - 584.

ijderí (ijderésc, – ít), vb. – 1. A afla, a descoperi, a inventa. – 2. A stîrni, a îmboldi, a ațîța. – 3. A se ivi, a proveni, a se naște. – Var. ijdări, ijdăni, izdări, izdăni, jidări, jidărî, zădărî. Sl. izdirati, cf. sb. izdirati se na koga „a trata pe cineva cu asprime”, bg. dirjă „a scormoni”, zadiram „a face să turbeze”. Sînt cuvinte înv. la toate sensurile și cu toate var., cu excepția lui zădărî, cu sensul lui bg. Explicațiile anterioare nu satisfac cuvîntul identic cu a îndîrji (Cihac, II, 147); din sl. izgnati „a expulza”, cf. izgoni (Tiktin). Cf. Scriban, care pleacă de la un sl. izdirati. – Der. ijderitor, adj. (creator); ijderenie (var. ijdăranie, ijderanie), s. f. (proveniență, origine); izdăritură, s. f. (proiect; creație); zădărîtor, adj. (iritant); zădăreală, s. f. (ațîțare, incitare). < DER.
RIZEÁFCĂ, rizeafce, s. f. Specie de scrumbie care trăiește în Marea Neagră, de unde migrează în Dunăre pentru reproducere și hrană (Alosa caspia nordmanni). [Var.: rizáfcă s. f.] – Et. nec. < DEX '98.
 DÓXĂ s. f. sg. (Fam.) Minte, pricepere, deșteptăciune. – Din ngr. dóxa. < DEX '98.
 PEȘ s. n. (Pop.; în loc. adv.) Într-un peș = pe o parte, într-o latură, într-o rână; înclinat, pieziș, oblic. – Din tc. peș. < DEX '98.
 CEAC s. n. Prăjină lungă, prevăzută la un capăt cu cârlig, folosită pentru prinderea și manevrarea butucilor pe apă. – Et. nec. < DEX '98.
 SENÁR, senare, adj. (În sintagma) Vers senar = vers latin de șase picioare. – Lat. senarius, fr. sénaire. < DEX '98.
 TAPÓȘNIC, tapoșnici, s. m. Plantă erbacee din familia labiatelor, cu flori purpurii, cu frunze înguste, ovale și cu tulpina ramificată și acoperită cu peri moi, îndreptați în jos (Galeopsis ladanum). – Et. nec. < DEX '98.
 UNCRÓP, uncropuri, s. n. (Pop.) 1. Apă clocotită. 2. Băutură alcoolică fierbinte care se servește la ospățul de la casa mirelui a doua zi după cununie; ospățul și datinile obișnuite în această zi. – Din sl. ukropŭ. < DEX '98.
 ÎRA interj. (Pop.; rostit cu î prelungit) Exclamație care exprimă mirare, uimire, ciudă etc. [Var.: ắra interj.] – Onomatopee. < DEX '98.
 HEM, hemuri, s. n. Nucleu al hemoglobinei și al altor pigmenți respiratori celulari, de care se leagă un ion de fier. – Din fr. hčme. < DEX '98.
 HEM2(O)- /HEMAT(O)-, -EMÍE elem. „sânge, hematii, hemoglobină”. (< fr. hém/o/-, hémat/o/-, -hémie, cf. gr. haima, -tos). < MDN.
 hem conj. – Se folosește în formă reduplicată, pentru a indica o alternanță; fie-fie, sau-sau. Bg. hem (DAR). < DER.
 pulpár m. (ca cĭorapĭ, tuzlucĭ ș. a.) și n., pl. e (d. pulpă). Pl. Tuzlucĭ. Sursa: Scriban.

Floria Bezan, Prettyflor si Sorin Poclitaru, Ciocio6 aprilie FOTI, JIG, IR, UDI, IRA, BOATA, MODAL - Prettyflor; FUNT, VINTRE, GLOSE, LEPUIAM, BERNA - Ciocio, in meciul Prettyflor - Ciocio 430 - 457.

FOT, foți, s. m. Unitate de măsură a iluminării, reprezentând iluminarea unei suprafețe de un centimetru pătrat care primește fluxul de un lumen repartizat uniform. – Din fr. phot. < DEX '98.
 JIG s. n. (Reg.) Arsuri în gât și în piept. – Comp. sb. žig. < DLRM.
 IR, iruri, s. n. (Pop.) Alifie pe care o prepară femeile la țară din diferite grăsimi, plante etc. – Din magh. ir. < DEX '98.
 UDÍ, udesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A rămâne pe loc. < DLRM.
 ÎRA interj. (Pop.; rostit cu î prelungit) Exclamație care exprimă mirare, uimire, ciudă etc. [Var.: ắra interj.] – Onomatopee. < DEX '98.
ÇA IRA (fr.) o să meargă – Cântec de mare popularitate din perioada Revoluției franceze, exprimând încrederea în izbândă. Sursa: DE.
IRA FUROR BREVIS EST (lat.) mânia este o scurtă nebunie – Horațiu, „Epistulae”, 1, 2, 62. < DE.
QUAMLIBET INFIRMAS ADIUVAT IRA MANUS (lat.) mânia dă putere chiar și brațelor slabe – Ovidiu, „Amores”, I, 7. < DE.
SINE IRA ET STUDIO (lat.) fără mânie și părtinire – Tacit, „Annales”, I, 1. Caracterizare a obiectivității științifice și condiție a obiectivității în genere. < DE.
 BOÁȚĂ, boațe, s. f. (Reg. și fam.) Poznă, năzbâtie, boroboață. – Din boroboață. < DEX '98.
 MODÁL, -Ă, modali, -e, adj. 1. (Gram.) Care aparține modului (2), care se referă la mod, care exprimă modul. 2. (Gram.) Care se referă la mod (1), care indică modul; de mod. 3. (Muz.) Care se referă la mod (3), care aparține modului. – Din fr. modal. < DEX '98.
 modal, compoziție ∼ (ă), (engl. = modal composition) termen prin care se desemnează compoziția mineralogică reală a unei roci exprimată în procente de greutate sau de volum; analiza m. a rocilor magmatice stă la baza clasificării mineralogice cantitative (ex.: clasificările lui Johannsen și Streckeisen). < Petro-Sedim.
 FUNT (‹ germ.) s. m. 1. Unitate de măsură engleză pentru masă, egală cu 0,453592 kg. 2. (În trecut, în Rusia, sfârșitul sec. 17 – 1918) Unitate de măsură pentru masă, egală cu 0,409512 kg. < DE.
 VÍNTRE, vintre, s. f. (Pop.) 1. Pântece, abdomen, burtă. 2. (La pl.) Măruntaie. 3. Dizenterie; diaree. – Lat. venter, -ris. < DEX '98.
 GLÓSĂ, glose, s. f. 1. Explicarea sensului unui pasaj sau a unui cuvânt dintr-o scriere; spec. comentariu sau notă explicativă făcută pe marginea unui text. ♦ (La pl.) Totalitatea cuvintelor care alcătuiesc un glosar. 2. Formă fixă de poezie în care fiecare strofă, începând de la cea de-a doua, comentează succesiv câte un vers din prima strofă, versul comentat repetându-se la sfârșitul strofei respective, iar ultima strofă reproducând în ordine inversă versurile primei strofe. – Din lat. glossa. Cf. fr. glose, it. glossa, germ. Glosse. < DEX '98.
 LEPUÍ, lepuiesc, vb. IV. Tranz. A netezi extrem de fin suprafața unei piese metalice cu ajutorul unei substanțe abrazive speciale. – Et. nec. < DEX '98.
 BÉRNĂ s. f. (În sintagma) Pavilion (sau drapel) în bernă = pavilion, drapel național coborât pe jumătate în semn de doliu. – Din fr. berne. Sursa: DEX '98.

Carmen Dinca, Lara1 si Iris, Ika5 aprilie SONARE, RA, LOCATIVA, XU, UI - Lara1; AD - Ika, in meciul Lara1- Ika 366 - 504.

SONÁ, sonéz, vb. I. Refl. (Fam.; despre oameni) A-și pierde judecata, a se țicni. – După fr. sonné. < DEX '98.
 SONÁR, sonare, s. n. 1. Principiu natural și tehnic de detectare a unui obiect în spațiu, bazat pe emisia și reflectarea undelor. 2. Detector sonic pentru telecomunicații subacvatice, folosit pentru reperarea unor obiecte submarine. – Din fr. sonar. < DEX '98.
 sonare (cuv. it. „a cânta la un instrument”), verb care, spre deosebire de cantare (it. „a cânta”), indică execuția instrumentală a unei lucrări muzicale. Se află la originea termenului sonata*, care, în sec. 16-17, desemnează orice piesă destinată unuia sau mai multor instr. < DTM.
 ră, V. răŭ. < Scriban.
 ră-, prefix, V. re-. < Scriban.
 LOCATÍV, -Ă, locativi, -e, s. n., adj. 1. S. n. Caz al flexiunii nominale în unele limbi, care arată locul unde se petrece acțiunea verbului. 2. Adj. Privitor la casele închiriate; al caselor închiriate. ◊ Valoare locativă = venitul pe care îl poate aduce un imobil sau un apartament în cazul închirierii lui. Spațiu locativ = ansamblul încăperilor locuite sau destinate a fi locuite de cineva. – Din fr. locatif. < DEX '98.
 XU s.m. Monedă divizionară în Vietnam, a suta parte dintr-un dong. ♦ Monedă divizionară din fostul Vietnam de Sud, echivalentă cu un cent. (din vietnam. xu < fr. sou = veche monedă fr. egală cu 12 denari sau monedă fr. de 5 centime < v. fr. sol < lat. târzie solidus = solid1; cf. engl., fr. xu) [și MW]. < MDN.
 UI interj. 1) (se folosește pentru a exprima durere, necaz, mirare, surprindere) Vai! Of! 2) (se folosește, repetat, pentru a însoți o chiuitură în timpul jocului, la nunți etc.). /Onomat. < NODEX.
 ÚIE, ui, s. f. (Ornit.; reg.) Șoricar. < DLRM.
 AD- pref. „adaos”. (< fr. ad-, cf. lat. ad, lângă). < MDN.
ad, V. ĭad. < Scriban.
AD LÍBITUM loc. adj., loc. adv. După voie, după faptă, după plac; oricum. – Loc. lat. < DEX '09.
AD REM loc. adv. La obiect. – Loc. lat. < DEX '09.
AD LÍBITUM adv. După voie, după faptă, după plac; oricum. – Loc. lat. < DEX '98.
AD LÍTTERAM adv. Cuvânt cu cuvânt, literă cu literă; întocmai, literal, textual. – Loc. lat. < DEX '98.
AD VALÓREM adv. (De obicei despre calcularea taxelor vamale) După valoare. – Loc. lat. < DEX '98.
AD REFERÉNDUM loc. adj. Termen folosit la semnarea unui tratat internațional de către un reprezentant diplomatic împuternicit să negocieze, dar nu să angajeze statul în privința semnării tratatului. [< lat. ad referendum – pentru a referi]. < DN.
AD HÓMINEM loc. adj. argument ~ = argument îndreptat contra persoanei înseși de către adversarul său. (< lat. ad hominem, la om). < MDN.
 AD PÁTRES loc. adv. (fam.) a se întoarce ~ = a muri; a trimite ~ = a ucide. (< lat. ad patres, la strămoși. < MDN.
AD APERTURAM LIBRI (lat.) acolo unde se deschide cartea – A citi și a comenta un text ad aperturam libri, pe loc, fără o pregătire prealabilă. Variantă: Aperto libro. DE.
AD AUGUSTA PER ANGUSTA (lat.) pe poteci strâmte (și abrupte se ajunge) la fapte mari – Hugo, „Hernani”, act. IV. Parola juraților. V. și Per aspera ad astra. DE.
AD CALENDAS GRAECAS (SOLVERE) (lat.) (a plăti) la calendele grecești – Suetoniu „De vita XII Caesarum”, 87. Niciodată. Ironie la adresa rău-platnicilor, grecii neavând, ca romanii, calende (prima zi a lunii), când se achitau toate datoriile. E.
AD GLORIAM (lat.) pentru glorie – A trudi ad gloriam, fără a urmări o recompensă materială. V. și Ad honores. DE.
AD HOMINEM (lat.) la om, la persoană – Argumentum ad hominem, mod de argumentare care vizează adversarul ca persoană, și nu fondul afirmațiilor sale.
E.
AD HONORES (lat.) pentru onoare – A deține o funcție, o demnitate ad honores (onorifică, neplătită). V. și Ad gloriam. DE.
AD IMPOSIBILIUM NULLA EST OBLIGATIO (lat.) pentru imposibil nu există nicio obligație – Adagiu exprimând ideea că debitorul este exonerat de o obligație în cazul în care aceasta nu poate fi executată din cauze neimputabile lui. Sursa: DE.
AD LIMINA APOSTOLORUM (lat.) în pragul (bazilicii) apostolilor – La Roma; la Sfântul Scaun. E.
AD OSTENTATIONEM (lat.) cu fală; cu mândrie; în mod ostentativ – A face un lucru ad ostentationem. DE.
AD PATRES (lat.) la strămoși – Locuțiune folosită în expresiile familiare: a se întoarce ad patres („a muri”), a trimite ad patres („a ucide, a trimite pe lumea cealaltă”). DE.
AD PERPETUAM REI MEMORIAM (lat.) spre veșnică aducere aminte a acestei fapte – Text utilizat pe inscripțiile comemorative. DE.
AD UNGUEM (lat.) la unghie – Horațiu, „Satirae”, I, 5, 32. La perfecție. În Antichitate, sculptorii își alegeau marmura verificându-i netezimea cu unghia. DE.
AD VITAM AETERNAM (lat.) pentru viața veșnică – Pentru totdeauna, pentru vecie. E.
DE PROFUNDIS (CLAMAVI AD TE, DOMINE) (lat.) din adâncul sufletului (strigat-am către Tine, Doamne) – Psalmii, 129. Se cântă, la catolici, în cadrul liturghiei morților. De profundis, strigăt de deznădejde, a căpătat o semnificație laică, fiind luat drept titlu al unor opere de către numeroși scriitori. E.
 DE.
MACTE, NOVA VIRTUTE, PUER SIC ITUR AD ASTRA (lat.) slavă ție, copile, pentru noua ta faptă de vitejie, așa se ajunge la stele – Vergiliu, „Eneida”, IX, 641. Cuvinte de îmbărbătare pe care Apolo le adresează lui Ascanius, în războiul troienilor cu latinii. P. ext. Îndemn la o acțiune hotărâte, ieșită din comun. DE.
NOVUM ET AD HUNC DIEM NON AUDITUM! (lat.) ceva nou și nemaiauzit până astăzi! – Cicero, „Pro ligario”, I, 1. Expresie ironică. DE.
PER ASPERA AD ASTRA (lat.) pe căi anevoioase (se ajunge) la stele – Seneca, „Hercule furens”, 437. V. și Ad augusta per angusta. DE.RAȘID AD-DIN, Fadl Allah (1247-1318), istoric persan. Vizir și medic aflat în slujba hanilor mongoli din Iran. Autor al unei istorii universale, intitulată „Suma istoriilor”, care îi menționează pe români în luptele cu tătarii din 1241-1242; kara ulak, cei aflați între Dunăre și arcul carpatic, și ulak, românii din Țaratul Vlaho-Bulgar. E.
USQUE AD FINEM (lat.) până la sfârșit – A rezista usque ad finem. E.
prosa (ad sequentiam) v. secvență (I, 1). Sursa: DTM.

Maestru al Sportului Corneliu Faur, Cornf si Nicosia, robot4 aprilie PREZBITI, NEFALIST, MANGANUL, POPLINEI - Maestrul sportului Cornf; RUBIELEI, MED, CANDEL - Nicosia, in meciul Cornf - Nicosia 601 - 529.

PREZBÍT ~tă (~ți, ~te) și substantival (în opoziție cu miop) (despre persoane) Care suferă de prezbitism. /<fr. presbyte. < NODEX.
 NEFALÍST, -Ă, nefaliști, -ste, adj., s. m. și f. (Livr.) (Adept) al nefalismului. – Din fr. néphaliste; NEFALÍSM s. n. (Livr.) Abstinență totală de la orice băutură alcoolică. – Din fr. néphalisme. < DEX '98.
 MANGÁN s. n. Element chimic din grupa metalelor, de culoare albă-cenușie, strălucitor, dur și sfărâmicios, existent în natură sub formă de oxizi și întrebuințat în metalurgie la fabricarea anumitor aliaje. – Din germ. Mangan. < DEX '98.
 POPLÍNĂ s. f. v. poplin; POPLÍN, poplinuri, s. n. Țesătură lucioasă de bumbac mercerizat, cu firele de urzeală mai subțiri decât cele de băteală, folosită mai ales pentru cămăși bărbătești sau pentru îmbrăcăminte ușoară femeiască; (la pl.) sortimente diferite de țesături din asemenea fire. – Din germ. Pop(e)lin, fr. popeline. < DEX '98.
 RUBIÁ, rubiele, s. f. Numele unei monede turcești de aur, emisă spre sfârșitul evului mediu, care a circulat în țările române în prima jumătate a sec. XIX. – Din tc. rubya. < DEX '98.
 MED, mezi, s. m., adj. 1. S. m. Persoană care făcea parte din populația de bază a Mediei sau care era originară de acolo. 2. Adj. Care aparține Mediei sau mezilor (1), privitor la Media sau la mezi. – Din fr. mčde. < DEX '98.
 med și mĭed n., pl. urĭ (vsl. medŭ, mĭere, vin; bg. sîrb. med, rus. mëd, pol. miód, mĭere, rudă cu germ. met și vgr. méthy, băutură amețitoare). Idromel, o băutură făcută din apă și mĭere fermentată: Din mursă, după ce s´a lăsat să fearbă [!] mustu, se face mĭed (VR. 1908, 2, 259). – Și azĭ în nord med. < Scriban.
 CÁNDEL s. n. Zahăr cristalizat în prisme transparente mari, obținut prin cristalizarea lentă a zahărului din siropuri saturate, cu puritate mare. – Din germ. Kandel[zucker]. Sursa: DEX '98.

Mihaela Imre, Clepsidra si Viorel Naghi, Sic3 aprilie NEV, EVI, JIG, REC, MOP, SMID, BREVETAT, IC, HURIE, DESCALC - Clepsidra; UHA, ZABALE, PARTITIA, GNU, AUTOPSIA - Sic, in meciul Clepsidra - Sic 472 - 559.

NEV (‹ lat.) s. m. Malformație congenitală a pielii, de forma unei pete sau tumori. Există două tipuri principale de n.: pigmentar (sau melanic), ce apare ca o pată brună cu suprafața netedă sau ușor proeminentă (lentigo) și vascular, format din proliferarea vaselor sangvine (angiom). < DE.
 ev (livr.) s. n. / s. m., pl. évuri / evi. < DOOM 2.
 jig1 (jâg) s.n. (reg.) Materie gălbuie și ceroasă care se află în lâna oilor; usuc. < DAR.
 jig2, jíguri, s.n. (reg.) 1. Semn făcut cu fierul roșu pe corpul animalelor, semn cu care se înfierează oile și caprele (la urechi). 2. Arsură pe esofag; jărăgai, jigăraie, pirozis, râgâială. < DAR.
 REC, recuri, s. n. Drug, bară fixă (pe care se fac exerciții de gimnastică). – Din germ. Reck. < DEX '98.
 mop (obiect de gospodărie) s. n., pl. mópuri. < DOOM 2.
 SMÍD s. n. v. smidă; SMÍDĂ, smide, s. f. Desiș format din arbori tineri sau din tufe de spini, de zmeură etc. [Var.: (reg.) smid s. n.] – et. nec. < DEX '98.
 BREVETÁT, -Ă, brevetați, -te, adj. (Despre invenții) care a fost recunoscut printr-un brevet; patentat (1). – V. breveta. < DEX '98.
 ic, -uri, s.n. – 1. Pană de lemn cu vârful trecut prin foc, folosit de lădari la despicarea butucilor de lemn. 2. Pană din lemn de esență tare sau din fier utilizată de butinari pentru secționarea lemnului. 3. Lemnul lărgit la un capăt care se bagă în gârliciul pietrei alergătoare; limbă (la morile de apă): „Ciudă mn-i pe cel mai mic / Că să-ndeasă ca un ic” (Calendar 1980: 108). – Din magh. ik, germ. Zwickel. < DRAM.
 -ÍC, -Ă suf. 1. „referitor la...”, „propriu...”. 2. (chim.) „oxacid; sare metalică”. 3. „de forma”, „cu aspect”. (< fr. -ique, engl. -ic, germ. -isch, cf. lat. -icus). < MDN.
 HURÍE s.f. Femeie foarte frumoasă, promisă de Mohamed credincioșilor musulmani în paradis. ♦ (Fig.) Femeie foarte frumoasă și planturoasă. [Gen. -iei. / < tc. huri, cf. fr. houri < cuv. persan]. < DN.
 DESCĂLCÁ, descálc, vb. I. Tranz. A înlătura cu fierul de călcat o cută sau o îndoitură a unei țesături. – Des1- + călca. < DEX '98.
 UHÁ, uhale, s. f. (Reg.) Mâncare din zeamă de pește. – Rus. uha. < DLRM.
 ZĂBÁLĂ, zăbale, s. f. 1. Parte a căpăstrului constând dintr-o bară subțire de metal cu două brațe, prevăzute cu câte un inel mare, care se introduce în gura calului înapoia ultimilor incisivi pentru a-l struni și a-l conduce. 2. Bubuliță albicioasă molipsitoare, care apare la oameni în colțurile gurii și la vite pe buze; zăbăluță. 3. (La pl.) Bale. 4. (La pl.) Colțurile cărnoase ale ciocului unor pui de păsări. – Din magh. zabola. < DEX '98.
 PARTÍȚIE s. f. 1. diviziune, separare. 2. (mat.) descompunere a unei mulțimi într-o clasă de submulțimi disjuncte două câte două și a căror reuniune formează mulțimea dată. ◊ (inform.) zonă din memoria internă alocată unei lucrări pe durata prelucării sau unor componente ale sistemului de operare. 3. (lingv. mat.) clasificare a cuvintelor după flexiune, necesară atunci când se tratează partea de vorbire, genul, clasificarea tipologică a limbilor etc. (< fr., engl. partition, lat. partitio). < MDN.
 GNU s.m. invar. Specie de antilopă din Africa, de culoare brună-cenușie, cu coarnele scurte și aduse înapoi. [< fr. gnou < cuv. hotentot]. < DN.
 AUTOPSÍE, autopsii, s. f. Disecție a unui cadavru și examinare anatomică a organelor lui interne pentru a stabili cauza morții; necropsie. [Pr.:a-u-] – Din fr. autopsie. Sursa: DEX '98.

Mihaela Rosca, Mikidutza si Viorica Steflea, Vidi20042 aprilie COL, JAPSEI, VENINAU, RUDISEM, ETUFARE - Mikidutza (foto); PUB, BIOT, EXA, MONOXID, JARITA - Vidi2013, in meciul Mikidutza - Vidi2013 563 - 564.

COL, coluri, s. n. (Anat.) Parte mai îngustă, mai strâmtă a unui organ sau a unui os. – Din fr. col. < DEX '98.
 -COL Element secund de compunere savantă, cu semnificația „(referitor la) cultură, cultivare”, „care locuiește”, „locuitor”. [< fr. -cole, it. -colo]. < DN.
 COL3(E)-, -COLÍE elem. „fiere, bilă”. (< fr. chol/é/-, -cholie, cf. gr. khole). < MDN.
 COL4(O)-/COLI-, -COLÍE, -COLÍTĂ elem. „colon, intestin”. (< fr. col/o/-, coli-, -colie, -colite, cf. gr. kolon). < MDN.
 col, cóluri, s.n. (reg.) 1. aripă (de moară de vânt). 2. rând. (în expresia: a fi de col = a fi la rând, a-i veni rândul). < DAR.
 COL secțiunea cea mai strâmtă a ajutajului reactiv. < GTA.
 col, colla (cuv. it. con + art. hot. „cu”), prepoziție cu ajutorul căreia se formează numeroase indicații: col legno*, colla voce*, colla destra („cu dreapta”) etc. < DTM.
col roulé sint.s. (vest.) Pulover cu un guler înalt care se rulează ◊ „...un pulovăraș de lână subțire cu col-roullé (sic!).” Săpt. 12 II 85 p. 8 [pron. col rulé] (din fr. col-roulé)
< DCR2.
col legno (loc it. [col leńo], „cu lemnul”), indicație tehnică, de atac* pentru instrumentele de coarde și arcuș, prin care se cere lovirea coardelor cu bagheta (1) arcușului, în scopul obținerii unor efecte speciale. Revenirea la cântatul obișnuit se face prin indicația al ordinario*. < DTM.
 JÁPȘĂ, japșe, s. f. Depresiune de mică adâncime din bălțile sau din Delta Dunării, cu contur circular sau alungit, acoperită de apă numai în timpul revărsărilor, în care se dezvoltă o bogată vegetație de apă. ◊ (Pop.) Baltă mică. [Pl. și: jăpși] – Et. nec. < DEX '98.
 VENINÁ vb. I. Tranz. și refl. (Pop.) A (se) învenina. – Din venin. < DEX '98.
 RUDÍ, rudesc, vb. IV. Refl. (Înv.) A se înrudi. – Din rudă1. Sursa: DEX '98.
 PubETUFÁRE, etufări, s. f. Acțiunea de a etufa și rezultatul ei; operație care constă în distrugerea nimfei fluturelui de mătase prin introducerea gogoșilor destinate filării într-un cuptor special, la o temperatură de circa 80° C. – V. etufa. Sursa: DEX '98.
 PUB s. n. (în Anglia și în unele țări anglo-saxone) cabaret, tavernă. (< engl. pub). < MDN. Foto: Pub Anchor, Londra, Anglia, scps.virginia.edu.
 BIÓT, bioți, s. m. (Fiz.) Unitate de măsură tolerată pentru intensitatea curentului electric, egală cu 10 amperi. [Pr.: bi-ot] – Din fr. biot. < DEX '98.
 EXA- v. hexa-. < DEX '98.
 MONOXÍD, monoxizi, s. m. (Chim.) Oxid cu un singur atom de oxigen în moleculă. – Din fr. monoxyde. < DEX '98.
 JĂRÍ, jăresc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A răscoli jarul1 pentru a aprinde mai bine cărbunii; a jerui. – Din jar1. Sursa: DEX '98.

Gnomix1 aprilie ON, ZELE, SICTIRI, ANA, OBTURATE - Gnomix (foto); BOVIDUL, DIGESTUL, JOTE, IDE - Salis, in meciul Gnomix - Salis 563 - 564.

–ON Element secund de compunere savantă cu semnificația (în terminologia fizicii) „corpuscul nucleonic” și (în terminologia biologiei) „unitate funcțională”. [Cf. fr. -on, it. -one]. < DN.
 on, ónuri s. n. A șaisprezecea literă a alfabetului chirilic. (din sl. on). Sursa: DMLR.
on, V. un. < Scriban.
 ANTHROPOS ON TUT ISTHI KAI MEMNES AEI (Aυθρωποζ ων τοντ ϰχι μέμνηζ ἀει) (gr.) nu uita niciodată că ești om! – Maximă aparținând poetului grec Philemon. Constituie un apel pentru păstrarea unei condiții umane superioare în orice împrejurare. < DE.
IL FAUT BONNE MÉMOIRE APRČS QU’ON A MENTI (fr.) trebuie o memorie bună după ce ai mințit – Corneille, „Le menteur”, act IV, scena 5. < DE.
A FAÇON DE DONNER VAUT MIEUX QUE CE QU’ON DONNE (fr.) felul în care dai prețuiește mai mult decât ceea ce dai – Corneille, „Le menteur”, act I, scena 1. V. și Bis dat qui cito dat. < DE.
LA PLUS PERDUE DE TOUTES LES JOURNÉES EST CELLE OU L’ON N’A PAS RI (fr.) ziua cea mai (deplin) pierdută din toate este cea în care n-ai râs – Chamfort, „Maximes, caractčres et anecdotes”, II. < DE.
 ZEA, zele, s. f. V. za2. < DEX '98.
 SICTIRÍ, sictirésc, vb. IV. Tranz. (Fam.) A alunga pe cineva (înjurându-l); a înjura pe cineva. – Din sictir. < DEX '98.
ANÁ, anale, s. f. Frânghie de care sunt suspendate cârligele carmacelor. ♦ Frânghie cu plute care se agață de marginea superioară a mrejelor și a altor plase pescărești. – Et. nec. < DEX '98.
ANA- Element prim de compunere savantă cu semnificația „în sus”, „înapoi”, „din nou”, „de-a curmezișul”. [< fr. ana-, cf. gr. ana – înapoi, în sus]. < DN.
 OBTURÁT, -Ă, obturați, -te, adj. (Despre deschizături, tuburi, p. ext. vase sangvine) Care este astupat (temporar); înfundat. – V. obtura. < DEX '98.
 BOVÍD s. n. v. bovideu. < DEX '98.
 DIGÉST, -Ă adj. (Rar) Digerabil, ușor de digerat. [Cf. it. digesto, fr. digeste]. < DN.
 DIGÉSTE s. f. pl. Culegere care cuprinde păreri ale juriștilor antici romani asupra problemelor de drept; pandecte. – Din fr. digeste. < DEX '98.
 jotă (cuv. sp. [hota]), dans popular spaniol în măsură* de trei timpi, cu o mișcare rapidă. Când este scrisă pentru voce (1) folosește un tempo (2) mai lent. Are caracteristici regionale (j. valenciana, murciana, mahonesa). Cea mai cunoscută este j. aragoneză. (Ex. celebre, în creația lui Glinka și De Falla). Sursa: DTM.
ÍDE s. f. pl. Nume dat zilei a cincisprezecea din lunile martie, mai, iulie și octombrie și zilei a treisprezecea din celelalte luni din calendarul roman. – Din fr. ides, lat. idus. Sursa: DEX '98.

 

  Statistici web