31 martie FLUDOR, PAITA, VALTUISI, HASIS, PIEMONTANEI, VTORI, ALGRAFIE, LICTORI - Topuri la partida Duplicat de la ora 18. Foto: Maestrul sportului Michi.

30 martie ILARE, HOPAIAU, DIREGERE, DEC, HUC - Maestrul sportului Michi; TAF, OVILIRE, CARNATIILE - Nefertiti (robot), in meciul Michi - Nefertiti 703 - 719 (punctaj total record).

28 martie CARDUIRA, EGO, IOC, ETOS, DANUL - Coseris; TIPLE, NUT, FIRN, BOCSA, JUISAM - Zamolxis, in meciul Coseris - Zamolxis 510 - 470.

CÂRDUÍ, cârduiesc, vb. IV. Tranz. și refl. A (se) aduna în cârd. [Var.: încârduí vb. IV] – Din cârd. Sursa: DLRM.
EGO- Element prim de compunere savantă însemnând „eu”, „propria persoană”. [< lat. ego]. Sursa: DN.
ÁLTER ÉGO s. m. Al doilea eu; persoană care se aseamănă întru totul cu alta, încât i se poate substitui. ♦ Om de încredere, prieten nedespărțit. – Loc. lat. Sursa: DEX '98.
ET IN ARCADIA EGO (lat.) și eu am fost în Arcadia – Epigraful unui tablou celebru al pictorului Nicolas Poussin. Arcadia legendară fiind ținutul vieții idilice, patriarhale, expresia mărturisește nostalgia după o fericire pierdută. Sursa: DE.
IOC adv. (Pop. și fam.) Nu; nimic; defel; câtuși de puțin. – Din tc. yok. Sursa: DEX '98.
ÉTOS (‹ gr.) s. n. 1. (În filozofia antică) Termen desemnând caracterul unui fenomen fizic, moral, social și artistic, privit în unitatea dintre intern și extern, punctele de vedere etic și estetic asupra lui. 2. Ansamblul trăsăturilor, normelor, idealurilor morale specifice indivizilor unei colectivități, unui grup social, unei clase sau unei epoci; fizionomie morală, moralitate (1). 3. (În antropologie și etnografie) Specific cultural al unei colectivități. 4. (MUZ.) Noțiune prin care grecii antici defineau relația de corespondență dintre sonoritatea fiecărui mod și anumite stări sufletești; în prezent este folosit pentru a susține teoria corespondenței între stări sufletești și o anumită tonalitate sau, p. ext. un anumit stil muzical. Sursa: DE.
DAN s. m. grad de calificare în ierarhia titularilor centurii negre în artele marțiale japoneze (judo, karate, aikido etc.). (< fr. dan). Sursa: MD.
Xen-(Dăn), instrument din familia lautei*, răspândit în Extremul Orient și mai ales în vietnam. Are cutia de rezonanță* în formă octogonală, iar tija, pe care sunt întinse două corzi, este prelungă. Este unul dintre instr. orch. tradiționale. Sursa: DTM.
ȚÍPLĂ, țiple, s. f. Membrană subțire făcută din intestinele sau din bășica animalelor și folosită pentru a acoperi ermetic borcanele cu conserve sau (astăzi rar) în locul sticlei la ferestrele caselor țărănești; p. ext. celofan. – Cf. ngr. tsípa, bg. cipa. Sursa: DEX '98.
NUT, nuturi, s. n. 1. Canelură. 2. Uluc, șanț făcut într-o piesă de lemn. ◊ Nut și feder = sistem de îmbinare a două piese (din lemn) care constă în introducerea unei proeminențe fasonate, aflată pe una din fețele primei piese, în ulucul de pe fața corespunzătoare a celei de-a doua piese. – Din germ. Nut. Sursa: DEX '98.
firn, stare de tranziție între zăpadă și gheață, cu structură granulară, existentă la partea sup. a unui ghețar. Sursa: Petro-Sedim.
BÓCȘĂ, bocșe, s. f. 1. (Reg.) Grămadă de lemne pregătite pentru a fi transformate prin ardere înceată în cărbuni; p. ext. cărbunărie. 2. Grămadă de minereuri bogate în sulf, folosite pentru oxidarea minereurilor. – Din magh. boksa. Sursa: DEX '98.
JUISÁ, juisez, vb. I. Intranz. A se bucura de plăcerile vieții. ♦ A simți plăcerea sexuală maximă, a avea orgasm. [Pr.: ju-i-] – Din fr. jouir (după juisor). Sursa: DEX '98.

27 martie FER, BIG - Monte; MARA, CADUC, VAREZ, ADNOTARA, TROGURI - Zdro (galerie, interviu), in meciul Monte - Zdro 520 - 439.

FER s. n. v. fier. Sursa: DEX.
–FER Element secund de compunere savantă cu semnificația „care poartă”, „care produce”. [< it. -fero, fr. -fère, cf. lat. ferre – a purta, a duce]. Sursa: DN.
CHEMIN DE FER subst. Joc de noroc asemănător cu bacaraua. [Pr.: șmen dö fér] – Cuv. fr. Sursa: DEX '98.
violon de fer (cuv. fr.) v. Nagelgeige. Sursa: DTM.
BIG, biguri, s. n. Unitate comercială complexă. – Din inițialele B[ăcănie] + I[ndustriale] + G[ospodina]. Sursa: DEX '98.
BIG s.n. Linie de îndoire executată prin presare pe suprafața unui carton; îndoitură. [Pl. -guri. / < germ. Biga]. Sursa: DN.
big-band s.n. Orchestră mare de jazz ◊ „La Timișoara A.U. a susținut recent un concert «in memoriam» R.O. – acompaniată de big-band-ul Filarmonicii «Banatul» din localitate.” Săpt. 13 IV 84 p. 2 [pron. big bend] (din engl. big band; DN3). Sursa: DCR2.
BIG BANG s. n. (Astron.) Marea explozie (ipotetică) ce a inițiat expansiunea universului observabil. [Pr.: beng] – Din engl. big bang [theory]. Sursa: DEX '98.
MÂRĂ s. f. (Rar) Ceartă continuă, sâcâială. – Din mâr. Sursa: DLRM.
CADÚC, -Ă, caduci, -ce, adj. Lipsit de trăinicie; șubred, pieritor. ♦ (Despre frunze, flori etc.) Care cade înainte de vreme; care cade în fiecare an. ♦ (Despre acte cu valoare juridică) Care nu (mai) are putere legală. – Din fr. caduc, lat. caducus. Sursa: DEX '98.
VĂRÁ, vărez, vb. I. Intranz. (Despre animale; p. ext. despre oameni) A petrece vara undeva sau într-un anumit fel. ♦ Tranz. A ține vitele sau oile la pășune (la munte) în timpul verii. – Din vară. Sursa: DEX '98.
ADNOTÁ, adnotez, vb. I. Tranz. A face însemnări pe marginea unui text, care să explice, să întregească textul respectiv. – Din lat. adnotare, annotare. Sursa: DEX '98.
TROG s.n. (Geol.) Vale adâncă, cu pereți abrupți, formată prin acțiunea erozivă a ghețarilor; vale glaciară. [< engl. trough]. Sursa: DN.

26 martie NOLENS, NEGEII, DEZLANAI, VEXA, APOETICA - Mejuly; TIRS, PUNT, MODRE, COPCE, FAVUS, BRIAM,  SEIGE, NIMB -Nefertiti (robot), in meciul Mejuly - Nefertiti 531 - 379.

VOLENS NÓLENS adv. Vrând, nevrând. – Loc. lat. Sursa: DEX '98.
NEGÉL, negei, s. m. Diminutiv al lui neg. – Neg + suf. -el. Sursa: DEX '98.
BURUIANĂ-DE-NEGÉI, IARBĂ-DE-NEGÉI s. v. rostopască. Sursa: Sinonime.
DEZLÂNÁ, pers. 3 dezlânează, vb. I. Refl. (Rar; despre fire textile răsucite) A-și pierde aspectul răsucit; a se scămoșa. ♦ Fig. (Despre stări sau manifestări ale oamenilor) A deveni fără șir, lipsit de logică. – Dez- + lână. Sursa: DEX '98.
VEXÁ, vexez, vb. I. Tranz. (Livr.) A răni pe cineva în amorul său propriu; a jigni, a ofensa; p. ext. a contraria. – Din fr. vexer, lat. vexare. Sursa: DEX '98.
APOÉTIC, -Ă, apoetici, -ce, adj. Care nu este poetic, care nu are valoare poetică. – Din poetic. Sursa: DEX '98.
PUNT s. m. v. pfund. Sursa: DEX '98.
TIRS, tirsuri, s. n. 1. Toiag simbolic, împodobit cu viță de vie și având în vârf un con de pin, cu care era înfățișat zeul Dionysos și cei care îl însoțeau. 2. Inflorescență în formă de con de brad. – Din fr. thyrse. Sursa: DEX '98.
PUNT s.n. v. punct. Sursa: DN.
módru, s.n. – Mod, chip, fel; mijloc, putință, posibilitate, rânduială: „Un sătuc așa la modru / Cum îi Bârsana și Glodu” (Lenghel 1979: 162). Termen atestat la 1632 în Maramures, răspândit în Trans. și Bucov. – Cuvânt autohton, prelatin, der. din tema i.-e. *mod-ro, a radicalului *med- „a măsura, a chibzui, a gândi” (Russu 1981: 359); Din magh. mod „mod, chip, fel” (MDA). Sursa: DRAM.
cópcă, copci, copce, s.f. – Săritură pe care o fac animalele când fug repede; (despre cai) în galop: „Cu murgul venind în copce” (Brediceanu 1957: 107). – Din bg. kopka, cf. ucr. kopnuty „a da cu copita„. Sursa: DRAM.
FÁVUS, favusuri, s. n. (Med.) Dermatoză localizată la pielea capului, produsă de o ciupercă microscopică. – Din fr. favus. Sursa: DEX '98.
BRIÁ, briez, vb. I. Intranz. (Franțuzism) A se face remarcat prin calități excepționale (mai ales inteligență); a străluci, a se deosebi. [Pr.: bri-a] – Din fr. briller. Sursa: DEX '98.
SEÍGĂ, seige, s. f. Aparat de recoltare a stufului, care se atașează unui tractor. – Et. nec. Sursa: DEX '98.
NIMB, nimburi, s. n. 1. Cerc (luminos) convențional cu care sunt înconjurate, în pictura bisericească, capetele sfinților și, în general, în artele plastice capetele unor personaje importante; aureolă; p. gener. cerc luminos; zonă luminoasă, strălucitoare. 2. Fig. (Aspect, semn, manifestare care marchează) prestigiu, măreție, glorie, slavă. – Din fr. nimbe. Sursa: DEX '98.

22 martie HALO, BAREJE, POTASIUL, LINTITA, INOX, BAROULUI, FRAPANTEI, BUGEDEI, CIRILOR - Topuri la partida Duplicat de la ora 13. Foto: Coky.

COP, copuri, s. n. (Reg.) Măsură de capacitate de aproape un litru. ♦ Cană, vas având această capacitate. ♦ Conținutul unei astfel de căni. – Din rus. kop. Sursa: DEX '98.
TURB ~i m. pop. fam. Câine cu nărav rău. /v. a turba. Sursa: NODEX.
TURB- v. turbo-. Sursa: DN.
turb și turbéz, a -á v. tr. (lat. tŭrbare, a turbura [lucrurile, apa, mintea] și intr. „a fi agitat”, d. turba, mulțime de oamenĭ: vgr. týrbe, zgomot, tumult tyrbázo și styrbázo, turbur [!]. V. sturlubatic). Mă îmbolnăvesc de turbare: cînele a turbat. Fig. Mă înfuriĭ grozav: îmĭ vine să turbez cînd văd asemenea lucrurĭ. V. tr. Amețesc: hîrtiile astea m´aŭ turbat ! Sursa: Scriban.
MEL¹ s. m. unitate de măsură pentru înălțimea sunetului, egală cu a mia parte din înălțimea unui sunet având o putere de o mie de hertzi. (< engl. mel)
Sursa: MDN.
-MÉL² elem. melo¹-. Sursa: MDN.
-MÉL³ elem. meli-. Sursa: MDN.
IR, iruri, s. n. (Pop.) Alifie pe care o prepară femeile la țară din diferite grăsimi, plante etc. – Din magh. ir. Sursa: DEX '98.
*ir-, prefix, V. in-. Sursa: Scriban.
Ir, simbol chimic pentru iridiu. Sursa: DE.
PELTICÍ, pelticesc, vb. IV. Refl. (Rar) A deveni peltic; p. ext. a vorbi cu greutate, neclar (ca un peltic). – Din peltic. Sursa: DEX '98.
OMÁG s. m. Gen de plante erbacee din familia ranunculaceelor, otrăvitoare, cu flori albastre-violacee sau galbene, întrebuințate în medicină datorită unui alcaloid pe care îl conține rizomul (Aconitum); plantă din acest gen. – Din sl. omĕgŭ. Sursa: DEX '98.
OMÁG s. v. sănișoară. Sursa: Sinonime.
GROF, grofi, s. m. (Reg.) Mare latifundiar maghiar (având titlul de conte). – Din magh. grof. Sursa: DEX '98.
PURITÁN, -Ă, puritani, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Adept al puritanismului; p. ext. persoană care practică sau afișează o moralitate foarte severă. 2. Adj. Care aparține puritanismului, privitor la puritanism; p. ext. care profesează sau afișează o morală excesivă. – Din fr. puritain. Sursa: DEX '98.
*puritán, -ă s. (engl. puritan, d. lat. puritas, puritate). Membru al uneĭ secte de prezbiterienĭ scoțienĭ foarte austerĭ care pretind să readucă creștinizmu [!] la puritatea primitivă ținîndu-se riguros de litera Scripturiĭ. (Stuarțiĭ ĭ-aŭ persecutat, și de aceĭa mulțĭ aŭ emigrat în America). Fig. Om de o moralitate excesivă. Adj. Principiĭ puritane. Sursa: Scriban.

ZÁPIS, zapisuri, s. n. (Înv.) Document, dovadă scrisă, act. – Slav (v. sl. zapisŭ). Sursa: DLRM.
CRUG, cruguri, s. n. (Înv.) 1. Orbită a lunii sau a unei planete. ◊ Crugul cerului (sau ceresc) = bolta cerească. 2. Ciclu solar (sau lunar). – Din rus., scr. krug. Sursa: DEX '98.
PIL interj. Strigăt cu care vânătorii îndeamnă câinele să se arunce asupra vânatului. – Din fr. pille. Sursa: DEX '98.
-PÍL² elem. „rețea”. (< fr. -pile, cf. gr. pilos).Sursa: MDN.
-PÍL³ elem. pile-. Sursa: MDN.
pil¹, píluri, s.n. (reg.) 1. cravașă făcută din nuiele subțiri de salcie împletite. 2. bici cu coadă scurtă, făcut din curele împletite sau din vână de bou; gârbaci, biciușcă, cravașă, harapnic; lovitură dată cu acest bici. 3. pisălog. Sursa: DAR.
pil², píluri, s.n. (înv.) pilulă. Sursa: DAR.
1) pil m., pl. lĭ (var. din turc. fil, elefant, turc. nord pel, ossetic pil, v. ind. pîlu. V. fil). L. V. Elefant. S. n. Fildeș. Sursa: Scriban.
PÚSTĂ, puste, s. f. Câmpie întinsă acoperită cu ierburi; stepă. – Din magh. puszta. Sursa: DEX '98.
EXALÁ, exál, vb. I. Tranz. A emite, a împrăștia, a degaja vapori, mirosuri etc.; a emana (1). [Pr.: eg-za-] – Din fr. exhaler, lat. exhalare. Sursa: DEX '98.
FADÓ, fadouri, s. n. Nume dat unui gen de cântece populare portugheze. [Acc. și: fádo] – Din port., fr. fado. Sursa: DEX '98. Clip: Fado, Mariza - Live Concert in London-song Barco Negro, de la Youtube.com.
SIV, -Ă, sivi, -e, adj. (Reg.) De culoare cenușie, sură; (despre părul oamenilor) cărunt. – Din bg., scr. siv. Sursa: DEX '98.
ȚIF s. m. (Rar) Iarbă cu firul cilindric, fără foi. – Et. nec. Sursa: DEX '98.
MIERLÍ vb. v. asasina, deceda, dispărea, duce, muri, omorî, pieri, prăpădi, răposa, sfârși, stinge, sucomba, suprima, ucide. Sursa: Sinonime.
CANÓN s.n. 1. (Arte) Regulă care făcea parte dintr-un ansamblu de norme artistice obligatorii într-o anumită epocă; regulă rigidă, obligatorie. ♦ Proporție care există între diferitele părți ale corpului omenesc. 2. Compoziție muzicală polifonică în care două sau mai multe voci, intrând succesiv, execută fiecare aceeași melodie. 3. Caracter de literă de 36 de puncte tipografice. [< fr. canon, germ. Kanon < gr. kanon – regulă]. Sursa: DN.
OBORÎ́, obór, vb. IV. Tranz. (Reg.) A doborî ceva sau a pune pe cineva la pământ; a omorî; fig. a scoate pe cineva dintr-un post, dintr-o demnitate prin diverse uneltiri. – Din sl. oboriti. Sursa: DEX '98.

19 martie ELECTORI, UMOAREA, SFANTI - Ciobica (galerie, interviu); CORTEX, HAS, GIUBEA, TAF, ZETAJ - Flysch (robot), in meciul Ciobica- Flysch 527 - 452.

UMOÁRE, umori, s. f. 1. Lichid intercelular constituind mediul în care trăiesc celulele organismelor. ◊ Umoare apoasă = lichid transparent care se află în camera anterioară a ochiului. Umoare vitroasă = masă gelatinoasă care se află în camera posterioară a ochiului. 2. (Livr.) Dispoziție sufletească; fire, temperament. [Var.: humoáre s. f.] – Din fr. humeur, lat. humor, -oris. Sursa: DEX '98.
ELECTÓR, -OÁRE, electori, -oare, subst. 1. S. m. și f. Persoană care are mandat din partea unui grup de oameni să aleagă prin vot pe cineva. ♦ (Înv.) Persoană care reușea să obțină un mare număr de voturi pentru partidul său. 2. S. m. (În Imperiul Romano-German) Principe sau arhiepiscop făcând parte din colegiul care îl alegea pe împărat. – Din fr. électeur, lat. elector. Sursa: DEX '98.
SFÁNȚ, sfanți, s. m. Veche monedă austriacă de argint având valoarea de aproximativ doi lei, care a circulat și în țările românești la începutul sec. XIX; sorcovăț; p. gener. monedă măruntă, ban, para. ♦ ◊ Expr. A nu avea nici un sfanț = a nu avea bani. [Var.: (înv.) sfánțih s. m.] – Din germ. Zwanzig[er]. Sursa: DEX '98.
CÓRTEX, cortexuri, s. n. 1. Scoarță a unui copac. ♦ Coajă a unui fruct. 2. Înveliș al părului, cuprins între măduva centrală și cuticula exterioară. 3. (În sintagmele) Cortex cerebral = scoarța cerebrală. Cortex suprarenal = partea periferică a glandei suprarenale; glandă corticosuprarenală. – Din fr., lat. cortex. Sursa: DEX '98.
HÂȘ interj. Cuvânt cu care se alungă găinile sau alte păsări (de curte). [Var.: câș, hâci interj.] – Onomatopee. Sursa: DEX '98.
TRUTH HAS A QUIET BREAST (engl.) adevărul are inimă liniștită – Shakespeare, „Richard III”, act. I, scena 3. Cel ce are cugetul curat nu are a se teme de nimic. Sursa: DE.
GIUBEÁ, giubele, s. f. Haină lungă și largă din postav (fin), adesea căptușită cu blană, purtată, în trecut, de boieri. ♦ Haină largă și lungă de postav purtată de preoți și, în unele locuri, de țărani. – Din tc. cüppe. Sursa: DEX '98.
ȚÂF, țâfuri, s. n. (Reg.) 1. Fân amestecat cu mult rogoz. 2. Plantă abia răsărită din pământ. Sursa: DLRM.
-TÁF elem. tafo-. Sursa: MDN.
TAF prognoză de aerodrom privind evoluția vremii în interval de 9 ore cuprinzând: grupa de identificare a stației, orele pentru care este valabil și pentru care se prognozează situația meteo, grupa vântului, grupa vizibilităților, grupa timpului prezent, grupa norilor, grupa temperaturilor, jivrajul, grosimea stratului turbulenței, grupa de probabilitate de 30-40% de apariție a unor fenomene, orele între care este valabilă probabilitatea, grupa facultativă cu elemente meteo, grupa de interval de timp. Taf se elaborează din trei în trei ore. Sursa: GTA.

17 martie SCONT, MORNAIND, BIGE, HAIDAM - Lorellei; VOLTEI, PRUND, AFLUIAI, LEGUMISI, BIG, JIP, VURT - Vica, in meciul Lorellei- Vica 588 - 539.

SCONT, sconturi, s. n. 1. Operație de credit care constă în cumpărarea efectelor de comerț de către bănci, cu reținerea din valoarea lor nominală a dobânzii până la scadență și a unui comision. ♦ Sumă de bani reprezentând dobânda la un împrumut, pe care o bancă și-o reține cu anticipație la acordarea împrumutului. 2. (Rar) Reducere acordată unui debitor din valoarea unei polițe sau a unei datorii plătite înainte de scadență; recalculare și diminuare a dobânzilor, când plata unei obligații se face înainte de termen. – Din it. sconto. Sursa: DEX '98.
MORNĂÍ vb. IV v. mormăi. Sursa: DEX '98.
BÍGĂ² s. f. car roman cu două roți, la care erau înhămați doi cai. (< lat. biga). Sursa: MDN.
HÁIDAM interj. v. HÁIDE 2. (Cu funcție de imperativ, corespunzând unor verbe de mișcare) Vino! veniți! să mergem! ◊ (Împrumutând desinențe verbale de pers. 1 și 2 pl.) Haidem la plimbare. [Var.: háida, haid, áida, áide interj.] – Din tc. haydi, bg. haide, ngr. áide. Sursa: DEX '98.
VÓLTA¹ s. f. 1. vechi dans de origine provensală, vioi, cu întoarceri. 2. (muz.) indicație, sub acolade drepte, care arată că măsurile finale trebuie să fie repetate prima oară (prima ~) sau a doua oară (secunda ~); voltă (5). (< it. volta). Sursa: MDN. Clip: Elizabeth and Robert Dance a Volta HD, de la Youtube.com.
VÓLTĂ, volte, s. f. 1. Mișcare în formă de cerc sau de arc de cerc. ♦ Fig. Schimbare (bruscă) în atitudine, trecere subită de la o concepție la alta. ♦ (Scrimă) Mișcare (de rotație) făcută pentru a evita loviturile adversarului. 2. Manevră de rotație făcută de o ambarcație sau de o navă cu pânze pentru schimbarea bordului din care primește vântul. ◊ Voltă în vânt = manevră pentru schimbarea direcției împotriva vântului. Voltă sub vânt = manevră pentru schimbarea direcției în sensul vântului. 3. Semn care indică repetarea unui fragment muzical, de fiecare dată cu un alt sfârșit. – Din fr. volte. Sursa: DEX '98.
vólta¹ interj. Sursa: DOOM 2.
PRUND, prunduri, s. n. 1. Pietriș mărunt amestecat cu nisip, care se găsește pe fundul și pe malul apelor sau, în straturi, în scoarța pământului. ♦ Albie, fund de apă (cu pietriș). ♦ Pietriș mărunt care se așterne pe drumuri sau pe șosele; prundiș. 2. Mal, țărm, teren acoperit cu pietriș; prundiș; teren format din pietriș. 3. Insulă mică, fără vegetație, formată din aluviuni, pe cursul unui râu. – Din sl. prondŭ. Sursa: DEX '98.
AFLUÍ, afluiesc, vb. IV. Intranz. (Despre lichide) A curge într-o direcție unică. ♦ (Despre sânge) A se aduna în cantitate mai mare într-un punct al corpului. 2. A se deplasa în aceeași direcție. ♦ A se îmbulzi. – Din fr. affluer, lat. affluere. Sursa: DEX '09.
LEGUMÍ, legumesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A mânca sau a bea câte puțin, de ici și de colo; a mânca sau a bea cu măsură sau fără poftă; a ciuguli. ♦ A degusta, a savura. – Din legumă. Sursa: DEX '98.
BIG, biguri, s. n. Unitate comercială complexă. – Din inițialele B[ăcănie] + I[ndustriale] + G[ospodina]. Sursa: DEX '98.
BIG s.n. Linie de îndoire executată prin presare pe suprafața unui carton; îndoitură. [Pl. -guri. / < germ. Biga]. Sursa: DN.
big-band s.n. Orchestră mare de jazz ◊ „La Timișoara A.U. a susținut recent un concert «in memoriam» R.O. – acompaniată de big-band-ul Filarmonicii «Banatul» din localitate.” Săpt. 13 IV 84 p. 2 [pron. big bend] (din engl. big band; DN3). Sursa: DCR2.
BIG BANG s. n. (Astron.) Marea explozie (ipotetică) ce a inițiat expansiunea universului observabil. [Pr.: beng] – Din engl. big bang [theory]. Sursa: DEX '98.
JIP², jipi, s. m. (Reg.) Copac tânăr, lung și subțire. – Din magh. zsup. Sursa: DEX '98.
JIP¹ s. n. (Reg.) Jeg (1). – Et. nec. Sursa: DEX '98.
jip⁴, jipi, s.m. (reg.) legătură, maldăr (de paie, de fân, de răchită, de strujeni), bâlie. Sursa: DAR.
VURT, vurturi, s. n. (Reg.) Rachiu slab, prost; poșircă. – Et. nec. Sursa: DEX '98.

16 martie ZUF, PERPERIT, SERENATE, CIONTEAU, AMFIPODE, BOBIM - Waxberry (robot); ABC, NATIV, MODRELE - Licuriciul, in meciul Waxberry - Licuriciul 595 - 638.

ZUF s. n. (înv.) Sortiment de stofă de lână fină și ușoară. – Din tc. sof. Sursa: DEX '98.
PERPERÍT s. n. (Ist.) Dare indirectă pe produsele comercializate care se plătea domniei în Țara Românească. – Perper + suf. -it. Sursa: DEX '98.
perperít s.n. (înv.) impozit pe vii și pe vin, care se plătea în perperi. Sursa: DAR.
SERENÁTĂ s. f. v. serenadă. Sursa: DEX '98.
CIONTÍ vb. IV. v. ciunti. Sursa: DEX '98.
AMFIPÓD, amfipode, s. n. (La pl.) Clasă de crustacee care se caracterizează prin faptul că au două feluri de picioare, unele servindu-le la sărit și altele la înotat; (și la sg.) animal care face parte din această clasă. – Din fr. amphipode. Sursa: DEX '98.
BOBÍ, bobesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A nimeri, a brodi. – Din bob¹. Sursa: DEX '98.
ABC s.n. 1. Enumerarea primelor litere ale alfabetului. 2. Fig. Început al unei arte, al unei științe. [Cit.: abecé] – Din fr. abece. Sursa: DEX '09.
NATÍV, -Ă, nativi, -e, adj. 1. (Despre însușiri) înnăscut, natural (I 4); firesc. 2. (Chim.; despre elemente, mai ales despre metale) Care se găsește în zăcămintele din scoarța pământului în stare pură, necombinată cu alte substanțe. – Din lat. nativus, fr. natif, germ. nativ. Sursa: DEX '98.
módru, s.n. – Mod, chip, fel; mijloc, putință, posibilitate, rânduială: „Un sătuc așa la modru / Cum îi Bârsana și Glodu” (Lenghel 1979: 162). Termen atestat la 1632 în Maramures, răspândit în Trans. și Bucov. – Cuvânt autohton, prelatin, der. din tema i.-e. *mod-ro, a radicalului *med- „a măsura, a chibzui, a gândi” (Russu 1981: 359); Din magh. mod „mod, chip, fel” (MDA). Sursa: DRAM.

15 martie VU, PUNTUL, JOIAM, STARTERI, OBIDA - Danutza; INTRONA, MARC, PFI, CUDALBE - Oji62, in meciul Danutza - Oji62 598 - 555.

VU s.m. invar. Unitate de măsură a volumului semnalelor audio în transmisiunile prin electrocomunicații. [< fr. vu]. Sursa: DN.
vu (gr. βου, de la numeralul ’β = 2), denumire dată în muzica psaltică (v. bizantină, muzică) unuia din cele șapte sunete, care corespunde lui mi*. Sursa: DTM.
PUNT s. m. v. pfund; PFUND, pfunzi, s. m. 1. (Înv. și pop.) Unitate de măsură a greutății, egală cu circa 0,5 kg sau (reg.) cu 0,25 kg; livră. 2. Veche unitate monetară germană. [Pl. și: (n.) pfunduri. – Var.: fund, funt, (reg.) punt s. m.] – Din germ. Pfund. Sursa: DEX '98.
PUNT s. n. v. punct. Sursa: DLRM.
JOͲ, joiesc, vb. IV. (Reg.) 1. Intranz. A ieși la capăt; a răzbi, a dovedi, a prididi. 2. Tranz. și intranz. A răbda, a îndura. 3. Tranz. A mulțumi, a satisface. – Magh. gyönni, gyünni. Sursa: DLRM.
STÁRTER s.m. Cel care dă plecarea concurenților la o întrecere, la o cursă. ♦ Persoană care dirijează circulația avioanelor de pe un aerodrom. // s.n. 1. Dispozitiv auxiliar la carburatorul motoarelor cu explozie, care ușurează pornirea lor la rece. 2. Dispozitiv care închide în mod automat circuitul de încălzire al tuburilor fluorescente. [< engl., fr. starter]. Sursa: DN.
OBÍDĂ, obide, s. f. 1. (Pop.) Întristare adâncă, durere sufletească; mâhnire, amărăciune, jale; necaz; ciudă, mânie. 2. (Înv.) Nedreptate, asuprire; jignire, insultă, umilire. – Din sl. obida. Sursa: DEX '98.
OBIDÁ vb. I. v. obidi. Sursa: DLRM.
ÎNTRONÁ, întronez, vb. I. Tranz. și refl. 1. A (se) așeza pe tron ca domn, rege, împărat; a (se) încorona, a (se) înscăuna. 2. Fig. A deveni sau a face să devină stăpân; a (se) statornici. ♦ A (se) instaura, a (se) instala. – În + tron. Sursa: DEX '98.
MARC s. n. Pastă obținută prin prelucrarea fructelor și a legumelor și folosită ca materie primă în industria alimentară. – Din fr. marc. Sursa: DEX '98.
MARC² s. n. (rugbi) prinderea balonului din zbor, când acesta a fost șutat de un adversar. (< engl. mark). Sursa: MDN.
MÂRC interj. (Pop.; în expr.) A nu zice nici mârc = a nu zice nimic, a tăcea din gură. – Contaminare între mâr și mâlc. Sursa: DEX '98.
mârc², -ă, adj. (reg.) roșcat, roșu-închis. Sursa: DAR.
PFI interj. 1. (Pronunțat cu „i” prelungit) Exclamație (redând fluieratul omului) care exprimă: a) durere fizică; b) dezaprobare, nemulțumire; mirare. 2. (În forma pfiu; pronunțat cu „u” prelungit) Cuvânt care redă fluieratul sau șuieratul unui om, al unei mașini etc. [Var.: pfiu interj.] – Onomatopee. Sursa: DEX '98.
codálb (vest) și cudálb (est), -ă (din co = cu și dalb. Cu coadă n´are legătură). Bălțat (alb cu roș), vorbind de boiĭ de bună rasă („robust”. De aci și numele satuluĭ Cudalbĭ din Covurluĭ). Blond (?). Vultur codalb, un fel de vultur albicĭos (haliáëtus albicillus). – În R. S. (în GrS. 6, 63) „cu coada pe jumătate albă”, vorbind de oĭ. Dubios! Sursa: Scriban

14 martie EC, ILISURI, SFARA, POTIUNE, VOLTE, CINERARE - Skepsis; HEN, BIONICE, NUMISMATICI, GEAC - Raduo, in meciul Skepsis - Raduo 626 - 498.

EC- elem. „În afară de”. (din fr. ec-, cf. gr. ek = în afară). Sursa: MDN.
ILÍȘ, ilișuri, s. n. Impozit care se percepea în Moldova, în evul mediu, asupra cerealelor. – Din magh. élés „gustare”. Sursa: DEX '98.
ilíș (ilíșuri), s. n. – Impozit pe pescuitul în apele statale, și după cît se pare, pe diferite tranzacții comerciale. Tăt. ülüs „parte” (Bogdan, Documentele lui Ștefan cel Mare, II, 607). După Drăganu, Dacor., VII, 216, din mag. élést „articol”. Pentru impozit, cf. Cercetări istorice, XIII, 140-3. Sec. XV, înv. – Der. ilișer (var. ilișar), s. m. (persoană care strînge impozitul). Sursa: DER.
ilíș n., pl. e și urĭ (ung. élés, vĭață, vipt, plăcere. Cp. și cu tăt. ülüš, parte). Mold. Vechĭ. Un bir în banĭ „a căruĭ natură nu se poate determina maĭ de aproape” (Xen. 5, 175). Azĭ. Trans. (Șez. 36, 169). Taĭfas. Sursa: Scriban.
ilíș, -uri, s.n. – 1. Scaun, de regulă cu arcuri, din piele, care se așează peste loitre, la căruțele țărănești: „Văd că-i iliș, scaun de acela cu fedăr; la sanie cu cai” (Bilțiu 1999: 373; Berbești). 2. Suport de lemn de forma unei scări, așezat pe sania trasă de animale, pentru transportul nutrețurilor. – Din magh. ülés „loc de șezut„. Sursa: DRAM.
SFÁRĂ s. f. Miros greu (și fum) rezultat din arderea grăsimilor sau a cărnii, de la lumânări de seu etc.; fum înecăcios. ◊ Expr. A da sfară în țară (sau, rar, în sat, în mahala etc.) = a da de știre, a răspândi o veste. [Var.: șfáră s. f.] – Din sl. skvara. Sursa: DEX '98.
șfáră, s.f. – Sfoară, funie: „Nu trebe mai mare șfară / Ca străină dusă-n țară; / Nu trebe mai mare fune / Ca străină dusă-n lume” (Calendar 1980: 88). – Din sfoară (< sl. sǔvora). Sursa: DRAM.
POȚIÚNE, poțiuni, s. f. Nume generic dat medicamentelor lichide care se iau (în doze mici) pe cale bucală. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. potion, lat. potio, -onis. Sursa: DEX '98.
CINERÁRĂ, cinerare, adj. (În sintagma) Urnă cinerară = urnă în care se păstrează cenușa morților; cenușar. – Din fr. cinéraire, lat. cinerarius. Sursa: DEX '98.
HEN - Cuvant inexistent.
BIÓNIC, -Ă, bionici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. (În sintagma) Bionică informațională = ramură a bionicii care studiază mecanismele de recepție, stocare, prelucrare și transmitere a informației la sistemele biologice în vederea transpunerii lor în tehnica informațională. 2. Adj. De bionică (1). Sursa: DEX '98.
NUMISMÁTICĂ s. f. 1. Disciplină auxiliară a istoriei, care se ocupă cu istoricul monedelor, al medaliilor vechi etc., studiind evoluția acestora din punctul de vedere al formei, al gravurii, al baterii, al circulației etc., precum și documentele conținând date referitoare la monede. – Din fr. numismatique. Sursa: DEX '09.
GEAC s. n. (mar.) pavilion național de dimensiuni mici, care se arborează de navele de luptă și de unele nave comerciale la proră în timpul cât sunt acostate. (< engl. jack). Sursa: MDN.

13 martie BRONSICE, COMPERAJ, MUCED, FLIGORN, PERDAFUIA, APROVASE, INTERPUS, BUJDIM, BAIGUITA, EUCARIOTA, ZLOTAS, OPAXITA - Topuri la partida Duplicat de la ora 11. Foto: Meduza si Golanitza.

12 martie PAJII, CORM, ELF, SOD, BOS, LAF, ACETATI - Sandra4you; IATAC, VIG, VITELINA - Marmalady, in meciul Sandra4you - Marmalady 480 - 540.

PAJ, (1) paji, s. m. 1. (În evul mediu, mai ales în Europa apuseană) Tânăr nobil care se afla în serviciul unui senior, al unui rege, al unui principe etc. pentru a învăța meșteșugul armelor și pentru a se deprinde cu manierele de la curte; p. ext. copil de casă. 2. Pieptănătură feminină în care părul, lăsat lung pe umeri, este rulat la capete spre partea dinăuntru, imitând pieptănătura pajilor (1). [Var.: (înv.) pag s. m.] – Din fr. page, germ. Page. Sursa: DEX '98.
pâj², pâji, s.m. (reg.) stâlp. Sursa: DAR.
CORM s. n. Organism al plantelor superioare, format din rădăcină, tulpină și frunze, având o structură anatomică evoluată. – Din fr. corme. Sursa: DEX '98.
ELF, elfi, s. m. (În mitologia popoarelor germanice) Ființă supranaturală imaginată ca un pitic, binevoitor sau răuvoitor, care simbolizează forțele naturii (apa, focul, pământul etc.). – Din fr. elfe, germ. Elf. Sursa: DEX '98.
ȘOD, ȘOÁDĂ, șozi, șoade, adj. (Reg.) Curios, ciudat; bizar. ♦ Nostim, hazliu. – Din magh. sod. Sursa: DEX '98.
BOS boși m. 1) (în S.U.A.) Supraveghetor la o întreprindere. 2) fig. Persoană care se află la conducere; șef; conducător; cap. /<engl. boss. Sursa: NODEX.
BOȘ, boașe, s. n. (Pop.) Testicul. – Lat. bursa. Sursa: DEX '98.
LAF, lafuri, s. n. (Rar; de obicei la pl.) Palavră. ◊ Loc. vb. A ședea, (cu cineva) la lafuri= a pălăvrăgi (cu cineva), a sta (cu cineva) la taifas. ◊ Expr. A tăia frunză verde și lafuri = a spune minciuni. – Din tc. lâf. Sursa: DEX '98.
ACETÁT, acetați, s. m. 1. Sare a acidului acetic, folosită în industria chimică și farmaceutică. 2. Ester al acidului acetic, întrebuințat în tehnică în special ca dizolvant. ◊ Acetat de celuloză = acetat folosit la fabricarea unor materiale plastice. Acetat de vinil = acetat care servește la fabricarea unor fibre textile artificiale (a poliacetatului de vinil, a unor copolimeri). – Din fr. acétate. Sursa: DEX '98.
IATÁC, iatacuri, s. n. 1. (Reg.) Cameră (mică) de culcare; dormitor, budoar. 2. (Înv.) Pat. [Var.: ietác s. n.] – Din tc. yatak. Sursa: DEX '98.
VIG, viguri, s. n. (Pop.) Val, sul, trâmbă (de pânză, de stofă etc.) – Din magh. vég. Sursa: DEX '98.
VITELÍN, -Ă, vitelini, -e s. f., adj. 1. S. f. Proteină care conține și fosfor, prezentă în gălbenușul de ou. 2. Adj. Care aparține vitellusului, privitor la vitellus, care conține vitellus. – Din fr. vitellin. Sursa: DEX '98.

11 martie OFT, ACIUII, TAS, COP - Frenezia (galerie, interviu); UT, RIAL, ISTETEAM, JEB, MARGE, MODUS - Lexus (robot), in meciul Frenezia - Lexus 631 - 468.

OFT, ofturi, s. n. (Înv. și reg.) Oftat, suspin; p. ext. amărăciune, regret, durere, suferință, deznădejde. – Din aht. Sursa: DEX '98.
ACIUÍ vb. IV. v. aciua; ACIUÁ, aciuez, vb. I. Refl. (Pop.) A-și găsi refugiu, a se stabili (vremelnic), a se pune la adăpost undeva sau pe lângă cineva; a se pripăși, a se oploși, a se aciola, a se agesti. ♦ Tranz. A da adăpost. [Pr.: -ciu-a. – Var.: aciuiá vb. I, aciuí vb. IV] – Lat. *accubiliare. Sursa: DEX '09.
TAS, tasuri, s. n. (Înv.) 1. Vas plat (rotund); tipsie, taler¹; (astăzi) talerul¹ cântarului, pe care se pune marfa pentru a fi cântărită. ◊ Expr. A umbla cu tasul = a face chetă; a cerși. ♦ Lighenaș de care se servește bărbierul când bărbierește. 2. Cupă; ceașcă (de lut). 3. Fiecare dintre cele două talere¹ ale chimvalului. ♦ (Rar) Fiecare dintre cele două capace ale unui medalion. [Var.: teas s. n.] – Din tc. tas. Sursa: DEX '98.
COP, copuri, s. n. (Reg.) Măsură de capacitate de aproape un litru. ♦ Cană, vas având această capacitate. ♦ Conținutul unei astfel de căni. – Din rus. kop. Sursa: DEX '98.
cop n., pl. urĭ (ung. köpü, putineĭ, stup. Cp. și cu copaĭe, cofă). Vechĭ. O măsură de capacitate p. lichide (Iorga, Negoț. 117). Azĭ. Nord Covată maĭ lată (une-orĭ rătundă [!] și cu coadă). – În Tut. cob, oală de vin (1 litru). V. chersîn. Sursa: Scriban.
ut, în solmizația* medievală, prima silabă a hexacordului* (în sensul lui c*, f* sau g*); în lb. fr. denumirea notei do* din celelalte limbi romanice (corespunzător cu c* din limbile germanice). Sursa: DTM.
DO UT DES (lat.) își dau ca să-mi dai – Formulă din dreptul roman referitoare la echivalența prestațiilor în cazul schimbului; în sens larg, serviciu contra serviciu. Sursa: DE.
SINT UT SUNT, AUT NON SINT (lat.) să fie ceea ce sunt, sau să nu fie – Răspunsul papei Clement al XIII-lea la cererea de a modifica regulamentul Ordinului iezuiților. Atribuit în mod eronat lui L. Ricci, generalul acestui ordin. Expresia hotărârii ca o instituție să nu-și dezică sarcinile fundamentale, caracteristice. Sursa: DE.
UT AMERIS AMABILIS ESTO (lat.) de vrei să fii iubit, fii vrednic de iubire – Ovidiu, „Ars amandi”, 2, 519. Sursa: DE.
UT FATA TRAHUNT (lat.) cum le-o târî soarta – A te lăsa în voia soartei, a lăsa ceva la voia întâmplării.
Sursa: DE.
UT SUPRA (lat.) ca mai sus – Formulă juridică utilizată în acte. Sursa: DE.
RIÁL s.m. Unitate monetară în Iran și Arabia Saudită. [Pron. ri-al, var. (după alte surse) riyal. / < fr. rial, germ. Riyal]. Sursa: DN.
ISTEȚÍ, istețesc, vb. IV. Refl. (Înv.) A deveni isteț. – Din isteț. Sursa: DEX '98.
JEB, jeburi, s. n. (Reg.) Buzunar. – Din magh. zseb. Sursa: DEX '98.
*márgă f., pl. e (lat. marga, un cuv. celtic. V. marnă). Min. Argilă care conține calciŭ și care, cînd e compactă, servește ca peatră [!] litografică. Se întrebuințează și la îngrășarea ogoarelor. Sursa: Scriban.
MÓDUS VIVÉNDI subst. 1. Mod de existență. 2. Posibilitate de împăcare a două părți aflate în litigiu; compromis. A găsi un modus vivendi. – Expr. lat. Sursa: DEX '98.
modus (cuv. lat. „fel”, „chip”) v. mensura (2); mod. Sursa: DTM.
EST MODUS IN REBUS (lat.) este o măsură în toate – Horațiu, „Satirae,” I, 1, 106. Orice exces este reprobabil. Sursa: DE.

6 martie GANGE, PISER, OIERIEI, FARIN, MONOM, SAGITALE, LEOPAIAU, SEXTANTI, PADUCEII - Zurix (robot); HIPI, CATENELE, CAB, VACAT, PUD, STRAS, SEFURI -Ramonule, in meciul Zurix - Ramonule 509 - 521.

GÁNGĂ, gange, s. f. Partea sterilă (care se îndepărtează) dintr-un zăcământ metalifer. – Din fr. gangue. Sursa: DEX '98.
PISÉR s. m. v. pisar; PISÁR, pisari, s. m. Funcționar de cancelarie însărcinat în trecut cu copierea sau redactarea unor acte, documente etc. și care adesea avea și alte sarcini administrative. [Var.: pisér s. m.] – Din sl. pisarĩ, pol. pisarz. Sursa: DEX '98.
OIERÍE ~i f. 1) Construcție primitivă în afara satului unde se adăpostesc oile și ciobanii vara și unde se prepară produsele din laptele oilor; stână; târlă. 2) Loc unde se află această construcție. 3) rar Creșterea oilor. 4) Impozit pentru oi; păstorit. [Sil. o-ie-; G.-D. oieriei] /oaie + suf. ~ărie. Sursa: NODEX.
OIERÍE², oierii, s. f. (Rar) Oierit². [Pr.: o-ie-] – Oier + suf. -ie. Sursa: DEX '98.
FARÍN adj. invar. (Despre zahăr sau alte produse alimentare) Care are aspect de pudră. – Din fr. farine „făină”. Sursa: DEX '98.
MONÓM, monoame, s. n. 1. Expresie algebrică în care intervin numai semnele înmulțirii și ale împărțirii. 2. Fig. Șir, succesiune neîntreruptă (unul după altul). – Din fr. monôme. Sursa: DEX '98.
SAGITÁL, -Ă, sagitali, -e, adj. (Anat.) Care este în plan vertical de simetrie. ◊ Sutură sagitală = sutură care unește cele două oase parietale. – Din fr. sagittal. Sursa: DEX '98.
LEOPĂÍ vb. IV v. lipăi. Sursa: DEX '98.
SEXTÁNT, sextanți, s. m. Instrument optic format dintr-un arc gradat egal cu o șesime de cerc, prevăzut cu două oglinzi și cu o lunetă mică, care se întrebuințează la măsurarea distanței unghiulare dintre două puncte și se folosește în astronomie, navigație și aviație. [Pl. și: (n.) sextante] – Din fr. sextant. Sursa: DEX '98.
PĂDUCÉL s. 1. (BOT.; Crataegus monogyna) (reg.) căcădară, gherghin, mărăcine. 2. (BOT.; Crataegus oxycantha) (reg.) gherghim, măceș, (înv.) ramn. 3. (MED.) (reg.) bătătură, funigel, furnicel, must, păduchelniță, trântitură. (~ la talpa piciorului.). Sursa: Sinonime.
HÍPPY s. m. (Adesea adjectival) Tânăr nonconformist, contestatar, neglijent în îmbrăcăminte și uneori consumator de droguri sau cu înclinare spre promiscuitate etc. V. beatnic. [Scris și: hipi. – Pr.: hi-] – Cuv. engl. Sursa: DEX '98.
CATÉNĂ, catene, s. f. 1. Șir de încrețituri ale scoarței pământului, formate sub influența unei presiuni laterale. 2. Lanț de atomi legați între ei prin valențe simple sau multiple. 3. (Înv.) Lanț (la ceas, la ochelari etc.). – Din lat. catena. Sursa: DEX '98.
CAB s.n. Cabrioletă englezească cu două roți, în care vizitiul șade pe un scaun înalt, la spate. [Pl. -buri. / < engl., fr. cab]. Sursa: DN.
VACÁT, vacaturi, s. n. Pagină albă, intenționat netipărită, din interiorul unei lucrări. – Din germ. Vakat. Sursa: DEX '98.
PUD, puduri, s. n. Unitate (rusească) de măsură pentru greutăți egală cu 16,38 kg. – Din rus. pud. Sursa: DEX '98.
STRAS, strasuri, s. n. Sticlă de diferite forme poliedrice, șlefuită pe fețe, care conține plumb, folosită ca imitație de pietre prețioase pentru podoabe; obiect de podoabă făcut din asemenea bucăți de sticlă. [Var.: ștras s. n.] – Din fr. strass, germ. Strass. Sursa: DEX '98.
SEF s. n. v. seif. Sursa: DEX '98.

2 martie BIP, VICE - Cosmindon (galerie, interviu); DEC, CINTRUL, ZADIE, MOPUL, SARNIERE, PEDES, VU - Nicosia (robot), in meciul Cosmindon - Nicosia 565 - 487.

bip s. n., pl. bípuri. Sursa: DOOM 2.
VICE- Element de compunere însemnând „adjunct”, „subordonat imediat”, care servește la formarea unor substantive-nume de grade, de funcții, de titluri sau de persoane care le poartă. – Din fr. vice-, lat. vice. Sursa: DEX '98.
dec, interj. de mirare și ironie ca și tronc: Dec! Nu cum-va ai pofti? Dec! Da asta ce-a maĭ fi oare? Sursa: Scriban.
CÍNTRU, cintre, s. n. Partea concavă a unei bolți sau a unui arc; cofraj sau construcție provizorie pe care se toarnă sau care susține o boltă sau un arc în construcție. – Din fr. cintre. Sursa: DEX '98.
ZÁDIE, zadii, s. f. Țesătură de lână în costumul popular țărănesc feminin din unele regiuni, decorată cu dungi late negre, alternând cu altele roșii sau portocalii și purtată ca fustă, o parte în față și cealaltă în spate. – Cf. ucr. zady „înapoi, în spate”. Sursa: DEX '98.
MOP - Cuvant inexistent in dictionarele explicative; MOP, mopuri, s. n. Obiect de uz gospodăresc pentru spălat dușumelele, constând dintr-un mănunchi de sfori răsucite sau de fâșii de material absorbant, montat pe o coadă lungă ca de mătură. – Din engl. mop. Sursa: Neoficial.
ȘARNIÉRĂ, șarniere, s. f. 1. Balama, țâțână. 2. Dispozitiv format din două piese care, așezate de o parte și de alta a unui corp cilindric și fixate cu buloane, permit suspendarea întregului ansamblu pe un reazem. 3. (Geol.) Locul de îmbinare între cele două flancuri ale unei cute anticlinale sau sinclinale. 4. Locul de îmbinare între cele două valve care formează cochilia unui lamelibranhiat. 5. Fâșie de hârtie gumată pe care o folosesc filateliștii pentru a lipi mărcile poștale în albume. [Pr.: -ni-e-] – Din fr. charnière. Sursa: DEX '98.
per pédes (lat.) loc. adv. Sursa: DOOM 2.
VU s. m. unitate de măsură a volumului semnalelor audio în transmisiunile prin telecomunicații. (< fr. vu). Sursa: MDN.
vu (gr. βου, de la numeralul ’β = 2), denumire dată în muzica psaltică (v. bizantină, muzică) unuia din cele șapte sunete, care corespunde lui mi*. Sursa: DTM.

1 Martie Cei mai buni 20 de scrabbleri romani la categoria Duplicat, dupa dictionarul LOC2000, vineri, 1 Martie 2013, la ora 15, in ISC. In top sunt cuprinsi sportivii care au jucat macar o partida in ultimele 40 de zile. Portrete si pictoriale disponibile: 1. Vica Vasile Mihalache 5. Michi Maestrul Sportului Mihai Negrea 7. Deidamia 9. Miculprint Carmen Cazanel 10. Tolstoi Lucian Grosu 11. Fabianism Dan Sibef 15. Screblista Iulia Culina 19. Pusica Dana Boldor 20. Geo1974