Home

 

 

Azi
in

ISC

 August
2014

Arhiva

 

Galeria jucatorilor de Scrabble - Albume individuale

Fotogalerii cu cei mai buni 1300 de scrabbleuri romani (care au avut bunatatea sa-i trimita fotografii lui Mosgerila sau sa se lase pozati la diverse competitii sportive incepand cu anul 1982).

Pictoriale noi:

Maestru al Sportului Corneliu FAUR, Cornf Maestru al Sportului Corneliu FAUR, Cornf Ileana POPA, Leana15 Ileana POPA, Leana15


Cei mai buni scrabbleuri romani din toate timpurile,
clasament pe medalii si dupa alte criterii de sportivitate

 

Maestru al Sportului Mihai Negrea, Michi28 august Meciul zilei: Maestru al Sportului Michi  vs  Cappuccino (robot) 1006-407.

Un nou recital in salonul romanesc al ISC. Dupa 2 saptamani de la recordul de 1013 p al maestrului Alexandru Lacatis, un alt sucevean, maestrul Mihai Negrea, inscrie peste 1000 p intr-o partida.

Internet Scrabble Club, 27:Aug:14, dictionary: LOC, time: 60 0 rated, noescape: ON, challenge: VOID

MICHI VS CAPPUCCINO

                - tg?fose                  - tpaauei
1)  H4 foste 40 - riabag?    I1 eupatia 77 - jeismdd
2)  1H Nebagari 338 -zvlcepi 8D mejde 22 - sldfiiu
3)  J6 vil 55 - ceuzocp      E7 defluisi 82 - tnpnect
4)  F12 coz 67 - epcaurd     K5 ten 21 - icmanpt
5)  2B decuprau 79 - mobptsa 15F impac 40 - trothnc
6)  2K bota 50 - rpmnusa     3C hot 50 - xc?nert
7)  6F masive 24 - urspnan   4A trec 28 - x?itnnn
8)  A3 struna 18 - vnilpes   F2 pix 26 - r?snnnt
9)  12A vesnic 42 - iilpuac  14D riz 12 - t?nnnes
10) 14I palcuii 77 - loeragi 3L te 21 - r?unnns
11) O8 alegorii 203 - d      11I nursIng 28 - n
12) 4H fad 11 - ---          PAS
                     
Michi = 1006                 Cappuccino = 407

Daiana vs Angelinot25 august Meciul zilei: Skepsis vs Raduo 626-498.

Cuvinte rare: ILISURI, SFARA, POTIUNE, VOLTE, HEM, CINERARE, JELEULUI, BIONICE, NUMISMATICI, HEN, GEAC.

Internet Scrabble Club, 21:Apr:11, dictionary: LOC2000, time: 15 0 rated, noescape: ON, challenge: DOUBLE
SKEPSIS VS RADUO

                 - ca?gbdr                  - anfemts
1)  H8 abrOg 58 - rdudeuc   H8 abrOgase 69 - tvmafni
2)  12C decurg 30 - nmdehpu 14F fast 27 - nmivins
3)  11D hem 50 - tndutcp    13B vin 38 - uintmms
4)  CHANGE - icenrar        8B numismat 68 - ndroxep
5)  15A cinerare 88-osiuapz PAS
6)  9A poza 52 - iusilir    B8 noxe 33 - dopdrdn
7)  J8 ilisuri 90 - pactopa CHANGE - ocneibi
8)  K5 opac 26 - frstaap    L7 bionice 110 - u?ljleu
9)  M3 sfara 38 - ineupot   E1 jelEului 82 - atcddga
10) M9 potiune 85 - tpslrov 15L geac 63 - naddtda
11) 4A voltE 38 - trsiept   5J dotand 8 - ada
12) 2D pestrite 63 - ---    PAS
                     
Skepsis = 626               Raduo = 498

ILÍȘ, ilișuri, s. n. Impozit care se percepea în Moldova, în Evul Mediu, asupra cerealelor. – Din magh. élés „gustare”. Sursa: DEX '09.
ilíș, -uri, s.n. – 1. Scaun, de regulă cu arcuri, din piele, care se așează peste loitre, la căruțele țărănești: „Văd că-i iliș, scaun de acela cu fedăr; la sanie cu cai” (Bilțiu 1999: 373; Berbești). 2. Suport de lemn de forma unei scări, așezat pe sania trasă de animale, pentru transportul nutrețurilor. – Din magh. ülés „loc de șezut„. Sursa: DRAM.
ȘFÁRĂ2 s. f. v. sfoară. Sursa: DEX '09.
SFÁRĂ s. f. Miros greu (și fum) rezultat din arderea grăsimilor sau a cărnii, de la lumânări de seu etc.; fum înecăcios. ◊ Expr. A da sfară în țară (sau, rar, în sat, în mahala etc.) = a da de știre, a răspândi o veste. [Var.: șfáră s. f.] – Din sl. skvara. Sursa: DEX '98.
 POȚIÚNE, poțiuni, s. f. Nume generic dat medicamentelor lichide care se iau (în doze mici) pe cale bucală. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. potion, lat. potio, -onis. Sursa: DEX '09.
VÓLTĂ, volte, s. f. 1. Mișcare în formă de cerc sau de arc de cerc. ♦ Fig. Schimbare (bruscă) în atitudine, trecere subită de la o concepție la alta. ♦ (Scrimă) Mișcare (de rotație) făcută pentru a evita loviturile adversarului. 2. Manevră de rotație făcută de o ambarcație sau de o navă cu pânze pentru schimbarea bordului din care primește vântul. ◊ Voltă în vânt = manevră pentru schimbarea direcției împotriva vântului. Voltă sub vânt = manevră pentru schimbarea direcției în sensul vântului. 3. Semn care indică repetarea unui fragment muzical, de fiecare dată cu un alt sfârșit. – Din fr. volte. Sursa: DEX '98.
HEM1 s. n. compus organic care intră în compoziția hemoglobinei, substanța colorantă din globulele roșii. (< fr. hčme). Sursa: MDN.
HEM2(O)- /HEMAT(O)-, -EMÍE elem. „sânge, hematii, hemoglobină”. (< fr. hém/o/-, hémat/o/-, -hémie, cf. gr. haima, -tos). Sursa: MDN.
hem conj. – Se folosește în formă reduplicată, pentru a indica o alternanță; fie-fie, sau-sau. Bg. hem (DAR). Sursa: DER.
hem ! int. V. hăm ! Sursa: Șăineanu.
 CINERÁR, -Ă adj. (Liv.) Referitor la cenușă. Urnă cinerară = urnă în care se găsește, se păstrează cenușa unui mort. [Cf. fr. cinéraire, it. cinerario, lat. cinerarius < cinis – cenușă]. Sursa: DN.
JELEU, jeleuri, s.n. 1. Suc de fructe cu adaos de zahăr, fiert până capătă aspect de gel; industrial, se obține prin adăugarea unui gelifiant; sin. peltea. 2. Sirop sau piure de fructe, simplu sau aromatizat cu vin sau lichior, amestecat cu gelatină sau alt gelifiant, mulat în forme și lăsat să se închege la rece, apoi răsturnat și servit ca desert; fr. gelée, germ. Gelee. 3. Produs zaharos cu aspect de bomboană, confecționat din jeleu (1), variat colorat, pudrat cu zahăr. Sursa: DGE.
BIÓNIC, -Ă, bionici, -ce, adj., s. f. 1. S. f. Disciplină care se ocupă cu studiul proceselor biologice și al structurii organismelor vii. ◊ (În sintagma) Bionică informațională = ramură a bionicii care studiază mecanismele de recepție, stocare, prelucrare și transmitere a informației la sistemele biologice în vederea transpunerii lor în tehnica informațională. 2. Adj. De bionică (1). [Pr.: bi-o-] – Din fr. bionique. Sursa: DEX '09.
 NUMISMÁTICĂ f. 1) Ramură a istoriei care se ocupă cu studiul monedelor și al medaliilor vechi. 2) Colecționare de monede și medalii vechi. /<fr. numismatique. Sursa: NODEX.
HEN - Cuvant inexistent.
GEAC s.n. (Mar.) Pavilion național de dimensiuni mici, ridicat de navele unor state la proră în timpul cât sunt acostate sau staționează la ancoră. [Var. jack s.n. / < engl. jack]. Sursa: DN.

Daiana vs Angelinot22 august Meciul zilei: Daiana vs Angelinot 452-524.

Cuvinte rare: CLIN, SCAI, GNU, INSTIGARA, PRETAM, BOUR.

Internet Scrabble Club, 11:Aug:14, dictionary: LOC, time: 15 0 rated, noescape: ON, challenge: VOID
DAIANA VS ANGELINOT 

              - liscecn                 - tassvnt
1)  H8 clin 8 - aslaecl     10F vait 27 - nutndss
2)  J8 clas 20 - liaveez    CHANGE - snurrra
3)  12I vaze 45 - aurelci   11J suras 34 - pernbfr
4)  O6 lucirea 80 - edaettu CHANGE - erbfmot
5)  13H tuta 33 - deueipb   14K moft 44 - reirbeo
6)  H13 tub 33 - depeeoi    14F bour 40 - reeleif
7)  15L pi 19 - eseonde     K2 feliere 80 - tcepram
8)  J1 dos 19 - ieenpei     N2 pretam 33 - nhaujtc
9)  O1 piei 26 - ineeaxn    J5 ah 64 - cnjsutr
10) 15A anexei 85 - npntoca CHANGE - orujd?a
11) 1D pontand 33 - udgcicn 14A ruda 30 - ogj?n?s
12) 2B gnu 25 - idmdcsc     4K lojei 28 - ni?tg?s
13) M9 scai 26 - cdrmid     A7 instIgAra 122 - ---
14) PAS 
                         
Daiana = 452                     Angelinot = 524

CLIN, clini, s. m. 1. Bucată (triunghiulară, trapezoidală etc.) de pânză sau de stofă, folosită ca piesă componentă ori ca adaos pentru a lărgi unele confecții. ◊ Expr. A nu avea nici în clin, nici în mânecă (cu cineva) = a nu avea nimic comun, niciun amestec, nicio legătură (cu cineva). 2. Petic de pământ sau de pădure în formă de triunghi sau de formă îngustă. [Pl. și: (n.) clinuri] – Din sl. klinŭ. Sursa: DEX '09.
clin , clínuri, s.n. (reg.) unealtă de cizmărie. Sursa: DAR.
SCAI1, scai, s. m. Nume generic dat mai multor plante erbacee cu frunze ghimpoase și cu fructe globuloase înconjurate de ghimpi îndoiți la vârf, care se agață de haine, de lâna oilor etc.; p. restr. fructul înconjurat de ghimpi al acestor plante. ◊ Expr. (Și adverbial) A se ține scai (de cineva) sau a se ține (de cineva) ca scaiul (de ocne) = a nu lăsa pe cineva în pace, a urmări (pe cineva) pretutindeni. Compuse: scai-vânăt = plantă erbacee cu frunzele dințate și cu flori violacee dispuse în capitule (Eryngium planum); scaiul-dracului = plantă erbacee cu frunzele spinoase și cu flori albastre-verzui (Eryngium campestre); scai-mărunt = turiță. – Din sb. çkalj. Sursa: DEX '09.
SCAI2 s. n. Imitație de piele făcută din material plastic, maleabilă și rezistentă la schimbările de temperatură. – Et. nec. Sursa: DEX '09.
!scai-mărúnt (plantă) s. m., pl. scai-mărunți. Sursa: DOOM 2.
!scai-vấnăt (plantă) s. m., pl. scai-vineți. Sursa: DOOM 2.
!scáiul-drácului (plantă) s. m. art. Sursa: DOOM 2.
PASĂREA-SCÁIULUI s. v. sticlete. Sursa: Sinonime.
SCAI-AMÁR s. v. schinel. Sursa: Sinonim.
GNU s.m. invar. Specie de antilopă din Africa, de culoare brună-cenușie, cu coarnele scurte și aduse înapoi. [< fr. gnou < cuv. hotentot]. Sursa: DN.
INSTIGÁ vb. a agita, a ațâța, a incita, a întărâta, a provoca, a stârni, a tulbura, (pop.) a sumuța, (înv. și reg.) a scorni, (reg.) a smomi, a zădărî, (fig.) a asmuți, a monta. (El ~ masele.). Sursa: Sinonime.
PRETÁ, pretez, vb. I. Refl. 1. A consimți să facă ceva incorect sau care este sub demnitatea sa. 2. A se potrivi la..., a fi bun la... – Din fr. pręter. Sursa: DEX '09.
BÓUR, bouri, s. m. 1. Taur sălbatic, care trăia odinioară și în țara noastră, socotit ca strămoșul direct al vitelor mari cornute de la noi (Bos primigenius). ♦ (Înv.) Vechea stemă a Moldovei închipuind un cap de bour (1). 2. (Înv.) Fier (înroșit) cu care se însemnau răufăcătorii, vitele, pietrele de hotar etc. – Lat. bubalus. Sursa: DLRM.

Matusalem, Gggggggg20 august Duplicatul zilei: 1. Matusalem (foto 1), 2. Gggggggg (foto 2), 3. Ronnyss.

Partida se remarca si prin cuvantul-top de 14 litere AUDIOFRECVENTA. Recordul de 15 litere izbutit in urma cu 2 ani de Sorela.

Duplicat Joker, Internet Scrabble Club, 20:Aug:14, dictionary: LOC

Ieseanu vs Artemiza18 august Meciul zilei: Ieseanu vs Artemiza 512-485.

Cuvinte rare: SOFERIE, MOL, GASEI, FLOTAREA, VALSURI, IDO, GRANATE, MOLE.

Internet Scrabble Club, 15:Aug:14, dictionary: LOC, time: 4 0 rated, noescape: ON, challenge: VOID
IESEANU VS ARTEMIZA 

           - jrst?fl                     - aaixedz
1)  CHANGE - tv?lrjf         H8 axezi 48 - igsndad
2)  10F vrej 36 - la?utmf    J6 gandi 57 - tddiisc
3)  K5 fal 32 - r?ttume      L4 dis 28 - otdabic
4)  M3 mute 39 - ?aflotr     K10 ido 30 - bacutna
5)  8A flotarEa 95 - rpbr?om 2G bancuta 75 - gartane
6)  1G Ab 66 - rppmrot       3C granate 109 - udconhe
7)  CHANGE - tlmrtos         L11 oh 47 - nduince
8)  M11 mol 31 - rtteisl     14J dunei 27 - nscneap
9)  4G test 32 - ruaislv     5C scape 24 - nrcneai
10) 15D valsuri 119 -ptoseru 14A nane 17 - pmrcpir
11) G10 rupt 20 - rioesei    12D pripim 22 - rccipuc
12) A6 soferie 15 - i        1E crAb 11 - cuipc
13) 6J gasei 15 - ---        PAS

Ieseanu = 512                Artemiza = 485

ȘOFERÍE f. pop. 1) Tehnică a conducerii autovehiculelor. 2) Ocupație de șofer. [Art. șoferia; G.-D. șoferiei; Sil. -ri-e] /șofer + suf. ~ie. Sursa: NODEX.
MOL1, moli, s. m. (Chim.) Moleculă-gram. – Din fr. mole, germ. Mol. Sursa: DEX '98.
MOL2, moluri, s. n. Dig de piatră construit spre larg, la intrarea într-un bazin portuar, pentru a micșora acțiunea valurilor sau pentru a forma cheiuri suplimentare. – Din it. molo, fr. môle. Sursa: DEX '98.
MOL3 subst. (Arg.) Vin. – Din țig. mol. Sursa: DEX '98.
GÁȘĂ s. f. 1. (tehn.) brățară (de conductă). 2. buclă la capătul unei parâme, pentru agățare. (< fr. gâche). Sursa: MDN.
flotáre s.f. (fin.) Fluctuație a cursului unei monede în funcție de cerere și ofertă ◊ „De la începutul anului s-au înregistrat vânzări masive de tablouri, mulți dintre cei ce consideră operele de artă ca «valori-refugiu» nemaiașteptând flotarea francului pentru a efectua noi achiziții.” I.B. 23 I 74 p. 4 (din flota; DEX, DN3 – alte sensuri). Sursa: DCR2.
 FLOTÁRE, flotări, s. f. 1. Acțiunea de a flota și rezultatul ei; flotație. ♦ Trecere a unui fir dintr-un sistem textil (urzeală sau bătătură) peste două sau mai multe fire din celălalt sistem, la fabricarea țesăturilor ornamentale. 2. Fiecare dintre mișcările ritmice de gimnastică în care corpul, întins aproape de pământ, este ridicat și coborât prin extensiunea și îndoirea brațelor aflate cu palmele pe sol; flotație (2). – V. flota. Sursa: DEX '09.
 vals (‹ cuv. gotic waltjan, în germ. sich wälzen „a se învârti”), dans* de perechi, de origine germ., în măsură* ternară* (cel mai adesea 3/4) și cu structură simetrică a frazei ◊ muzicale (construită din 4-8-16 măsuri). O particularitate definitorie a v. o constituie departajarea precisă a melodiei în raport cu acompaniamentul* ritmico-armonic, iar în cadrul acestuia din urmă, detașarea fermă a timpului (I, 2) tare – marcat de către bas (III, 1) – în raport cu timpii slabi concretizați armonic prin acorduri* în pachet. Premergătorul imediat al v. pe linia dansului țărănesc este Ländler*-ul, prefigurat la rândul său de dansuri datând din sec. 14-16; printre acestea se distinge îndeosebi componentul în măsură ternară (germ. Nachtanz – v. proportio; v și. double) al perechii de dansuri – în ritm binar* și respectiv ternar – cunoscută sub numele de Deutsche Tanz și pătrunsă în suita* instr. (de unde și o posibilă filiație cultă a v.). Către sfârșitul sec. 18, v. pătrunde din mediul pop. în cel burghez (ca oponent al menuetului*, dansat de aristocrație), impunându-se treptat ca dans de societate. Începând din sec. 19 și continuând cu cel următor, v. se numără printre piesele de gen* exploatate în compoziție, fenomen ce dobândește o maximă amploare în romantism*. În chipuri și cu funcții diferite, v. se integrează în aproape toate genurile (I, 2) muzicale, devenind nu o dată piesă – simf., instr., vocal-instr. etc. – autonomă și primind în această calitate denumirea generică de „v. de concert”. În creația simf., v. apare fie ca parte de simfonie* (Berlioz, Simfonia fantastică, Ceaikovski, Simfonia a V-a), fie ca piesă independentă (eventual parte de suită*) (orchestrarea de către Berlioz a Invitației la dans, de fapt un v. de Weber, a constituit primul pas în această direcție pe care o vor continua, în principal, Listz – versiunea orchestrală a V. lui Mefisto -, Sibelius – V. trist, V. romantic – Ravel – versiunea orch. a Valses nobles et sentimentales) sau ca episod constitutiv al unor poeme* simfonice (Saint-Saëns, Dans macabru, R. Strauss, Așa grăit-a Zarathustra, Ravel, poemul coregrafic La Valse, Stravinski, Petrușka). V. este bogat reprezentat și în literatura pianistică, îndeosebi romantică; primilor autori de prestigiu în acest domeniu, Schubert (132 v.) și Weber, le urmează Listz, Chopin (la acesta din urmă, ponderea și substanțialitatea v. în ansamblul operei fiind excepționale), Brahms, Ravel. Genurile muzical-teatrale și-au integrat v. în chip firesc, fie ca modalitate coregrafică directă, fie ca element de atmosferă în serviciul anumitor situații dramatice; cu aceste funcții, v. apare, în operă*, la Gounod (Faust), Verdi (Traviata), Puccini (Boema), Ceaikovski (Evghenii Onedin), Wagner (Maeștrii cântăreți), R. Strauss (Cavalerul rozelor), A. Berg (Wozzek), Șostakovski (Katerina Ismailova) și deține un loc important în baletele lui Delibes și Ceaikovski. Dezvoltarea v. pe linia muzicii ușoare* și de dans, petrecută în special la Viena, conduce nemijlocit la înflorirea, în cea de a doua jumătate a sec. 19, a operetei* în general și a operetei vieneze în special (printr-un revers al procesului, opereta devenind apoi, ea însăși, un „cadru” propice promovării v.). Prin Lanner și cei doi J. Strauss, tatăl și fiul, dar mai ales acesta din urmă, v. de divertisment se consacră ca atare, în formula sa tipic vieneză (care implică și înlănțuirea v. în potpuriuri*), numeroasele producții de acest fel ale compozitorilor vienezi cucerindu-și o binemeritată celebritate. Opereta vieneză, creată la aceeași epocă tocmai sub impulsul popularității, v. vienez de divertisment, îl exploatează intens, oferindu-i totodată posibilități ideale de întruchipare (între altele, operata prilejuiește și dezvoltarea v. vocal, apărută până atunci doar sporadic, la Brahms – Liebesliederwalzer – și, ca un reflex al operetei, în opera Cavalerul rozelor de R. Strauss). Timp de aproape un sec., Viena va rămâne un centru de propagare a operetei, fie direct, fie prin compozitorii formați acolo (șirul acestora începe tot cu J. Strauss-fiul, continuând cu Suppé, Zeller, Millöcker, Lehar, Kálmán, Fall), istoria v-șlagăr* confundându-se adesea, în tot acest timp, cu însăși istoria operetei. V. pătrunde în muzica românească în a doua jumătate a sec. 19, pe filiera miniaturii pentru pian (v. scrise în gustul compozițiilor de salon ale timpului de către Miculi, Flondor, Caudella, Scărlătescu, T. Brediceanu ș.a.) și a operetei (Caudella, Stephănescu, Porumbescu ș.a.). De o popularitate depășind granițele naționale s-a bucurat v. Valurile Dunării (1880), compus inițial pentru fanfară, de Ivanovici. Una dintre cele mai originale transfigurări ale particularităților de mișcare (2) și de caracter ale v. în întreaga literatură muzicală a sec. 20 este realizată de Enescu în Octetul pentru coarde op. 7 (partea a IV-a, Mouvement de Valse bien rhytmée) (1900). Compoziția românească din sec. 20 mai înregistrează și tendința utilizării v. într-o ipostază parodică (Jora – baletul Demoazela Măriuța, Paul Constantinescu, Din cătănie, trei caricaturi muzicale pentru instr. de suflat și pian, opera O noapte furtunoasă), în consens cu reprezentări similare din muzica universală contemporană. Sursa: DTM. Scurtmetraj: Chayanne - Tiempo De Vals, de la Youtube.com
ÍDO s. n. Limbă internațională, formată prin simplificarea limbii esperanto. – Din fr. ido. Sursa: DEX '98.
GRANÁT1 s. n. silicat natural de calciu, fier, magneziu, aluminiu sau crom, cristalizat, de culoare roșie, din rocile eruptive, folosit ca piatră de șlefuit sau ca piatră prețioasă. (< germ. Granat). Sursa: MDN.
GRANÁTĂ2, granate, s. f. (Bot.; Înv. și reg.) Rodie. – Lat. lit. [malum] granatum. Sursa: DLRM.
GRANÁTĂ1 s. f. v. grenadă. Sursa: DLRM.
MÓLĂ s. f. tumoare în uter, după fecundare, împiedicând dezvoltarea fătului. (< fr. môle). Sursa: MDN.

Maestru al Sportului Alexandru Lacatis, Mihu11 august Meciul zilei: Myrrhs (robot) vs Maestru al Sportului Mihu  391-1013.

Recital in salonul romanesc al ISC oferit ieri timp de 2'13", atat cat a durat partida record, de Campionul Romaniei Maestrul Sportului Alexandru Lacatis, Mihu. Cine face primul 1000 de puncte intr-o partida libera era un obiectiv jinduit de multi jucatori de scrabble.

Internet Scrabble Club, 10:Aug:14, dictionary: LOC, time: 59 0 rated, noescape: ON, challenge: VOID

                - taogdia                   - rsnzpea
1)  8H toiag 44 - oaadtlv    J3 pranzise 72 - aodnnhi
2)  K10 volt 31 - iaadt?c    4F hondrani 88 - baiirts
3)  14I adaNcit 84 - cunndua O8 stirbita 275 - nrmorlm
4)  15G nuda 21 - stcolnu    CHANGE - sromise
5)  N2 lutos 33 - ecrnmeu    5A rosisem 86 - mfiiugr
6)  14B renume 36 - fccal?i  5J am 20 - gfauiri
7)  D1 calcifiE 80 - undeetp A1 figurari 266 - leuapax
8)  A14 pu 20 - edeenrt      6D fax 82 - eucrlpa
9)  B8 neder 12 - tjpeebv    12D percalul 70 - itc
10) 3M pub 30 - veejt        C9 cit 12 - ---
11) PAS                          

Myrrhs = 391                 Mihu = 1013

10 august Meciul zilei: Floridor33 vs Alexina50 556-411.

Cuvinte rare: JOIREA, AREALII, BITUM, INCULCAT, GEMINI, PUD, VAPAIND, TOR, SABLAU.

Internet Scrabble Club
FLORIDOR33 VS ALEXINA50 

                  - aeicfnt               - aaidnpv
1)  8B infecta 94 - oimrjre I4 vapaind 83 - aabdlps
2)  B6 joire 36 - irgicsm   11A sabla 41 - eidpsst
3)  J2 gris 41 - becimin    H1 desis 35 - dhpstvz
4)  2J gemin 32 - ctmbuin   7H vast 20 - oudghpz
5)  O1 bitum 68 - tnpocpr   1L ho 47 - udglprz
6)  G2 pot 22 - tecpxnr     F10 pud 23 - oglrrtz
7)  K4 text 46 - ciprlnc    N4 tor 12 - acglmrz
8)  CHANGE - rlaaiei        F1 cam 20 - ecglnrz
9)  L7 arealii 78 - rafupli 8L regn 36 - eouclrz
10) A11 sufli 39 - ?uuapra  14A lucrez 70 - eodlnnr
11) 15F aparu 29 - ??cauic  C11 bloc 24 - ednnrt
12) O7 incuLcaT 57 - ---    PAS

Floridor33 = 556            Alexina50 = 411

JOÍ2, joiesc, vb. IV. (Reg.) 1. Intranz. A ieși la capăt; a răzbi, a dovedi, a prididi. 2. Tranz. și intranz. A răbda, a îndura. 3. Tranz. A mulțumi, a satisface. – Magh. gyönni, gyünni. Sursa: DLRM.
AREÁL2, -Ă adj. în afara realității; ireal; care respinge apropierile prea directe între planul artistic și cel real. (< it. areale). Sursa: MDN.
BITÚM s. n. 1. rocă lichidă în scoarța pământului din hidrocarburile de țiței, folosită la bitumaj și la fabricarea unor lacuri, izolanți etc. 2. (arte) culoare brună strălucitoare, obținută prin amestecarea bitumului (1) cu ulei de in și cu ceară. (< fr. bitume, lat. bitumen). Sursa: MDN.
 INCULCÁ, incúlc, vb. I. Tranz. (Livr.) A întipări în mintea cuiva, prin repetare, o idee, o concepție etc. – Din fr. inculquer, lat. inculcare. Sursa: DEX '98.
GÉMIN, -Ă, gemini, -e, adj. V. geamăn. Sursa: DLRM.
PUD, puduri, s. n. Unitate (rusească) de măsură pentru greutăți egală cu 16,38 kg. – Din rus. pud. Sursa: DEX '09.
văpăě v. a scoate văpăi: un foc de surcele văpaia pe vatră OD. Sursa: Șăineanu.
TOR ~uri n. 1) Corp geometric obținut prin rotirea unui cerc în jurul unei axe de pe planul cercului, dar care nu trece prin centrul acestuia. 2) arhit. Mulură rotundă cu profil convex, semicircular, situată de obicei la baza unei coloane. /<fr. tore. Sursa: NODEX.
TOR2 s.n. (Franțuzism) Neplăcere, nemulțumire; pagubă, prejudiciu. [Pl. -ruri. / < fr. tort]. Sursa: DN.
tor s. n. – Tizic. Bg. tor (Candrea). – În Olt. și Banat. – Der. torină, s. f. (Olt., tizic), din sb. torina; toriște (var. turiște), s. f. (Olt., tizic; Trans., loc unde mănîncă oile, torină); storiște, s. f. (loc de întîlnire, de ședere a vitelor sau cerbilor), bg. torište; torofină (var. torohină), s. f. (resturi de semințe, de fructe stoarse), probabil prin contaminare cu boștină, în Munt.; toreni, vb. (Banat, a îngrășa solul, a gunoi); (s)trușnic, s. m. (turtă, reziduuri de semințe ale plantelor oleaginoase), probabil în loc de *(s)torușnic (după Candrea, în legătură cu sb. trušni „de tărîțe”); turiță, s. f. (scai mărunt, Galium aparine), din sb. turica, cf. cr., slov., rus. torica (Candrea, II, 427; Conev 46); turicioară, s. f. (coada-racului, Agrimonia eupatoria); turicel (var. turicea), s. m. (plantă, Turritis glabra); var. a cuvîntului anterior (după Tiktin și Candrea, formație artificială care pornește de la numele științific). Sursa: DER.
tor n. (bg. tor, băligar; sîrb. tor, țarc, ocol de vite; pol. tór, drum bătut. V. toriște, tîrlă). Vest (rev. I. Crg. 4, 250, și 9, 94). Băligar, tizic. Sursa: Scriban.
SABLÁ, sablez, vb. I. Tranz. A curăța, a netezi sau a face să devină mată suprafața pieselor metalice cu ajutorul unui jet de nisip împroșcat cu aer comprimat. – Din fr. sabler. Sursa: DEX '09.

Doina Knall, Rafaga8 august Meciul zilei: Rafaga vs Adela (robot) 427-362.

Cuvinte rare: ORTAC, EXINA, POI, SNEC, ELEVATORI, NIFE, CANITUL, BERCE, ELEVATORISTI.

Internet Scrabble Club, 07:Aug:14, dictionary: LOC, time: 60 10 rated, noescape: ON, challenge: VOID

RAFAGA VS ADELA 

                - atacrot             - nrfugpm
1)  H4 ortac 12 - velatre  7E fuga 28 - itimnpr
Scrabble carotat = 66      Mai mare 4D: furgon 42
2)  4B elevator 80-uexisna F6 putim 21 - jhiinir
Mai mare 8H: cvartele 98
3)  J2 exina 34 - sioumos  9H ihi 28 - rlinijn
                           Mai mare 5C: ihi 55
4)  10I mos 26 - sopsuai   D3 jeli 13 - rnidunn
Mai bun 8A: soimut 48
5)  L9 pisa 17 - eousoga   7E fugar 21 - udinnnf
6)  13K sug 28 - oiaoeea   B1 nife 22 - udacdnn
7)  I3 are 19 - oaciseo    C6 dand 12 - umc?rbn
Mai bun E7: foaie 33
8)  1A snec 15 - taoadoi   2I berc 24 - u?remnu
Scrabble E7: focoasei 89, N9: cosoaie 80
9)  N10 dotai 32 - pzauoer O7 mure 24 - d?tinsu
                           Scrabble rumenIu, rumenuL
10) O13 roz 51 - pnuueab   4B elevatoristi 38-u?dtnav
Scrabble N1: pozeura 93    Scrabble M1: situAnd 81
11) 5D la 22 - uuonpeb     3M vad 40 - a??cntu
Mai bun 3M: bau, bea       Scrabble E9 vandutA, vAtuind
12) O1 bude 42 - ppuaonl   E9 canItuL 67 - lertecn
13) 15D pLanul 24 - iop    M1 tevi 24 - celnr
Scrabble 12B papIonul 70
14) N6 poi 15 - ---        PAS
Rafaga = 427               Adela = 362

ORTÁC, ortaci, s. m. (Reg.) Tovarăș (de drum, de muncă etc.); camarad; p. ext. prieten. ♦ (Glumeț) Iubit, drăguț. ♦ Asociat, părtaș. – Din scr. ortak. Sursa: DEX '98.
EXÍNĂ, exine, s. f. (Bot.) Membrană protectoare externă a grăuntelui de polen. – Din fr. exine. Sursa: DEX '09.
POI adv. v. apoi. Sursa: DEX '98.
poi, póiuri, s.n. (reg.) pleavă (de la sămânța de cânepă). Sursa: DAR.
ȘNEC s. n. transportor pentru materiale pulverulente sau în formă de pastă, la care antrenarea materialului se efectuează cu ajutorul unor palete elicoidale fixate pe un arbore ce se rotește. (< germ. Schnecke). Sursa: MDN.
 ELEVATÓR2, -OÁRE, elevatori, -oare, adj. Care ridică; care servește la ridicat. – Din fr. élévatoire. Sursa: DEX '09.
NÍFE s.n. Parte a centrului Pământului în care se află metalele grele; barisferă, centrosferă. [< fr. nifé, cf. ni(chel) + fe(r)]. Sursa: DN.
CĂNÍ, cănesc, vb. IV. Tranz. (Pop.) A vopsi (în negru), mai ales părul. – Cf. tc. kina „căneală”. Sursa: DEX '98.
căně v. 1. a înnegri cu căneală barba, părul, sprâncenile; 2. Mold. a boi vitele în frunte spre a fi cunoscute de cele străine. [Derivat din cănea(lă)). Sursa: Șăineanu.
BERC2, BEÁRCĂ, berci, -ce, adj. 1. (Despre animale) Cu coada scurtă sau scurtată; fără coadă. 2. (Despre căciuli; la f.) Fără vârf, fără țugui, teșit. – Et. nec. Sursa: DEX '09.
 ELEVATORÍST s. m. muncitor care deservește elevatorul (II, 1) într-o întreprindere de vinificație. (< elevator + -ist). Sursa: MDN.

6 august Meciul zilei: Salis vs Tandalajr 511-507.

Cuvinte rare: TAFT, JERUISE, SMUNCI, DURD, TEA, VIST, HEMATIA, CUMAN.

Internet Scrabble Club, 06:Aug:14, dictionary: LOC, time: 7 0 rated, noescape: ON, challenge: VOID

SALIS VS TANDALAJR
 
             - aioptuu                  - cilostv
1)  H7 put 8 - oinaauc       6F vist 32 - cglnorr
2)  9F actionau 61 - tatieec 8J rog 43 - ccelnnr
3)  10D ceteati 80 - lrfaszi CHANGE - aaehimt
4)  L7 zgaria 46 - ifeltds   13G hematia 140 - acdjnop
5)  8A fildes 51 - rtvtosf   H12 jena 69 - ?cdoopu
6)  J12 taft 27 - rsrvson    12D dopAj 40 - acmopuu
7)  CHANGE - vi?eeuo         14D cuman 27 - clopsux
8)  K11 veti 52 - p?ubeoe    B6 plisc 12 - dennoux
9)  5E pe 15 - uo?bgae       15A noxe 45 - cdimnru
10) 11C bag 64 - usoiei?     M3 munci 30 - bddnrrs
11) 7A ole 16 - ersiui?      CHANGE - aablnrr
12) 2H Jeruisi 75 - rndldrs  D1 blanar 50 - ru
13) 4L durd 16 - nslr        1D bur 11 - ---
14) PAS                          

Salis = 511                  Tandalajr = 507

tact și taft n., pl. urĭ (din maĭ vechĭu taht, d. turc. [d. pers.] taht, tron, capitală, sediŭ; ngr. táhti, taht, tronu sultanuluĭ). Azĭ pop. Rezidența (localu) preturiĭ (suprefecturiĭ) saŭ și al alteĭ autoritățĭ. V. conac. Sursa: Scriban.
JERUÍ vb. IV v. jărui. Sursa: DEX '09.
SMUNCÍ vb. IV v. smuci. Sursa: DEX '09.
DURD, -Ă, durzi, -de, adj. (Reg.) Durduliu. – Et. nec. Sursa: DEX '98.
TEA interj. (Fam.) Cuvânt care exprimă uimire, surprindere, supărare, necaz. – Et. nec. Sursa: DEX '09.
ice tea (angl.) [pron. aĭstí] s. n., art. ice-tea-ul. Sursa: DOOM 2.
VIST s. n. Joc de cărți care se joacă între trei sau patru persoane și care se află la originea jocului de bridge. – Din engl., fr. whist. Sursa: DEX '09.
HEMATÍE s.f. Element component al sângelui, care conține hemoglobină și care transportă oxigenul și bioxidul de carbon; globulă roșie; eritrocit. [Gen. -iei. / < fr. hématie]. Sursa: DN.
CUMÁN, -Ă, cumani, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. (La pl.) Popor de neam turcic care, migrând dinspre est, la sfârșitul sec. XI s-a așezat pe teritoriul Țărilor Române, unde, în parte a fost asimilat de populația românească; persoană care face parte din acest popor. 2. Adj. Care aparține cumanilor (1), privitor la cumani. ♦ (Substantivat, f.) Limbă vorbită de cumani (1). – Din fr. coumanes. Sursa: DEX '09.

Maestru al Sportului Corneliu Faur, Cornf5 august Meciul zilei: Maestrul Sportului Cornf vs Woland (robot) 620-527.

Cuvinte rare: BOSCOANE, NEX, DALAJ, URINOSII, DILIU, VIL, GLET, AUTOFONA, POCHERE, CRUSEAU, GEPID.

Internet Scrabble Club, 04:Aug:14, dictionary: LOC, time: 60 0 rated, noescape: ON, challenge: VOID

CORNF VS WOLAND 

                  - ionrius                 - tuaoafo
1)  H2 urinosi 66 - psnierc  5B autofona 80 - teglbtt
2)  2G cuprinse 72 - mrtvidj 4A glet 50 - ibe?ltt
3)  O1 ritm 43 - dnljvfa     8A bAltitei 98 - rcrpacd
4)  B2 dalaj 70 - ivnialf    A1 parg 44 - ehccdpr
5)  9G vil 44 - nfeaair      6G pocher 41 - sbcdmgv
6)  L6 rafinare 96 - uieiold 11J svab 38 - ptcdgmi
7)  N10 diliu 40 - eanosoc   13K gepid 30 - tccaimu
8)  A8 boscoane 101 -mnxatae 8J caftim 48 - usrceau
9)  B13 nex 41 - uamazdt     12D cruseau 68 - ne?
10) 14G amuza 47 - dt        M5 Cent 24 - ---
11) PAS                          

Cornf = 620                 Woland = 527

BOSCOÁNĂ, boscoane, s. f. (Reg., în superstiții) Farmec, vrajă; descântec. – Comp. ngr. baskania. Sursa: DLRM.
NEX, nexuri, s. n. 1. (Livr.) Legătură, înlănțuire (între lucruri, fenomene etc.); relație, raport. ◊ Nex cauzal = raport cauzal, legătură de la cauză la efect. 2. (Jur.) Contract de vânzare, de cesiune; drept de a aliena ceva. – Din lat. nexus. Sursa: DEX '09.
DALÁJ (< fr.) s. n. Pavaj, pardoseală sau placaj de zidărie, constituit din dale de piatră naturală ori artificială sau din elemente metalice. Sursa: DE.
URINÓS, -OÁSĂ, urinoși, -oase, adj. De urină, referitor la urină. – Din fr. urineux. Sursa: DEX '98.
dilíu, adj. – 1. Nebun. 2. Năuc, zăpăcit. – Din tc. deli (MDA). Sursa: DRAM.
VIL adj., s. v. abject, infam, josnic, mișel, mizerabil, mârșav, nedemn, nelegiuit, nemernic, netrebnic, ticălos. Sursa: Sinonim.
GLET, gleturi, s. n. Strat subțire de var sau de ipsos aplicat peste tencuială, pentru a obține o suprafață netedă de zugrăveală sau de văruială. – Din germ. Glätt[putz]. Sursa: DEX '98.
 AUTOFÓN, -Ă, autofoni, -e, adj. (Despre instrumente de tipul clopoțelului, gongului etc.) Care produce sunete exclusiv prin vibrarea componentelor sale elastice, fără ajutorul unei tensiuni speciale. [Pr.: a-u-] – Din engl. autophone. Sursa: DEX '09.
PÓCHER, pochere, s. n. Numele unui joc de cărți în care fiecare jucător dispune de cinci căiți, cu care poate să câștige dacă are combinația cea mai bună sau dacă reușește să-i convingă pe adversari de acest lucru. [Scris și: poker. – Pr.: pócăr] – Din fr., engl. poker. Sursa: DEX '09.
crușí, crușésc, vb. IV (reg.) 1. a argăsi, a tăbăci, a dubi. 2. a (se) înroși, a vopsi.
Sursa: DA
crușě v. Mold. 1. a tăbăci pieile, opincile; 2. a urina sânge (de vite). [Cf. rut. KRUŠITI]. Sursa: Șăineanu.
GEPÍZI (‹ fr., lat.) s. m. pl. Populație de neam germanic, care, migrând dinspre NE Europei, s-a așezat în sec. 3 în N și V Daciei, precum și în Panonia; după înfrângerea lor de către longobarzi și avari (567), nu mai sunt menționați în istorie. Sursa: DE.

Minooletz vs Tuka604 august Meciul zilei: Minooletz vs Tuka60 500-608.

Cuvinte rare: BURG, ALPINISTA, EXAL, BONG, LAX, ZAP, ZADE, INSUREA, PISICEAU.

Internet Scrabble Club, 22:Jul:14, dictionary: LOC, time: 19 0 rated, noescape: ON, challenge: VOID

MINOOLETZ VS TUKA60 

              - deoeocp                   - cpsaiei
1)  H7 pod 10 - eecceox     6B pisicea 70 - euutubr
2)  5E cec 14 - xioeteh     I5 tu 11 - evburdu
3)  J2 hote 35 - liesxno    3I vorbe 56 - drviuau
4)  4J toi 28 - laslexn     N2 vidra 51 - tui??nu
5)  O5 exal 52 - rlnrrse    O1 nu 15 - i?tiu?c
6)  CHANGE - aemdras        9M cit 18 - ?ug?ita
7)  10H adresam 93 -blutgrl 4A gatuiRA 101 -nafpmci
8)  A1 burg 60 - stolgli    4A gatuiRAm 21 -pflnaci
9)  M6 lotca 18 - nligosi   3D paf 28 - nnncilz
10) 1A bong 29 - isiantl    CHANGE - ezaedai
11) B4 alpinista 62-rnuiejt A12 zade 93 - inaeusr
12) 8A injur 45 - etlrnmp   F8 insurea 76 - ascfn
13) C12 pret 23 - mln       2A uf 36 - nsac
14) 5I tem 24 - ln          D11 sa 32 - nc
15) 14E lan 3 - ---         PAS

Minooletz = 500             Tuka60 = 608

BURG s.n. 1. (Ist.) Așezare medievală cu un statut special (de obicei fortificată). 2. Stradă în unele orașe italiene, situată în afara zidurilor cetății. ♦ Cartier periferic al unor orașe italiene. [Pl. -guri. / cf. fr. bourg, it. borgo, lat.t. burgum < germ. Burg – fortăreață]. Sursa: DN.
 ALPINÍST, -Ă, alplniști, -ste, s. m. și f. Persoană care practică alpinismul. – Din fr. alpiniste. Sursa: DEX '09.
EXALÁ, exál, vb. I. Tranz. A emite, a împrăștia, a degaja vapori, mirosuri etc.; a emana (1). [Pr.: eg-za-] – Din fr. exhaler, lat. exhalare. Sursa: DEX '98.
BONG interj. Cuvânt care imită un sunet adânc și prelungit ca un ecou. – Onomatopee. Sursa: DLRM.
LAX, -Ă, lacși, -xe, adj. Care nu este strâns, întins sau încordat; destins, lejer. – Din lat. laxus. Sursa: DEX '09.
zap interj. – Imită lătratul unui cîine. – Var. zapa. Creație expresivă. – Der. zăpăi, vb. (a lătra); zăpăit, s. n. (lătrat); zăpăitură, s. f. (lătrat). În Mold. Sursa: DER.
zap s.n. Operația de schimbare frecventă a canalelor la TV ◊ „O arie «pe 2» mi-a paralizat zappul, oprindu-mă, ca într-o vrajă, să văd «Tunurile Saratogăi» «pe 1».” R.lit. 713 VIII 93 p. 18. ◊ „Zap-ul la români” R.lit. 9/96 p. 3 (din zapá). Sursa: DCR2.
ZÁDĂ, zade, s. f. Arbore din familia pinaceelor, rășinos, cu frunze lungi în formă de ace, care cad toamna, cu lemn tare și rezistent, folosit în construcții, industria mobilei etc. (Larix decidua). – Lat. pop. daeda (= taeda). Sursa: DEX '09.
ZÁDĂ, zéde, s. f. 2. Torță, faclă. (din lat. taeda, lat. vulg. daeda; cf. sicil., calabr., cors. deda). Sursa: DER.
ÎNSURÍ, însuresc, vb. IV. Intranz. (Rar) A deveni sur; a încărunți. – Din în- + sur. Sursa: DLRM.
PISICÍ, pisicesc, vb. IV. Refl. (Fam.) A se alinta; a se linguși. – Din pisică. Sursa: DEX '09.

Numaieu3 august Duplicat Joker: 1. Numaieu (foto), 2. Ametist, 3. Cfonai.


Duplicat Joker
Internet Scrabble Club, 03:Aug:14, dictionary: LOC

Cuvinte rare:
AUTOBUSE
EPRUVETA
TICURATII
ONIRISM
FUZETA
IJELE
MOCANCEI
APEXUL
SOVAINDE
CABLAT

AUTOBÚS s. n. v. autobuz. Sursa: DLRM.
 EPRUVÉTĂ s.f. Piesă confecționată dintr-un anumit material pentru a fi supusă unor încercări în vederea determinării proprietăților acestuia; corp de probă. [< fr. éprouvette < éprouver – a încerca]. Sursa: DN.
țicurá, țícur, vb. IV (reg.) 1. a pișca, a înțepa. 2. a burnița. Sursa: DAR.
ONIRÍSM s. n. 1. Delir, aiurare asemănătoare visului, provocată de obsesii sau de halucinații. 2. (Lit.) Înclinare spre cultivarea situațiilor, a motivelor onirice; atmosferă, caracter oniric al unei creații. – Din fr. onirisme. Sursa: DEX '98.
FUZÉTĂ, fuzete, s. f. Fiecare dintre cele două dispozitive care fac legătura între roțile directoare și osia din față ale unui autovehicul și care permit orientarea roților în direcția dorită. – Din fr. fusette. Sursa: DEX '09.
íje (literă chirilică) s. m. Sursa: DOOM 2.
MOCÁNCĂ ~ce f. 1) Locuitoare din regiunile muntoase, mai ales din Transilvania; mocăniță. 2) Soție sau fiică a mocanului; mocăniță. /mocan + suf. ~că. Sursa: NODEX.
ÁPEX s. n. 1. creștet, vârf. 2. punct de pe sfera cerească spre care se deplasează Soarele. 3. extremitatea posterioară a cochiliei gasteropodelor. 4. bonetă a flaminilor, la romani. 4. mitra vechilor regi și satrapi perși. (< fr., lat. apex). Sursa: MDN.
ȘOVĂÍND adj. v. clătinat, ezitant, fluctuant, indecis, împiedicat, împleticit, nedecis, nehotărât, nesigur, poticnit, șovăielnic, șovăitor. Sursa: Sinonime.
CABLÁ, cablez, vb. I. Tranz. 1. A confecționa un cablu prin răsucirea sau împletirea firelor în mănunchiuri și unirea acestora între ele. 2. A așeza, a instala cabluri de telecomunicații. ♦ A face legătura (unei case, unei instituții etc.) cu un cablu de telecomunicații. – Din fr. câbler. Sursa: DEX '09.

 

  Statistici web