Azi pe ISC

Arhiva
 

Decembrie 2009

Evenimentul
zilei

Intamplari, poze, muzica s.a.

Statistici la Turneului Anului Nou 2010. Va continua in Ianuarie 2010.

Cuvinte inventate necontestate

CORJ, JURCA - Simplice, in meciul Simplice - Fiul 256 - 443 (Simplice d.t.g.).
GAFATE, GAFATEI - Caspeski, in meciul Fonfonica - Caspeski 381 - 584.
COX - Kara13, in meciul Piculina - Kara13 541-358.
POSTAVE - Piculina, POSTAVEI - Pyna, in meciul Piculina - Pyna 493 - 575.
MEII, UB - Roliana, in meciul Oneaga - Roliana 617 - 318.
FALIC - Efemeride, in meciul Oneaga - Efemeride 545 - 343.
MACAITE (corecte CATIMEA, EMACIAT) - Sheila4you, in meciul Jadorealex - Sheila4you 545 - 502.
CRA - Sheila4you,  in meciul Puricel - Sheila4you 603 - 356.

Cuvinte corecte contestate

OPAXITEI - depus de Piculina, contestat de Prettyflor.
TREND - depus de Raraavis, contestat de Piculina.
REAFLATI  - depus de Piculina, contestat de Zdro.
FAGETE + BITERE - depunere a lui Zdro, contestata de Piculina.
PRAXE, CAINISI, ROTARE, ORTO - depuse de Oneaga, contestate de Roliana.
RANCH - depus de Myky503, contestat de Sheila4you.

Cuvinte incorecte contestate

CARTINAI - Fonfonica, in meciul Fonfonica - Caspeski 381 - 584.
TATAISA - Piculina, in meciul Matroz - Piculina 553 - 456.
GHEMI, PEC - Kara13, in meciul Kara13 - Piculina 439 - 494.
XA - Sheila4you, in meciul Danivinca - Sheila4you 542 - 412.
INtEPAS (corect IEPSuNA) - Sheila4you, in meciul Sheila4you - Danivinca 112 - 435 (Sheila4you a plecat).
JUP, PELT - Pyna, in meciul Pyna - Sheila4you 478 - 603.
 

Mari ratari

194 p ADINNT? - DANGaNIT, TANGuIND (x 9) - Pyna, in meciul Piculina - Pyna 493 - 575.
134 p AAENOS? - ESALOANe, ESALONAi (m, t, u, x 9) - Oneaga, in meciul Myky503 - Oneaga 592 - 599.
120 p EEFINS? - OFENSEI, NESFIEI (x 4) - Dandls, in meciul Sheila4you - Dandls 344 - 532.
113 p CENTUU? - CAUTIUNE, NUTUIESC (x 9) - Redeagle29, in meciul Redeagle29 - Muti 402 - 526.
68 p ADENORR - RONDARE (ratare cu tabla goala, depunerea din partida: pas) - Matroz, in meciul Matroz - Piculina 553 - 456

31 decembrie PERISUL, ZAP, TORBA, BORTITUL - Pyna; PERCIUNA, BIOTICA - Ciobica (foto) in meciul Pyna - Ciobica 525 - 442 din Turneul Anului Nou 2010.

PERÍȘ, perișuri, s.n. (Reg.) Loc în care cresc mulți peri¹. – Păr¹ + suf. -iș. Sursa: DEX '98.
zap interj. – Imită lătratul unui cîine. – Var. zapa. Creație expresivă. – Der. zăpăi, vb. (a lătra); zăpăit, s.n. (lătrat); zăpăitură, s.f. (lătrat). În Mold. Sursa: DER.
TÓRB//Ă ~e f. pop. 1) Săculeț de pânză de diferite mărimi, folosit, mai ales, pentru merinde. 2) Conținutul unui astfel de săculeț. /<tăt., turc. torba. Sursa: NODEX.
BORTÍT, -Ă, bortiți, -te, adj. (Reg.) Găurit². ♦ Scorburos. – V. borti. Sursa: DEX '98.
PERCIUNA - Cuvant inexistent in LOC3; perciuná, perciunéz, vb. I (reg.; despre vârful cuielor) a îndoi după strângerea scândurei; a împerciuna. Sursa: DAR.
BIÓTIC, -Ă adj. În legătură cu viața, de viață. // (În forma -biotic) element secund de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) viață”, „biologic” (cf. fr. biotique, germ. biotisch]. Sursa: DN.

31 decembrie SFENIC - Meikyo (foto 1); TALABE - Raraavis (foto 2) in meciul Meikyo - Raraavis 410 - 489 din Turneul Anului Nou 2010.

SFENIC - cuvant inexistent.
TALÁBĂ, talabe, s.f. Grapă sau boroană cu dinții dispuși înainte; tăvălug cu colți de oțel, cu care se sfărâmă bulgării după grăpat. – Et. nec. Sursa: DEX '98.
TĂLÁBĂ s. v. duium, grămadă, mulțime, potop, puhoi, puzderie, sumedenie. Sursa: Sinonime.

30 decembrie DVORISE - Skanderbeg (foto 1); GLENC, AXURI - Myky503 (foto 2) in meciul Skanderbeg - Myky503 507 - 534, in cadrul Turneului Anului Nou 2010.

DVORÍ, dvoresc, vb. IV. Intranz. (Înv.) A servi, a sluji la curtea unui domnitor sau a unui boier. – Din sl. dvoriti. Sursa: DEX '98.
glenc s. n., pl. gléncuri. Sursa: Dicționar ortografic.
AX s.n. Organ de mașină care susține diferite fusuri care se rotesc; osie. ♦ (Rar) Axă. [Pl. axe, axuri. / < fr. axe, cf. germ. Achse]. Sursa: DN.

Glenc metalic (7)
derlifestyleshop.de

29 decembrie JAB, VIST - Argus, in meciul Argus - Joacacumin 448 - 447.

JAB, jaburi, s.n. Lovitură repetată la box, plasată în regiunea nasului, prin care se urmărește agasarea și dezorientarea adversarului. [Pr.: geb]. – Din engl. jab. Sursa: DEX '98.
VIST s.n. Joc de cărți care se desfășoară între trei sau patru persoane. [< engl. whist]. Sursa: DN.

 28 decembrie

OO - Marioana, in meciul Marioana - Sorinclim 239 - 272 (Marioana d.t.g).

OO - cuvant inexistent.

27 decembrie JAPII, NON - Marinelado; PISER, CABALEI - Screblista in meciul Marinelado - Screblista 428 - 532 (Marinelado abandon).

JAP, japi, s.m. (Reg.; ir.) Moșneag neputincios. Sursa: DLRM.
NON- Element de compunere care însemnează „nu” și care servește la formarea unor substantive și a unor adjective. – Din lat., fr. non-. Sursa: DEX '98.
NON TRÓPPO loc. adv. (Indică modul de executare a unei compoziții muzicale) Nu prea mult. – Loc. it. Sursa: DEX '98.
PERSONA NON GRATA subst. Diplomat devenit indezirabil pentru guvernul țării pe lângă care a fost acreditat. p. gener. persoană indezirabilă. [Pr.: persóna non gráta] – Loc. lat. Sursa: DEX '98.
PISÉR s.m. v. pisar. PISÁR, pisari, s.m. Funcționar de cancelarie însărcinat în trecut cu copierea sau redactarea unor acte, documente etc. și care adesea avea și alte sarcini administrative. [Var.: pisér s.m.] – Din sl. pisarĩ, pol. pisarz. Sursa: DEX '98.
CABÁL//Ă ~e f. 1) (în evul mediu) Doctrină iudaică constând în interpretarea mistico-alegorică a Vechiului Testament. 2) fig. Acțiune reprobabilă uneltită pentru a stârni vrajbă sau a zădărnici ceva; intrigă; uneltire. /<fr. cabale, germ. Kabale. Sursa: NODEX.

 26 decembrie

UNE, UU - Gentziana1 in meciul Gentziana1 - Mitzu13 415 - 378.

ÚNE formă verbală v. LOC (I. 1.). În expresia Pe unele (sau, rar, une) locuri = ici și colo, pe alocuri. Sursa: DEX '98.
u³/uu interj. Sursa: DOOM 2.

25 decembrie
ALERTETE - Numaieu, in meciul Numaieu - Artemiza 499 - 584.

ALERTÉȚE s.f. (Rar) Vioiciune, agerime; elan, avânt. – Din it. all'ertezza. Sursa: DEX '98.

24 decembrie BARC - Felixx; DAL - Necenzurat (foto gardianul.ro) in meciul Felixx - Necenzurat 390 - 490.

BARC s.n. (Mar.) Velier cu trei arbori și velatură pătrată, în afară de artimon, care poartă vele aurice. [Pl. -uri. / < engl., fr. barque, it. barco, germ. Barca]. Sursa: DN.
bărc (berc), bắrcuri (bércuri), s.n. (reg.) tufiș, dumbravă, rediu, huceag. Sursa: DAR.
bîrc (-curi), s.n. – (Trans.) Dungă, crestătură (mai ales pe bățul cu care se măsoară laptele turnat). – Var. (Mold., Bucov., Basar.), vÎrcă, s.f. (linie, dungă). Rus. birka „semn”. Etimonul a fost semnalat de Bogrea, Dacor., IV, 792, dar numai pentru bîrc. Vîrcă, în mod normal considerat cuvînt separat, este pus în legătură de Scriban cu bg. vŭrva „sfoară”. Sursa: DER.
dal ségno (it.) [gn pron. nĩ] (se-gno) loc. adv.; abr. D.S. Sursa: DOOM 2. Dal segno: It.: repeat from the sign. Sursa: Music glossary, www.simplythebest.net.

Dal segno
www.music-mind.com

23 decembrie VALEX, MUSCINEEI, BIRARII - Lexus (robot); BIV - Tsunamic, in meciul Lexus - Tsunamic 498 - 539.

VÁLEX s.n. Substanță tanantă de calitate superioară, extrasă din valonee. [< fr., lat. valex]. Sursa: DN.
MUSCINÉE s.f.pl. Clasă de plante fără rădăcină, cu tulpini și frunze; mușchi; (la sg.) plantă din această clasă. [Pron. -ne-e, sg. invar. / < fr. musicinées]. Sursa: DN.
BIRÁR, birari, s.m. (Înv. și arh.) Încasator de biruri; perceptor. – Din bir+ suf. -ar. Sursa: DLRM.
BIV adj. invar. (Înv.; urmat de un titlu, de o funcție) Fost. – Din sl. bivŭ. Sursa: DEX '98.

22 decembrie TROHEI, INCALTEA, MALM, NAIADELE - Mejuly; MUTONII, DVOREAI, FLEOS, EUTOCIE - Fiul, in meciul Mejuly - Fiul 614 - 518.

TROHÉU, trohei, s.m. Picior de vers alcătuit dintr-o silabă lungă și una scurtă (în metrica poeziei antice) sau dintr-o silabă accentuată și una neaccentuată (în poezia modernă). – Din fr. trochée. Sursa: DEX '98.
ÎNCÁLTEA adv. (Reg.) Cel puțin, măcar, barem. [Var.: încálte, încáilea adv.] – Incă + alta. Sursa: DEX '98.
MALM s.n. Epoca geologică și seria de straturi corespunzătoare părții superioare a perioadei și a sistemului jurasic. – Fr. malm. Sursa: DLRM.
NAIÁDĂ, naiade, s.f. (Mitol.) Nimfă a izvoarelor, a fântânilor și a apelor curgătoare. [Pr.: na-ia-] – Din fr. naïade. Sursa: DEX '98.
MUTÓN s.m. (Biol.) Cel mai mic segment de material genetic care poate suferi o mutație (2). [< mut(ație) + -on]. Sursa: DN.
DVORÍ, dvoresc, vb. IV. Intranz. (Înv.) A servi, a sluji la curtea unui domnitor sau a unui boier. – Din sl. dvoriti. Sursa: DEX '98.
FLEÓȘ, FLEOÁȘĂ, fleoși, fleoașe, adj. (Rar.) Moleșit, fleșcăit. – Formație onomatopeică. Sursa: DEX '98.
EUTOCÍE, eutocii, s.f. Naștere normală, fără complicații. [Pr.: e-u-] – Din fr. eutocie. Sursa: DEX '98.

Naiada - pictura
de Fokk Slava
nevskagallery.
com

 21 decembrie VECE, CORNITEI - Kara13 (foto), in meciul Knedlik - Kara13 (multi) 511 - 506.

VÉCE, veci, s.f. 1. Organ suprem al puterii în unele orașe rusești în sec. X-XV. 2. Nume dat mai multor organe reprezentative ale puterii de stat din fosta Iugoslavie. – Din scr. veće. Sursa: DEX '98.
VECɲ, veceuri, s.n. Closet. [Var.: vecéu s.n.] – Din pronunțarea românească a inițialelor w[ater] c[loset]. Sursa: DEX-S '88.
CORNÍȚĂ¹, cornițe, s.f. Varietate de struguri cu boabe negre-roșietice, asemănătoare cu coarna (2). – Coarnă + suf. -iță. Sursa: DEX '98.
CORNIȚĂ², cornițe, s.f. 1. Dispozitiv asemănător cu un scaun, având tăblia în forma de U, pe care se așează o roată de lemn când i se pun obezile. 2. (La pl.) Coarne mici (încă nedezvoltate) pe care le au unele animale. – Corn¹ + suf. -iță. Sursa: DEX '98.

20 decembrie BIV, VU - Suasignia; PAFUGA, POS, TESACUL, AMENOREE, MINDIR - Crwth (robot), in meciul Suasignia - Crwth 467 - 550.

biv adv. – Înainte cu unele titluri, indică faptul de a se fi aflat persoana respectivă într-o funcție în care nu mai este: biv vel logofăt, fost mare cancelar; biv vornic, fost vistiernic. Sl. byvŭ. Termen administrativ, nu aparține limbii vii. Înv. Sursa: DER.
VU s.m. invar. Unitate de măsură a volumului semnalelor audio în transmisiunile prin electrocomunicații. [< fr. vu]. Sursa: DN.
PĂFUGÁ, păfúg, vb. I. Tranz. (Reg.) A fugări, a alunga. [Var.: pefugá vb. I] – Pe + fugă. Sursa: DEX '98.
pos, posuri, s.n. (înv.) altoi; răsad; plantă. Sursa: DAR.
poș¹, póșuri, s.n. (înv. și reg.) 1. turban ușor de mătase neagră, brodată cu fir. 2. basma, tulpan; broboadă; șal. Sursa: DAR.
poș², póșuri, s.n. (reg.) 1. alică mijlocie sau mare, folosită la vânătoare; bucățică de fier folosită în loc de alică. 2. (în forma: poș) glonț de vânătoare; cartuș. Sursa: DAR.
POȘ s.n. Cornet din pânză densă prevăzut la un cap cu șpriț de metal, folosit în bucătărie pentru turnarea unor compoziții. [< fr. poche]. Sursa: DN.
TESÁC, tesace, s.n. Sabie scurtă și lată purtată în trecut de infanteriști și de sergenții de stradă; p. restr. teacă de sabie. – Din rus. tesak. Sursa: DEX '98.
AMENORÉE s.f. Absență fiziologică a ciclului menstrual, în timpul sarcinii, al alăptării, sau patologică, pricinuită de o insuficiență ovariană sau hipofizară. – Din fr. amenorrhée. Sursa: DEX '98.
MINDÍR, mindire, s.n. (Reg.) 1. Saltea umplută cu paie. 2. Plapumă; cuvertură. 3. Haină scurtă de iarnă, în portul popular, cu mâneci, vătuită și trasă la mașină. – Din tc. minder. Sursa: DEX '98.

19 decembrie GAS, IUS, SPE - Bughibughi; GASA - Meduza (foto), in meciul Bughibughi - Meduza 375 - 520.

gas s.n. (pl. gásuri). Sursa: DMLR.
ius s. n., pl. iúsuri. Sursa: Dicționar ortografic. Comentariu: A treizeci și opta literă a alfabetului chirilic.
iuș, iușuri, s.n. (reg.) Drept (de moștenire). Sursa: DAR.
in spé loc. adv., loc adj. Sursa: Dicționar ortografic.
GÁȘĂ s. f. 1. (tehn.) brățară (de conductă). 2. buclă la capătul unei parâme, pentru agățare. (< fr. gâche). Sursa: MDN.

Ѫ ѫ

Ius

 18 decembrie JACI, OMAG, ZAPCIAU, TAHT - Maestru al Sportului Mihu, FERDU, NEX, GARNET, ZLACE - Accordo (robot);  in meciul Mihu - Accordo 563 - 407.

JÁCĂ, jăci, s.f. (Reg.) Sac, traistă, săculeț de pânză rară, în care se pune (la scurs) cașul, urda sau brânza de vacă. – Din magh. zsák. Sursa: DEX '98.
OMÁG s.m. Gen de plante erbacee din familia ranunculaceelor, otrăvitoare, cu flori albastre-violacee sau galbene, întrebuințate în medicină datorită unui alcaloid pe care îl conține rizomul (Aconitum); plantă din acest gen. – Din sl. omĕgŭ. Sursa: DEX '98.
ZAPCIÍ, zapciesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A încasa cu forța dările sau datoriile de la cineva; a executa. – Din zapciu. Sursa: DEX '98.
TAHT, tahturi, s.n. (Înv.) 1. Reședință a unei subprefecturi sau a altei administrații locale. 2. Stație de poștă; poștă. 3. Tron împărătesc; scaun domnesc. [Var.: tact, taft s.n.] – Din tc. taht. Sursa: DEX '98.
férdu s. n. (A douăzecea literă a alfabetului chirilic, v. tverdu; pl. ferduri). Sursa: DMLR.
NEX, nexuri, s.n. 1. (Livr.) Legătură, înlănțuire (între lucruri, fenomene etc.); relație, raport. ♢ Nex cauzal = raport cauzal, legătură de la cauză la efect. 2. (Jur.) Contract de vânzare, de cesiune; drept de a aliena ceva. – Din lat. nexus. Sursa: DEX '98.
GÂRNÉȚ ~i m. reg. 1) Stejar tânăr. 2) Bucată scurtă și groasă de lemn (de stejar); retevei; scurtătură. /Din gârniță. Sursa: NODEX.
ZLAC s. v. dediței-galbeni, floarea-paștilor, floarea-păsărilor, floarea-vântului-galbenă, găinușă, gălbenele, otavă, păștiță, tătăneasă. Sursa: Sinonime.

Т, т,
m, ɯ
Ferduri

 17 decembrie DAN, BATEL, RUF - Thuatha ; HIFE, PAICI, STEVE, TECS - Cappuccino (robot), in meciul Thuatha - Cappuccino 616 - 363.

DAN s. m. grad de calificare în ierarhia titularilor centurii negre în artele marțiale japoneze (judo, karate, aikido etc.). (< fr. dan). Sursa: MDN.
BATÉL s.n. Vaporaș. (din it. battello). Sursa: MDN.
RUF, rufuri, s.n. Construcție deasupra punții superioare a unei nave, extinsă numai pe o porțiune a ei, în care sunt amenajate, de obicei, locuințele echipajului. – Din fr. rouf. Sursa: DEX '98.
HÍFĂ, hife, s.f. Filament din celule care alcătuiește miceliul unei ciuperci. – Din fr. hyphe. Sursa: DEX '98.
PAÍC, paici, s.m. Soldat din garda personală a sultanului sau a domnilor țărilor românești. – Din tc. peyk. Sursa: DEX '98.
STEÁVĂ s.f. v. stavă; STÁVĂ, stave, s.f. (Reg.) Herghelie. ♦ Loc îngrădit în care se țin vara caii pentru a paște împreună. [Var.: steávă s.f.] – Cf. bg. s t a v a, alb. s t a v ë. Sursa: DEX '98.
TECS, tecsuri, s.n. Cui mic de metal cu formă specială, folosit în cizmărie. – Din germ. Täcks. Sursa: DEX '98.

 16 decembrie MANTRE - Kata35iasi; SNEC, STEL - Coseris, in meciul Kata35iasi - Coseris 492 - 452.

MÁNTRA s. f. inv. (în brahmanism) formulă sacră. (< fr. mantra). Sursa: MDN.
ȘNEC, șnecuri, s.n. Transportor pentru materiale pulverulente sau în formă de pastă, format dintr-un arbore prevăzut cu o paletă elicoidală. – Din germ. Schnecke. Sursa: DEX '98.
STEL s.n. (Bot.) Partea centrală din structura rădăcinii și tulpinii, care conține țesuturile conducătoare; cilindru central. [< germ. Stele]. Sursa: DN.
STEL²(O)-, -STÉL, -STELÍE elem. „cilindru central”. (< fr. stél/o/-, -stèle, -stélie, cf. lat. stela, gr. stele). Sursa: MDN.

 15 decembrie CIGA, LUPIN, EVII - Sheila4you; TAH, ET - Radaniel in meciul Sheila4you - Radaniel 545 - 479.

CÍGĂ, cige, s.f. 1. (Min.) Scripete fix. 2. (Zool.) Cochilie de gasteropod. – Din magh. csiga. Sursa: DEX '98.
LUPÍN s.m. Gen de plante erbacee din familia leguminoaselor, cu frunze compuse din foliole înguste alungite și cu flori albastre, galbene sau albe, cultivate ca furaj, ca plante ornamentale sau ca îngrășământ verde (Lupinus). – Din fr. lupin. Sursa: DEX '98.
evii provine din ev M1 (Substantiv masculin, Nominativ-Acuzativ, plural, articulat).
ȚAH interj. (Rar; repetat) Cuvânt care imită lătratul câinelui; ham¹. – Onomatopee. Sursa: DEX '98.
et cétera / et caetera (lat.) [pron. etcétera] (cae-) loc.; abr. etc. Sursa: DOOM 2.
UNGUIBUS ET DENTIBUS loc. adv. Cu unghiile și cu dinții; folosind toate forțele. [< lat. unguibus et dentibus]. Sursa: DN.

13 decembrie BENTOS - Geaman; SILVEI - Bulibasa (foto, de la sportclubcolumna.webnode.com), in meciul Geaman - Bulibasa 387 - 552.

BÉNTOS s. n. totalitatea organismelor vegetale și animale care trăiesc pe fundul bălților, lacurilor, mărilor și oceanelor; bental. (< fr. benthos, gr. benthos). Sursa: MDN.
SÍLV//Ă ~e f. rar Întindere mare de teren acoperită cu arbori; pădure. /<lat. silva. Sursa: NODEX.
SÍLVĂ s. f. unitate de măsură convențională, de 1 m³, care stă la baza unui tarif unic de cubaj, în silvicultură. (< lat. silva). Sursa: MDN.
PUIUL SÍLVEI s. v. vasilcă. Sursa: Sinonime.

11 decembrie SCANDIUL, BUSC - Cosmindon; TER - Marinelado, in meciul Cosmindon - Marinelado 467 - 550.

SCÁNDIU s.n. Element chimic, metal din grupa pământurilor rare, alb-cenușiu cu luciu metalic, care se găsește în natură sub formă de oxid. – Din fr. scandium, germ. Skandium. Sursa: DEX '98.
BUSC, buscuri, s.n. Prag construit în camera unei porți batante de ecluză, pe care se sprijină poarta, atunci când este închisă. – Din fr. bousque. Sursa: DEX '98.
ter s.n. (reg.) catran. Sursa: DAR.

 10 decembrie STEN, GINTE, GRETI - Ghepard; FIBRILA, MOC - Flippergl, in meciul Ghepard - Flippergl 346 - 539.

STEN s.m. (Fiz.) Unitate de forță egală cu forța imprimată unei mase de o tonă, de o accelerație de un metru pe secundă. [< fr. sthène]. Sursa: DN.
GÍNTĂ s.f. 1. Grup de descendenți ai unui strămoș comun, legați între ei prin rudenie de sânge, care constituie unitatea de producție fundamentală a comunei primitive. 2. Neam; (p. ext.) popor. ♢ (Jur.) Dreptul ginților = dreptul internațional. [Pl. -nți, -nte. / < lat. gens]. Sursa: DN.
greţi provine din greaţă F95 (Substantiv feminin, Genitiv-Dativ, singular, nearticulat).
FIBRILÁ, pers. 3 fibrilează, vb. I. Intranz. (Med.) A prezenta fibrilație. – Din fr. fibriller. Sursa: DEX '98.
FIBRÍLĂ, fibrile, s.f. 1. (Anat.) Element constitutiv al unei fibre; element constitutiv al țesutului conjunctiv, care dă fibrei musculare un aspect striat. 2. Parte constitutivă a unor fibre textile. – Din fr. fibrille. Sursa: DEX '98.
MOC s.m. v. moacă. Sursa: DEX '98.

 9 decembrie SAGUI, NUMENALI, POSADA - Badgirl1; JUNTEI, DEUX, IZBEI - Afrodyta, in meciul Badgirl1 - Afrodyta 579 - 540.

ȘĂGUÍ vb. IV v. șuguí. ȘUGUÍ, șuguiesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A glumi. ♦ Tranz. A duce cu vorba; a minți. [Var.: șăguí vb. IV] – Șagă + suf. -ui. Sursa: DEX '98.
NUMENÁL, -Ă, numenali, -e, adj. Care se referă la numen, al numenului. – Din fr. noumènal. NÚMEN s.n. Lucru în sine, cunoscut numai prin rațiune, în opoziție cu fenomenul, cunoscut senzorial. – Din fr. noumène. Sursa: DEX '98.
POSÁDĂ, posade, s.f. 1. (Pop.) Curătură (în pădure). ♦ Loc neted pe un deal sau pe un munte unde a existat o așezare omenească. ♦ Loc de odihnă pentru călători. 2. (Pop.) Trecătoare (îngustă) în munți. ♦ Obligație a țăranilor dependenți de a face de strajă în preajma trecătorilor din munți. 3. (Înv.) Loc întărit în mod natural (care servea ca punct de vamă). ♦ Denumire generală a unor dări de vamă. 4. Pârghie cu ajutorul căreia se reglează poziția pietrelor morii în timpul măcinatului, pentru a se obține, după voie, o făină mai mare sau mai fină. ♦ P. gener. (Reg.) Moară. – Din scr. posada. Sursa: DEX '98.
JÚNTĂ, junte, s.f. Nume dat unor organe de stat sau organizații politice în Spania și în unele țări din America de Sud. [Pr.: huntă] – Din sp. junta, fr. junte. Sursa: DEX '98.
DEUX s.n. (în pas de deux) v. adagio (2). (Parte dintr-o) compoziție muzicală care se cântă într-un tempo lent. ♦ Prima parte lentă, executată de doi soliști, într-un balet clasic („pas de deux”). [DEX '96]
ÍZBĂ s.f. Căsuță din bârne la popoarele din nordul Europei și Asiei. [< rus. izba]. Sursa: DN.

Bob Fosse, Michael   Jackson - Pas de Deux
www.youtube.com

 8 decembrie PENINELE, BANCO, LEHM - Cappuccino (robot); GOUL - Maestru al Sportului Mihu, in meciul Cappuccino - Mihu 477 - 710.

PENÍN, penine, s.n. Mineral constituent al șisturilor cristaline, care formează cristale pe rocile metamorfice și magmatice. – Din fr. pénnine, germ. Pennin. Sursa: DEX '98.
BÁNCO s.n. invar. (La jocul de bacara; în expr.) A face banco = a susține singur miza jocului împotriva băncii². – Din fr., it. banco. Sursa: DEX '98.
LEHM s.n. (Geol.) Rocă sedimentară detritică neconsolidată; argilă nisipoasă. [Pron. lem. / < fr. lehm, germ. Lehm]. Sursa: DN.
GO s.n. Joc, de origine chineză, pe o tablă caroiată prin 19 linii orizontale și 19 verticale, formând 361 de puncte de intersecție, cu 180 de pietre albe și 181 negre de formă identică, asemănător șahului. (cf. fr., engl. go). Sursa: MDN.

 7 decembrie ILOT - Valix0; CRAN - 9Vertical, in meciul Valix0 - 9Vertical 412 - 399.

ILÓT, iloți, s.m. 1. (În vechea Spartă) Persoană care nu avea nici un fel de drepturi cetățenești, cu o situație socială intermediară între omul liber și sclav, aparținând statului și putând fi împrumutată proprietarilor de pământ. ♦ Persoană exploatată, asuprită. 2. (Rar) Om degradat, decăzut. – Din fr. ilote. Sursa: DEX '98.
CRAN s.n. (Tehn.) Macara. [Pl. -ne, -nuri. / < rus. kran, fr. cran]. Sursa: DN.

 6 decembrie MANCELE, VAH, FACETIE - Guerlain; DEVON, DAMUL - Waly (foto), in meciul Guerlain - Waly 595 - 540.

MÁNCĂ, mance, s.f. (Reg.) Doică. – Din ucr. mamka. Sursa: DEX '98.
VAH interj. (Rar) Ah! vai! – Cf. tc. v a h, ngr. v á h. Sursa: DEX '98.
FACÉȚIE s. f. glumă, farsă, poznă, năzdrăvănie. (< fr. facétie, lat. facetia). Sursa: MDN.
DEVÓN, devoni, s.m. Peștișor artificial de metal prevăzut cu cârlige, care servește ca momeală la prinderea peștilor răpitori. – Din fr. devon. Sursa: DEX '98.
DAM¹, dami, s.m. (Rar) Specie de cerb cu coarnele lățite în formă de lopeți, cerb-lopătar. – Din lat. dama. Sursa: DEX '98.
DAM², damuri, s.n. (Reg.) Bordei pentru vite. ♦ Dam de case = clădiri mărețe, palate. – Din tc. dam. Sursa: DEX '98

 5 decembrie XUULUI, IDO - Cruella (robot); CHELBE, CIAO - Alphasi, in meciul Cruella - Alphasi 508 - 605.

XU s.m. Monedă divizionară în Vietnam, a suta parte dintr-un dong. ♦ Monedă divizionară din fostul Vietnam de Sud, echivalentă cu un cent. (din vietnam. xu < fr. sou = veche monedă fr. egală cu 12 denari sau monedă fr. de 5 centime < v. fr. sol < lat. târzie solidus = solid¹; cf. engl., fr. xu) [și MW]. Sursa: MDN. (Pronunție: între siu și șiu, nota MG.)
ÍDO s.n. Limbă internațională, formată prin simplificarea limbii esperanto. – Din fr. ido. Sursa: DEX '98.
CHÉLBE s.f. (Pop.) Boală care constă în căderea părului de pe cap în arii rotunde, care pot fuziona; peladă; p. gener. chelie, calviție. – Et. nec. Sursa: DEX '98.
CIÁO interj. (fam.) la revedere! (< it. ciao). Sursa: MDN.

 4 decembrie VU, MOSCAT, CORMANA - Kkmaka; DIGIT, ARMUL, UGHI - Keres (robot), in meciul Kkmaka - Keres 523 - 535.

VU s. m. unitate de măsură a volumului semnalelor audio în transmisiunile prin telecomunicații. (< fr. vu). Sursa: MDN.
MOSCÁT, -Ă, moscați, -te, adj. Cu miros de mosc; parfumat cu mosc. ♢ Bou moscat = mamifer răspândit în Groenlanda și în regiunile arctice ale Americii, intermediar între oi și vitele cornute, asemănător cu boul, cu corpul acoperit cu păr des și lung, a cărui carne miroase a mosc (2) (Ovibos moschatus). – Mosc + suf. -at. Sursa: DEX '98.
cormánă (cormáne), s.f. – 1. Parte a plugului care răstoarnă și mărunțește brazdele, răsturnătoare. – 2. La moara de apă, stavilă. – 3. (Înv.) Catarg. – 4. Ascuțire prea scurtă, care tocește tăișul. – Var. córman, cormán, córmănă. Origine incertă. Se consideră în general der. de la mag. kormány „cîrmă” (Cihac, II, 493; Cancel 13; DAR; Gáldi, Dict., 88), cuvînt care provine din sl. krŭmilo „cîrmă”, cf. cîrmi, și de asemenea sb. korman, rus. kormilo „cîrmă”; însă semantismul din rom. pare izolat și prezintă dificultăți. Este posibil să se produs o contaminare cu alt cuvînt, compară de ex. gr. ϰορωνόν „extremitate îndoită”. Sursa: DER.
DÍGIT, digiți, s.m. (Inform., Electron.) Cifră. – Din engl. digit. Sursa: DEX '98.
DIGIT- Element prim de compunere savantă care introduce în termeni noțiunea de „deget”. [Var. digiti-. / < fr. digit-, cf. lat. digitus]. Sursa: DN.
arm (ármuri), s.n. – 1. (Olt.) Coapsă. – 2. Parte a piciorului de dinapoi al unui animal, cuprinsă între crupă și gambă. – Var. armur. Mr. armu. Lat. armus (Pușcariu 124; Candrea-Dens., 87; REW 661; DAR); cf. sard. armu, cors. erme, fr. ers. Sensul de „coapsă” nu apare în dicționare, cf. ALR, I, 56. Cihac, I, 16 și Pușcariu 124 explică var. armur printr-un dim. *armulus; este mai probabil un sing. regresiv, de la pl. armuri (Byck-Graur 28). Der. armurar (var. armurare, armurăriță,), s.n. (specie de ciulini, Carduus Marianus; tumoare la vite), pe care DAR îl explică printr-un lat. [tumor] *armoralis. Din rom. a trecut în mag. armurár (Edelspacher 8). Sursa: DER.
UGHI, ughi, s.m. Veche monedă maghiară de aur; galben unguresc. – Din pol. ug (= zlatu ugrusku). Sursa: DEX '98.

Bou moscat
zooland.ro

Cormana
agroinfo.ro

3 decembrie PISLEGE, METROZEI, VERMIALA, JAIS, FUX, SCADRON - Partida Duplicat, 19 h

PIȘLEÁG, pișlege, s.n. (Pop.) Cui de lemn care unește obezile roților de la car. – Et. nec. Sursa: DEX '98.
METRÓZĂ, metroze, s.f. (Med.) Afecțiune uterină de origine hormonală sau nervoasă. – Din fr. métrose. Sursa: DEX '98.
VERMIÁL, -Ă, vermiali, -e, adj. Referitor la viermii de mătase. [Pr.: -mi-al] – Cf. lat. v e r m i s. Sursa: DEX '98.
JAIS JE/ s. n. varietate de antracit tare și sticlos, de culoare neagră mată, din care se fac mărgele; gagat. (< fr. jais; gagat). Sursa: MDN.
FUX s.n. Aducere pe linia de plutire a buștenilor înțepeniți prin împingerea și răsucirea lor cu ajutorul țapinei. – Din germ. Fuchs. Sursa: DEX '98.
scadrón (-oáne), s.n. – Escadron. It. squadrone. Sec. XIX, înv., substituit de escadron, din fr. Sursa: DER.

 2 decembrie SCARP - Apollo05; NEAGAI, BIOT - Receive, in meciul Apollo05 - Receive 555 - 472.

SCARP, scarpi, s.m. (Înv.) Pantof de damă ușor, pantof de casă. – Din it. scarpa. Sursa: DEX '98.
NEÁG//Ă f. pop. (mai ales urmat de -rea) Persoană îndărătnică și nesuferită. ♢ A o ține ca ~a-rea a susține mereu unul și același lucru; a o ține una și bună. A ședea ca ~a-rea pe capul cuiva a se afla în permanență lângă cineva și a-l plictisi mereu. A se ține ca ~a (de cineva) sau a se lega ca o ~ (de cineva) a urmări pe cineva mereu. /Orig. nec. Sursa: NODEX.
BIÓT, bioți, s.m. (Fiz.) Unitate de măsură tolerată pentru intensitatea curentului electric, egală cu 10 amperi. [Pr.: bi-ot] – Din fr. biot. Sursa: DEX '98.

1 decembrie JARDE, REM, SCOPTI -Zdro; SIT, RODIU, ODOAREI - Mejuly, in meciul Zdro - Mejuly 537 - 471.

JÁRDĂ, jarde, s.f. Os mort care se dezvoltă pe fața din afară a jaretului. – Din fr. jarde; JARÉT, jarete, s.n. Articulație a membrului posterior la animalele patrupede, situată între gambă și fluier. – Din fr. jarret. Sursa: DEX '98
REM, remi, s.m. (Fiz.) Unitate de măsură a dozelor de radiație raportate la efectul lor biologic (egală cu doza primită de un anumit țesut iradiat astfel încât doza absorbită să fie de un rad). – Din engl., fr. rem. Sursa: DEX '98.
SCOPT adj. v. acrit, acru, alterat, brânzit, descompus, fermentat, împuțit, înăcrit, stricat. Sursa: Sinonime; A SCOÁCE scoc tranz. pop. (chișleagul) A încălzi la foc pentru a face brânză. /<lat. excoquere. Sursa: NODEX.
SIT s. v. cadru, imaș, izlaz, pășune, peisaj, priveliște, scenă, tablou, vedere. Sursa: Sinonime;
șiț! interj. (reg.) strigăt cu care se alungă pisicile. Sursa: DAR.
RÓDIU¹, rodii, s.m. Arbust mediteranean ornamental, cu frunze lanceolate, cu flori roșii și fructe comestibile; rodier (Punica granatum). – Din rodie. Sursa: DEX '98.
RÓDIU² s.n. Element chimic, metal rar asemănător cu platina, care se găsește în natură împreună cu aceasta și care se întrebuințează aliat cu ea la confecționarea unor instrumente de laborator. – Din fr. rhodium. Sursa: DEX '98.
ODOÁRE s. f. miros. (< fr. odeur). Sursa: MDN.