30 aprilie FIRISCA - Automat (robot); UNICORNE - Mirruna,  in  meciul Automat - Mirruna 491 - 542.

FIRÍŞCĂ s.f. v. firuşcă; FIRÚŞCĂ s.f. (Bot.; reg.; în compusul) Firuşca-şopârlelor = mică plantă erbacee, cu flori brune-violete dispuse în spice, care creşte în păşuni alpine (Poa alpina). [Var.: firíşcă s.f.] – Fir + suf. -uşcă. Sursa: DEX '98.
UNICÓRN, -Ă adj. (Zool.) Care are un singur corn. ♦ (s.m.) Animal fabulos, cu corp de cal şi un corn în frunte; inorog. [Cf. fr. unicorne]. Sursa: DN.

29 aprilie

POTERIA - Cinderela; TALAJ - Bethovan,  in  meciul Cinderela - Bethovan 556 - 618.

POTERÍE s.f. (Livr.) Olărie. – Din fr. poterie. Sursa: DEX '98.
TALÁJ s.n. v. talaş. Sursa: DEX '98.

Misha46

27 aprilie  SUVAIURI, TULIPE, ROTENONE, ECHIDNA, NEFALIST - topuri la partida Duplicat de la ora 10.

SUVÁI s.n. v. sevai; SEVÁI, sevaiuri, s.n., (Turcism înv.) Ţesătură de mătase cu fire de aur sau de argint. [Var.: suvái, s.n.] – Din tc. sevayi. Sursa: DEX '98.
TULÍPĂ ~e f. bot. Plantă erbacee ornamentală, cu rădăcina în formă de bulb, cu frunze lunguieţe şi late, cu flori de diferite culori (galbene, roşii, violete, albe etc.); lalea. /<lat. tulipa, fr. tulipe. Sursa: NODEX.
ROTENÓNĂ s.f. Produs toxic, insecticid, extras din anumite plante (leguminoase). – Din fr. roténone. Sursa: DEX '98.
ECHÍDNĂ, echidne, s.f. Animal insectivor lung de circa 25 cm, cu corpul acoperit cu spini şi cu botul cărnos foarte ascuţit (Tachyglossus aculeata). – Din fr. échidné. Sursa: DEX '98.
NEFALÍST, -Ă, nefalişti, -ste, adj., s.m. şi f. (Livr.) (Adept) al nefalismului. – Din fr. néphaliste. NEFALÍSM s.n. (Livr.) Abstinenţă totală de la orice băutură alcoolică. – Din fr. néphalisme. Sursa: DEX '98.

26 aprilie ZAP - Tsunamic (foto 1); BARBUTA - Woland (robot), in  meciul Tsunamic - Woland 551 - 550.

zap interj. – Imită lătratul unui cîine. – Var. zapa. Creaţie expresivă. – Der. zăpăi, vb. (a lătra); zăpăit, s.n. (lătrat); zăpăitură, s.f. (lătrat). În Mold. Sursa: DER.
barbútă (barbúte), s.f. – Veche monedă turcească de argint, care valora 2 bani şi jumătate la începutul sec. XIX. – Var. barbut, s.m. (joc de noroc asemănător cu rişca). Origine necunoscută, dar aproape sigur orientală. Moneda şi numele ei au dispărut din circulaţie, dar nu şi jocul, încă foarte obişnuit la oraş. Sursa: DER.

25 aprilie SMUNCIT, INCOT, DAGI, INVAR - Cornf;  BORNAJELE, FENECII, PORTE - Littlebig, in  meciul Cornf  - Littlebig 502 - 659.

SMUNCÍ vb. IV. smuci. Sursa: DEX '98.
Î'NCOT, încote, s.n. (Reg.) Chicot. [Var.: íncot s.n.] – Et. nec. Sursa: DEX '98,
DÁGĂ, dăgi, s.f. (Franţuzism înv.) Pumnal cu lama scurtă şi groasă, în trei muchii şi cu vârf ascuţit. – Din fr. dague. Sursa: DEX '98.
INVÁR s.n. Oţel aliat cu mult nichel, caracterizat printr-o dilatare foarte mică şi folosit la fabricarea instrumentelor şi a aparatelor de precizie. – Din fr. invar. Sursa: DEX '98.
BORNÁJ, bornaje, s.n. Bornare; BORNÁ, bornez, vb. I. Tranz. A pune borne (1). – Din fr. borner. Sursa: DEX '98.
FENÉC, feneci, s.m. Animal carnivor din Sahara asemănător cu vulpea (Fennecus zerda). – Din fr. fennec. Sursa: DEX '98.
PÓRTĂ, porte, adj. (Anat.; în sintagma) Venă portă = venă care colectează sângele încărcat cu substanţe nutritive de la organele digestive şi îl transportă la ficat. – Din fr. porte. Sursa: DEX '98.

23 aprilie PRINTRU - Scrabblon; EXECRAI, ZUF, ZUMBAISE - Pussy97, in  meciul Scrabblon - Pussy97 132 - 457 (Scrabblon abandon dupa 3 tururi).

PRÍNTRU prep. 1) (exprimă un raport spaţial, indicând spaţiul, cadrul, locul desfăşurării unei acţiuni) Prin. La întoarcere va trece printr-o pădure. 2) (exprimă un raport modal sau instrumental) Prin. Afirmă printr-un gest. /pre + între. Sursa: NODEX.
EXECRÁ, execrez, vb. I. Tranz. (Franţuzism) A detesta, a urî, a dispreţui; a avea oroare, repulsie, scârbă de... [Pr.: eg-ze-] – Din fr. exécrer, lat. execrari. Sursa: DEX '98.
ZUF s.n. (înv.) Sortiment de stofă de lână fină şi uşoară. – Din tc. sof. Sursa: DEX '98.
ZUMBĂÍ, pers. 3 zúmbăie, vb. IV. Intranz. (Rar; despre insecte) A zumzăi. – Formaţie onomatopeică. Sursa: DEX '98.

Pusica

22 aprilie  FEDING, TROPISM, PAPARUNE, LARGAI, CALEMGIU - topuri la partida Duplicat de la ora 22.

FÉDING ~uri n. tehn. 1) Variaţie în timp a intensităţii undelor radiofonice datorită schimbării condiţiilor de propagare a acestora. 2) Modificare a culorii unei ţesături sub influenţa unor factori externi (apă, lumină etc.). /<engl., fr. fading. Sursa: NODEX.
TROPÍSM, tropisme, s.n. Tendinţă de acomodare şi de orientare a unui organism vegetal fixat de pământ, într-o anumită direcţie, sub influenţa unei excitaţii exterioare ca lumina, căldura, gravitaţia, umiditatea etc. – Din fr. tropisme. Sursa: DEX '98.
PAPARÚNĂ s. v. mac, mac-cornut, rostopască. Sursa: Sinonime.
LARGÁ, larghez, vb. I. Tranz. A desprinde un obiect (balast, lest) dintr-o aeronavă în zbor, prin aruncare sau cu ajutorul unui mecanism. – Din fr. larguer, it. largare. Sursa: DEX '98.
CALEMGÍU, calemgii, s.m. (Înv.) Funcţionar de cancelarie; copist. – Din tc. kalemcı. Sursa: DEX '98.

Paparuna
sanatate.jurnalul.ro

21 aprilie PEJME, GAS - Maestrul sportului Mihu; ALINITI, BOVIDEUL - Finella (robot),  in  meciul Mihu - Finella 659 - 549.

PÉJMĂ, pejme, s.f. Numele a două specii de plante erbacee cu tulpinile rigide, ramificate şi cu frunze dinţate, una cu flori albe sau violete-purpurii, cu miros plăcut de mosc (Amberboa moschata), cealaltă cu flori galbene, plăcut mirositoare (Amberboa odorata). – Din magh. pézsma. Sursa: DEX '98.
gas s.n. (pl. gásuri). Sursa: DMLR. (Posibil din Gospodarie Agricola de Stat, nota MG).
ALINÍ vb. IV. v. alina. Sursa: DEX '98.
BOVIDÉU, bovidee, s.n. (La pl.) Familie de mamifere rumegătoare artiodactile, cu coarne persistente; (şi la sg.) animal care face parte din această familie. [Var.: bovíd s.n.] – Din fr. bovidés. Sursa: DEX '98.

20 aprilie VURTE, BOSE - Miculprint (foto); NODURAR - Regata, in  meciul Miculprint - Regata 514 - 675.

VÚRTĂ s.f. V. hurtă;  HÚRTĂ s.f. (Reg.; în loc. adv.) Cu hurta = cu grămada, cu toptanul. La hurtă = la întâmplare, fără alegere. [Var.: vúrtă s.f.] – Din ucr. hurt. Sursa: DEX '98.
BÓSĂ, bose, s.f. 1. (Anat.) Proeminenţă pe suprafaţa unui organ. 2. (Franţuzism) Aptitudine. – Din fr. bosse. Sursa: DEX '98.
NODURÁR, nodurare, s.n. Parte a războiului de ţesut alcătuită dintr-un fuscel gros legat de fusul sau sulul dindărăt şi de care se prind capetele urzelii când se înveleşte pânza. – Nod + suf. -urar. Sursa: DEX '98.

Mcdaniel


Golanitza

19 aprilie  HORSAF, COPRELE, BOZIE, JIGALA, MICSOREL, RAGOZI, OFF, TRANSMUTE - topuri la partida Duplicat de la ora 10.

HORŞÁF, horşafuri, s.n. (Reg.) Ciorbă de prune afumate sau de vişine; un fel de compot cu multă zeamă. – Din tc. hoşaf. Sursa: DEX '98.
CÓPRĂ, copre, s.f. Miezul uscat al nucii de cocos, folosit ca materie primă pentru obţinerea untului de cocos; uleiul conţinut de acest miez. – Din fr. copra. Sursa: DEX '98.
cópre s.f. (reg.) mărar. Sursa: DAR.
BÓZIE, bozii, s.f. Boz. – Boz + suf. -ie; BOZ, boji, s.m. Plantă erbacee cu miros neplăcut, cu flori albe şi cu fructe negre; bozie (Sambucus ebulus). – Cf. ucr. boz, bg. băze, magh. bodza. Sursa: DEX '98.
JIGÁLĂ, jigale, s.f. (Înv. şi reg.) Cui întors la vârf şi înfierbântat, cu care se găuresc ciubucele sau se decorează diverse obiecte de lemn. [Var.: juválă s.f.] – Din ucr. žyhalo. Sursa: DEX '98.
MICŞORÉL, -EÁ, -ÍCĂ, micşorei, -ele adj. (Pop.) Diminutiv al lui micşor. – Micşor + suf. -el. Sursa: DEX '98.
RĂGÓZ s.n. v. rogoz. Sursa: DEX '98.
OFF adj. inv. (cinem.; despre o voce, un zgomot sau un dialog) din afara scenei, a ecranului. (< engl., fr., it. off). Sursa: MDN.
TRANSMUTÁ vb. I. tr., refl. A(-şi) schimba, a(-şi) modifica forma, aspectul; a (se) transforma, a (se) transfigura. ♦ tr. (Chim.) A transforma un element chimic în altul. [< fr. transmuter, lat. transmutare]. Sursa: DN.

18 aprilie MAZ, COCUTEI - Fifisima; PALIS - Isteata35, in  meciul Fifisima - Isteata35 463 - 448.

MAZ subst. (La jocul de cărţi; de obicei art.) Sumă cu care un jucător majorează miza iniţială. ♦ În plus, pe deasupra. – Din rus. maz. Sursa: DEX '98.
COCÚŢĂ, cocuţe, s.f. Diminutiv al lui cocă³; fetiţă. – Cocă³ + suf. -uţă. Sursa: DEX '98.
pălíş, -ă, s.n., s.f., adv. (reg.) 1. (s.n.) vânt amestecat cu ninsoare sau cu ploaie care te izbeşte pieziş. 2. (s.f.) vorbă prostească. 3. (adv.) oblic, pieziş; dintr-o parte; (fig.) nepotrivit, în mod greşit; (fig.) peltic. Sursa: DAR.

17 aprilie LUFA - Suasignia; ZENDA, SOAREAUA, VURT - Cosmindon, in  meciul Suasignia  - Cosmindon 654 - 375.

LÚFĂ, lufe, s.f. Plantă anuală din familia cucurbitaceelor, originară din India, cu tulpina lungă, cu numeroase flori galbene şi cu fructul de formă alungită care, în unele ţări (China, Japonia etc.), se consumă ca legumă sau, după uscare, se foloseşte ca burete de baie şi în industria celulozei (Luffa cylindrica). – Din fr. luffa. Sursa: DEX '98.
ZÉNDĂ s.f. Limba vechilor perşi, în care sunt scrise textele din „Avesta” – Din fr. zend. Sursa: DEX '98,
SOAREÁ soarele, s.f. (Franţuzism înv.) Serată. – Din fr. soirée. Sursa: DEX '98.
SOAREA-SOÁRELUI s. v. floarea-soarelui. Sursa: Sinonime.
VURT, vurturi, s.n. (Reg.) Rachiu slab, prost; poşircă. – Et. nec. Sursa: DEX '98.

16 aprilie BANJO, JUPI - Coseris, in meciul Coseris - Eu12 572 - 615.

BANJÓ, banjouri, s.n. Instrument muzical asemănător cu mandolina, cu cinci până la nouă coarde şi cu partea superioară a cutiei de rezonanţă formată dintr-o piele întinsă. – Din fr. banjo.
Sursa: DEX '98.
JUPÍ vb. v. coji, descuama, jupui, scoroji. Sursa: Sinonime.

15 aprilie NUCE, OXIURI, PALP - Claudia06 (foto), in  meciul Herra - Claudia06 341 - 547.

IN NÚCE loc. adv. scurt şi cuprinzător, în forma cea mai restrânsă. (< lat. in nuce). Sursa: MDN.
OXIÚR, oxiuri, s.m. Vierme parazit care trăieşte în intestinul oamenilor (mai ales al copiilor) şi al unor animale, depunându-şi ouăle în jurul orificiului anal. [Pr.: -xi-ur] – Din fr. oxyure. Sursa: DEX '98.
PALP s. m. fiecare dintre cele două apendice mobile sub maxilarul inferior la artropode şi crustacee, pentru pipăirea şi prinderea alimentelor. (< fr. palpe, lat. palpus). Sursa: MDN.

14 aprilie DERMATOM, TEASUL, GNAIS, FLIPPER, ACOACE - Waxberry (robot); ALBURIND, COTRENTE - Maestrul sportului Mihu in meciul Waxberry (robot) - Mihu 517 - 582.

DERMATÓM, dermatomuri, s.n. Instrument chirurgical cu care se taie fâşii subţiri de piele pentru transplantarea lor. – Din fr. dermatome. Sursa: DEX '98.
TEÁS s.n. v. tas; TAS, tasuri, s.n. (Înv.) 1. Vas plat (rotund); tipsie, taler¹; (astăzi) talerul¹ cântarului, pe care se pune marfa pentru a fi cântărită. ♢ Expr. A umbla cu tasul = a face chetă; a cerşi. ♦ Lighenaş de care se serveşte bărbierul când bărbiereşte. 2. Cupă; ceaşcă (de lut). 3. Fiecare dintre cele două talere¹ ale chimvalului. ♦ (Rar) Fiecare dintre cele două capace ale unui medalion. [Var.: teas s.n.] – Din tc. tas. Sursa: DEX '98.
GNÁIS, gnaisuri, s.n. Rocă metamorfică compusă din cuarţ, feldspat şi mică. – Din germ. Gneiss, fr. gneiss. Sursa: DEX '98.
FLÍPPER s.n. Aripioară. [< engl. flipper]. Sursa: DN.
FLÍPPER s. n. 1. mic levier la jocul de biliard mecanic, care aduce bila înapoi. 2. jocul însuşi. (< fr., engl. flipper). Sursa: MDN.
ACOÁCE adv. (Reg.) Încoace. – Lat. eccum-*hacce. Sursa: DEX '98.
ALBURÍ, pers. 3 albureşte, vb. IV. Intranz. A răspândi o lumină albicioasă, a se zări ca ceva alb. – Din alboare. Sursa: DEX '98.
COTREÁNŢĂ, cotrenţe, s.f. (Reg.) Haină veche şi ruptă; zdreanţă. – Din magh. kotronez. Sursa: DEX '98.

Gnais
ro.wikipedia.org

13 aprilie FONTURA, CONTRAFA, DRIVER, BOLFA - topuri la partida Duplicat eliptic de la ora 9. 1. Katarablue 1101, 2. Neaion 572, HC - Sigi (foto) 984, Top = 1143.

FONTÚRĂ s.f. Bară de oţel care susţine şi conduce acele la maşinile de tricotat. [< fr. fonture]. Sursa: DN.
contrafă provine din contraface VT614 (Verb, Imperativ, persoana a II-a, singular).
DRIVER [DRÁIVĂR] I. s. m. 1. conducător al atelajului într-o cursă de trap; jocheu care conduce un sulki. 2. şofer. II. s. n. 1. crosă (din lemn la jocul de golf, cu care se execută drive-uri (1). 2. etaj amplificator cu tuburi sau tranzistori, care atacă cele două etaje ale unui amplificator simetric. (< engl., fr. driver). Sursa: MDN.
BÓLFĂ ~e f. pop. Umflătură sub piele, provenită, de obicei, în urma unei lovituri sau a unei boli; tumoare dură; nod. /cf. ucr. bol'fa. Sursa: NODEX.

12 aprilie PUSTULEI - Natasha99; PUSTULA, AGONE - Finella (robot), in  meciul Natasha99 - Finella 480 - 559.

PÚSTULĂ, pustule, s.f. 1. (Med.) Leziune a pielii care se prezintă ca o veziculă plină de puroi. ♢ Pustulă malignă = formă de localizare pe piele a antraxului. 2. (Bot.) Veziculă care se formează pe tulpina sau pe frunzele plantelor atacate de ciuperci parazite. – Din lat. pustula, fr. pustule. Sursa: DEX '98.
AGÓNĂ s. f. linie care uneşte punctele de pe glob cu declinaţie magnetică zero. (< fr. agone). Sursa: MDN.

9 aprilie ZAPUC, OFIT - Kara13 (foto); BEJANI - Lekker, in  meciul Kara13 - Lekker 442 - 419.

ZĂPÚC s. v. arşiţă, caniculă, călduri, dogoare, dogoreală, fierbinţeală, năbuşeală, năduf, năduşeală, pârjol, pojar, toropeală, zăduf, zăpuşeală. Sursa: Sinonime.
OFÍT s.n. Varietate de marmură de culoare verde-închis cu vinişoare galbene. – Din fr. ophite, germ. Ophit. Sursa: DEX '98.
BEJĂNÍ vb. IV. v. băjeni; BĂJENÍ, băjenesc, vb. IV. Refl. şi intranz. A-şi părăsi vremelnic casa, provincia sau patria din cauza invaziilor duşmane, a persecuţiilor politice sau a asupririi; a băjenări. [Var.: bejăní, bejení vb. IV] – Din băjenie (derivat regresiv). Sursa: DEX '98.

7 aprilie LATIRUL, ACOLIEI - Neaion, in  meciul Neaion - Giulika 556 - 444.

LATÍR s.m. Plantă erbacee furajeră din familia leguminoaselor, cu tulpina târâtoare şi ramificată, cu frunzele terminate cu un cârcel şi cu flori albastre, violete, roz, albe sau galbene (Lathyrus sativus). – Din lat. lathyrus (nume ştiinţific). Sursa: DEX '98.
ACOLÍE s.f. Absenţă sau diminuare notabilă a secreţiei biliare. – Din fr. acholie.
Sursa: DEX '98.

6 aprilie SAXATIL, SABATICI, FLU, UCU - Ender, in  meciul Ender - Finella (robot) 731 - 396.

SAXATÍL, -Ă, saxatili, -e, adj. (Despre plante şi animale) Care creşte sau trăieşte în locuri pietroase. – Din fr. saxatile, lat. saxatilis. Sursa: DEX '98.
SABÁTIC, -Ă, sabatici, -ce, adj. De sabat. ♢ An sabatic = an de studiu acordat universitarilor din anumite state, în care aceştia sunt scutiţi de obligaţiile didactice. – Din fr. sabbatique, engl. sabbatical. Sursa: DEX '98.
FLU adj. invar., s.n. 1. Adj. invar. (Despre îmbrăcăminte) Vaporos. 2. Adj. invar. (Despre imagini) Cu contururi imprecise, estompate. 3. S.n. Efect fotografic care dă evanescenţă contururilor. [Scris şi: flou] – Din fr. flou. Sursa: DEX '98.
ÚCU s.m. invar. Numele celor două litere chirilice corespunzătoare sunetului u. – Din sl. uku. Sursa: DEX '98.

Pusica

3 aprilie  ACIUITI, ACIOLASE, DRANITA, ALEURONA, CREOFAGA, FIRMAN - topuri la partida Duplicat de la ora 10.

ACIUÍ vb. IV. v. aciua; ACIUÁ, aciuez, vb. I. Refl. A-şi găsi refugiu, a se stabili (vremelnic), a se pune la adăpost undeva sau pe lângă cineva; a se pripăşi, a se oploşi, a se aciola, a se agesti. ♦ Tranz. (Rar) A da adăpost. [Pr.: -ciu-a. – Var.: aciuiá vb. I, aciuí vb. IV] – Lat. *accubiliare. Sursa: DEX '98.
ACIOLÁ, aciolez, vb. I. Refl. (Rar) A se aciua, a se oploşi, a se stabili. [Pr.: -cio-] – V. aciua. Sursa: DLRM.
DRÁNIŢĂ, draniţe, s.f. Fiecare dintre scândurelele subţiri de lemn de brad, mai mari decât şindrila, cu care se acoperă unele case ţărăneşti. – Din rus. draniţa, ucr. dranycá. Sursa: DEX '98.
ALEURÓNĂ s.f. Substanţă proteică aflată în celulele stratului aleuronic din fructe, din seminţe de cereale sau de leguminoase. [Pr.: -le-u-] – Din fr. aleurone. Sursa: DEX '98.
CREOFÁG, -Ă, creofagi, -ge, adj. Care se hrăneşte cu carne. [Pr.: cre-o-] – Din fr. créophage. Sursa: DEX '98.
FIRMÁN, firmane, s.n. Ordin emis de sultan (prin care erau numiţi sau maziliţi guvernatorii şi domnitorii depinzând de Imperiul Otoman). – Din tc. fermān. Sursa: DEX '98.

2 aprilie INPUTURI, REGEA - Angelinot, in  meciul Angelinot - Pyna 610 - 512.

ÍNPUT s.n. (Tehn.) 1. Intrare, introducere. ♦ Energie, forţă introdusă într-un sistem tehnic. ♦ Elemente iniţiale ale unui anumit procedeu, proces, fenomen etc. 2. Introducere de date într-un sistem electronic. ♢ Input-output = raportul dintre energia sau forţa introdusă într-un sistem tehnic, fizic sau natural şi energia sau forţa produse de acestea; ansamblu de operaţii privind elaborarea datelor la un calculator electronic. [< engl., fr., it. input < engl. in – în, put – a pune, a introduce, a calcula]. Sursa: DN/
regeá (regéle), s.f. – 1. Rugăminte, cerere. – 2. Cel care intervine, avocat. – Var. răgea, rigea. Tc. reca, din arab. riğa „speranţă” (Şeineanu, II, 301), cf. ngr. ῥιτδᾶς, alb., bg. riğa. – Der. regeal (var. rigeal, răgeal), s.m. (demnitar turc, ministru), din tc. rical; regealîc, s.n. (intervenţie). Toate aceste cuvinte sînt înv. Sursa: DER.

1 aprilie CENURUL, PERDEGIU - Whimberry (robot); PAGUR, HORNET -  Maestrul Sportului Bubi, in  meciul Whimberry - Bubi 480 - 559.

CENÚR, cenuri, s.m. (Med.) Formă larvară a teniei care se dezvoltă parazitar în organism. – Din fr. cénure. Sursa: DEX '98.
PERDEGÍU, perdegii, s.m. Slujbăş însărcinat cu pază la uşa de la camera domnitorului sau a înalţilor demnitari; perdelegiu. – Din tc. perdeci. Sursa: DEX '98.
PAGÚR, paguri, s.m. (La pl.) Nume dat unor crustacee decapode marine al căror abdomen moale este adăpostit într-o cochilie goală (părăsită de gasteropode); (şi la sg.) crustaceu din acest grup. – Din fr. pagure. Sursa: DEX '98.
HORNÉŢ, horneţe, s.n. (Reg.) Diminutiv al lui horn; coş (la o casă). – Horn + suf. -eţ. Sursa: DEX '98.