- Nu puteti suprima un pseudonim din ISC, nici macar la cerere. Toate conturile inactive mai mult de 3 luni sunt sterse periodic din baza de date, impreuna cu tot palmaresul. Aceste nume sunt apoi disponibile pentru oricine.
 

26 mai DECUPRAT, PITUL - Hemmiha (foto 1); BOND, JABRA - Romana, in meciul Hemmiha - Romana 569 - 522. DECUPRÁ, decuprez, vb. I. Tranz. A înlătura stratul de cupru depus pe stereotipe. – De(s)- + cupru. Sursa: DEX '98. pitul provine din pitula VT2 (Verb, Indicativ, prezent, persoana I, singular; Verb, Conjunctiv, prezent, persoana I, singular). BOND, bonduri, s.n. Salt al avionului la o aterizare incorectă. – Din fr. bond. Sursa: DEX '98. JÁBRĂ, jabre, s.f. v. javră. Sursa: DEX '98.

25 mai SCVAMELE- Ender, COMBO, TIMUS - Nefertiti (robot), in meciul Ender - Nefertiti 650 - 569. SCVÁMĂ, scvame, s.f. (Bot.) Frunzișoară modificată, tare, care protejează mugurii, receptaculul. – Din lat. squama. Sursa: DEX '98. SCVÁMĂ s.f. v. scuamă; SCUÁMĂ s.f. 1. (Med.) Strat epidermic care se desface de pe piele în urma unor boli ca scarlatina, pojarul etc. 2. (Bot.) Frunzișoară tare care protejează mugurii, receptaculul etc. [Pron. scua-mă, var. (2) scvamă s.f. / < fr. squame, cf. lat. squama – solzi]. Sursa: DN. CÓMBO s.n. Formație orchestrală de jaz compusă din trei până la opt instrumentiști. – Cf. engl. combo. Sursa: DEX '98. TÍMUS s.n. Glandă cu secreție internă, așezată în partea superioară a toracelui, care influențează creșterea organismului în primii ani ai copilăriei și se atrofiază mai târziu. – Din fr. thymus. Sursa: DEX '98.

Orlando Combo orlandocombo. com.au

24 mai  INTIRESC, INFLIG  - topuri la partida Duplicat de la ora 16. întirí (întirésc, întirít), vb. – 1. A da la o parte, a arunca. – 2. A izgoni, a urmări. – 3. A înțărca mieii, iezii etc. – Var. înteri. Sl. tĕrjati „a despărți” (Cihac, II, 149; Tiktin; DAR), cf. bg. tirjam, sb. tjerati, slov. tirati. Sursa: DER. INFLÍGE, inflíg, vb. III. Tranz. (Rar) A pedepsi. – Din fr. infliger. Sursa: DEX '98

23 mai BURATECI - Luigi Mara (foto 1); SAGNELOR - Dan Nastase (foto 2), in Concursul Corespondent 3. BURÁTEC s.m. v. buratic; BURÁTIC, buratici, s.m. (Reg.) Broatec. [Var.: burátec s.m.] – Contaminare între bură și broatec. Sursa: DEX '98. SÁGNĂ, sagne, s.f. Rană pe spinarea calului, produsă de șa, de tarniță sau de ham. ♦ Cicatrice rămasă pe corpul unui animal după marcarea lui cu fierul roșu. – Din scr. sadno. Sursa: DEX '98.

20 mai POI, PITUITEI, BONCII - Mejuly; STAZA, FIDERUL, POARA, GRIFAT, SCHILAV - Zurix (robot), in meciul Mejuly - Zurix 536 - 534. POI adv. v. apoi. Sursa: DEX '98. poi, póiuri, s.n. (reg.) pleavă (de la sămânța de cânepă). Sursa: DAR. PITUÍTĂ, pituite, s.f. (Med.) Mucus. – Din lat. pituita, fr. pituite. Sursa: DEX '98. bonc1 (pop.) adj. m., pl. bonci; boáncă, pl. boánce. Sursa: DOOM 2. STÁZĂ s.f. Oprire sau încetinire a circulației sângelui sau a umorilor într-o parte a organismului. // -stază – element secund de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) stază”, „oprire”. [< fr. stase, cf. gr. stasis]. Sursa: DN. FÍDER, fidere, s.n. Linie electrică fără derivație, care leagă direct o centrală electrică cu posturile de transformare sau posturile principale de transformare cu cele secundare sau de distribuție. [Scris și: feeder] – Din engl., fr. feeder. Sursa: DEX '98. POÁRĂ s.f. (Reg.) Ceartă, vrajbă, gâlceavă. ♢ Loc. adv. În poară = împotrivă, în contra, în ciudă. ♢ Expr. A se pune în poară (cu cineva) = a se contrazice cu cineva, a se împotrivi cuiva, a se lua la ceartă. – Din sl. pora. Sursa: DEX '98. GRIFÁ vb. I. tr. A marca cu ajutorul grifei arborii care urmează să fie scoși din pădure. [< fr. griffer]. Sursa: DN. SCHÍLAV, -Ă, schilavi, -e, adj. (Înv. și pop.) Schilod. – Probabil contaminare între chilav (reg. „schilod” < bg., scr. ) și schilod. Sursa: DEX '98.

19 mai SPINETE - Maestra Sportului Acidula; BIGA, LIZE, COPURI, TULT, SPIRANT, SINAIOT - Betty (robot), in meciul Acidula - Betty 471 - 409. SPINÉTĂ, spinete, s.f. Vechi instrument muzical cu clape și coarde, asemănător cu clavecinul. – Din it. spinetta. Sursa: DEX '98. BÍGĂ, bigi, s.f. Aparat format din două sau trei brațe de sprijin unite printr-o bară prevăzută de scripeți, cu ajutorul căreia se încarcă sau se descarcă mărfurile în porturi. – Din fr. bigue. Sursa: DEX '98. bígă (car roman) s. f., pl. bíge. Sursa: Ortografic. LÍZĂ1, lize. s.f. Dezintegrare și dizolvare a unor celule sub acțiunea agenților fizici, chimici sau biologici. – Din fr. lyse. Sursa: DEX '98. LÍZĂ2, lize, s.f. Cărucior cu două roți, folosit în fabricile de hârtie și în întreprinderile poligrafice pentru transportul topurilor, baloturilor și sulurilor de hârtie. – Et. nec. Sursa: DEX '98. LIZÁ vb. tr. a efectua o liză. (< fr. lyser). Sursa: MDN. -LÍZĂ2 elem. lizi-. Sursa: MDN. COP, copuri, s.n. (Reg.) Măsură de capacitate de aproape un litru. ♦ Cană, vas având această capacitate. ♦ Conținutul unei astfel de căni. – Din rus. kop. Sursa: DEX '98. TULT, tulți, s.m. Veche monedă turcească și austriacă de argint care a circulat și în țările românești. – Din. tc. tult. Sursa: DEX '98. SPIRÁNT, -Ă, spirante, adj. (În sintagma) Sunet spirant sau consoană spirantă (și substantivat, f.) = consoană constrictivă. – Din fr. spirante. Sursa: DEX '98. șpiránț, șpiránți, s.m. (reg.) cățeluș. Sursa: DAR. sinaiót adj. m., s. m. (sil. -iot), pl. sinaióți; f. sg. sinaiótă, pl. sinaióte. Sursa: Ortografic.

18 mai PUDLI, DAUNASI - Monte (foto 1); RAF, SUBRETEI - Littlebig (foto 2), in meciul Monte - Littlebig 531 - 532. PUDL s.m. v. pudel. Sursa: DEX '98. DĂUNÁȘ, -Ă, dăunași, -e, s.m. și f. (Reg.) Persoană care a suferit o pierdere; păgubaș. [Pr.: dă-u-] – Daună + suf. -aș. Sursa: DEX '98. RAF, rafuri, s.n. (Reg.) Cerc, șină de fier care se aplică pe o roată de lemn. – Din magh. dial. raf. Cf. ucr. rafa „gratie”. Sursa: DEX '98. RAF s. n. (cinem.) mișcare rapidă de panoramare a aparatului de filmat. (< germ. Raff). Sursa: MDN. SUBRÉTĂ, subrete, s.f. Fată angajată într-o casă pentru diverse treburi de gospodărie, mai ales cu atribuții de cameristă. – Din fr. soubrette. Sursa: DEX '98.

17 mai RIL, RAL - Noe (foto); VIDME - Hatez, in meciul Noe - Hatez 482 - 572. RIL, rile, s.n. Șanț făcut cu o mașină specială pe linia de îndoire a unui carton (astfel încât straturile exterioare din spatele îndoiturii să nu se rupă). ♦ Șanț pe un disc (4). [Pl. și: riluri. – Var.: rilă s.f.] – Din germ. Rille. Sursa: DEX '98. RAL, raluri, s.n. Zgomot caracteristic al respirației în afecțiunile bronhiilor sau ale alveolelor pulmonare. – Din fr. râle. Sursa: DEX '98. VÍDMĂ, vidme, s.f. (Reg.) 1. Arătare, fantomă, nălucă, stafie. 2. Vrăjitoare. ♢ Vidma pădurii = mama-pădurii. – Din ucr. vid'ma. Sursa: DEX '98.

Vidma - Pictura de Taras Shevchenko commons. wikimedia.org

16 mai FODRE, COLA, TER - Mcdaniel (foto), in meciul Mcdaniel - Xwordx 450 - 316. FÓDRĂ, fodre, s.f. Căptușeală din scânduri aplicată pe pereții care separă încăperile unei nave. – Din it. fodra. Sursa: DEX '98. COLA1 s.f. invar. Arbore tropical cu fructe albe sau roșii de forma unei nuci, care conțin alcaloizi stimulanți (Cola nitida). – Din fr. cola, kola. Sursa: DEX '98. COLÁ3, colez, vb. I. Tranz. și refl. (Franțuzism) 1. Tranz. și refl. A (se) combina, a (se) asorta. 2. Refl. A trăi în concubinaj. 3. Refl. (Despre îmbrăcăminte) A se lipi de corp. – Din fr. coller. Sursa: DEX '98. ter s.n. (reg.) catran. Sursa: DAR.

15 mai ZAIR, FUGASEI, STRIPAT - Cruella (robot), in meciul Cruella - Maestrul Sportului Mihu (foto 2) 506 - 509. ZAÍR, zaíri, s.m. Unitatea monetară a Republicii Democrate Congo (Zair). (din fr. zaïre) [morf. DOOM]. Sursa: MDN. FUGÁSĂ, fugase, s.f. 1. Încărcătură mare de exploziv îngropată sub pământ sau instalată sub apă, în scopul nimicirii forței vii și a tehnicii de luptă a inamicului. 2. Recipient încărcat cu substanțe toxice de luptă, cu amestec incendiar etc., folosit pentru distrugerea diferitelor obiecte prin explozie. – Din fr. fougasse. Sursa: DEX '98. STRIPÁ, stripez, vb. I. Tranz. A realiza operația de stripare. – Din engl. strip, fr. stripper. Sursa: DEX '98.

13 mai  INISORUL, TRICTRAC, MACROPOR, SIGMOIDEI, JAVEL - topuri la partida Duplicat de la ora 20; H.C. Naicul (foto) 1108 p. INIȘÓR, inișori, s.m. Diminutiv al lui in2. ♢ Compus inișor-de-alior = linariță. ♦ Ineață (a). – In2 + suf. -ișor. Sursa: DEX '98. TRICTRÁC, trictracuri, s.n. (Ieșit din uz) Jocul de table. – Din fr. trictrac. Sursa: DEX '98. MACROPÓR, macropori, s.m. Por vizibil cu ochiul liber. – Din fr. macropore. Sursa: DEX '98. SIGMOÍD, -Ă, sigmoizi, -de, adj. Care este de forma literei sigma. ♢ Valvulă sigmoidă = fiecare dintre cutele membranoase situate la originea arterei aorte și a arterei pulmonare. – Din fr. sigmoïde. Sursa: DEX '98. JAVÉL s.n. (În sintagma) Apă de javel = soluție apoasă de hipoclorit de sodiu, folosită ca dezinfectant. – Din fr. [eau de] Javel. Sursa: DEX '98. 12 mai NAMESNIC - Marian Ciobanu (foto 1), in partida Florica Bezan (foto 2) - Marian Ciobanu din Turneul Corespondent 3. NAMÉSNIC, namesnici, s.m. (Înv.) Locțiitor sau reprezentant al unui funcționar într-o funcție importantă (laică sau bisericească). – Din sl. namĕstĕnikŭ. Sursa: DEX '98.

11 mai  HLEAB, MASESE, JART, AXION, BECII, PALMAC - topuri la partida Duplicat de la ora 18. H.C. Somebody (foto) 1079 p. HLEAB ~uri n. pop. 1) Obiect învechit și deteriorat; vechitură. 2) fig. peior. Om (sau animal) slăbănog și sleit de puteri (din cauza vârstei înaintate sau a unei boli); rablă. /cf. ucr. chljabaty. Sursa: NODEX. măsese provine din mânea V518 (Verb, Indicativ, mai mult ca perfect, persoana a III-a, singular); MÂNEÁ, mân, vb. II. Intranz. (Pop.) A petrece undeva noaptea, a rămâne, a poposi, a dormi undeva peste noapte. ♦ (Reg.) A poposi o vreme undeva; a se așeza, a sta. ♢ Expr. (Parcă) i-au mas șoarecii în pântece (sau în burtă), se spune despre un om care este mereu flămând, căruia îi este mereu foame, care mănâncă mult, cu lăcomie. [Prez. ind. și: mâi; part. mas] – Lat. manere. Sursa: DEX '98. JART interj. Cuvânt care imită zgomotul produs de o palmă dată cuiva. – Onomatopee. Sursa: DEX '98. AXIÓN, axioane, s.n. Imn de slavă (în biserica ortodoxă). [Pr.: -xi-on]. – Din ngr. axión[esti]. Sursa: DEX '98. BEC2, beci, s.m. (Sport, rar) Fundaș la jocul de fotbal. – Din engl. back. Sursa: DEX '98. PALMÁC, palmace, s.n. Veche unitate de măsură pentru lungime, folosită mai ales în Moldova, egală cu 3,4 cm și echivalând aproximativ cu a opta parte dintr-o palmă1 (1). – Din tc. parmak (după palmă1). Sursa: DEX '98.

10 mai DILIGENT (x 9), SFERILE, TANAJ - Cosmindon (foto 1); PARIETAL, CIVITE - Keres (robot), in meciul Cosmindon - Keres 734 - 382. DILIGÉNT, -Ă, diligenţi, -te, adj. (Livr.) Harnic, sârguincios, zelos. – Din lat. diligens, -ntis, fr. diligent. Sursa: DEX '98. ŞFÁRĂ2 s.f. v. sfoară. Sursa: DEX '98. TANÁJ s.n. Tăbăcire a pieilor. [< fr. tannage]. Sursa: DN. PARIETÁL, -Ă, parietali, -e, adj., s.f. 1. Adj. Care se referă la peretele unei cavităţi a organismului, care aparţine acestui perete. Pleură parietală ♢ Os parietal (şi substantivat, n.) = fiecare dintre oasele pereche, simetrice, care formează partea de mijloc a bolţii cutiei craniene. 2. Adj. (Rar) Care ţine de perete, care se execută pe pereţi; mural. 3. S.f. (La pl.) Ordin de plante erbacee şi lemnoase cu înveliş floral dublu şi cu ovulele dispuse pe pereţii ovarului; (şi la sg.) plantă din acest ordin. [Pr.: -ri-e-] – Din fr. pariétal. Sursa: DEX '98. CIVÍT, -Ă, civiţi, -te, adj. (Pop.) Albastru-închis; vânăt. – Din tc. čivit. Sursa: DEX '98.

9 mai GLACIS - Aaliyah13 (foto), in meciul Aaliyah13 - Felix53 602 - 465. GLÁCIS, glacisuri, s.n. (Geol.) Teren neted în pantă uşoară. – Din fr. glacis. Sursa: DEX '98.

8 mai STANTAR - Fetitamea; TANTILOR - Cornf (foto), in meciul Fetitamea - Cornf 457 - 595. ŞTĂNŢÁR, ştănţari, s.m. Muncitor care croieşte talpa încălţămintei tăind-o cu ştanţa (1). – Ştanţă + suf. -ar. Sursa: DEX '98.  TÂNT, -Ă adj. v. tont. Sursa: DEX '98.

6 mai VALDRAP - Augustin42, in meciul Augustin42 - Pammm 625 - 427. VALDRÁP s.n. v. valtrap; VALTRÁP, valtrapuri, s.n. 1. Pătură, împodobită cu diferite cusături, care se pune pe spinarea calului, sub şa; cioltar. 2. Ghetră (1). [Var.: valdrap s.n.] – Din rus. valitrap. Sursa: DEX '98.

Valtrap www.cimec.ro

4 mai  GANGEI, ANDANTE, DESMIN, COCIORVA, POCIUMB - topuri la partida Duplicat de la ora 12. GÁNGĂ, gange, s.f. Partea sterilă (care se îndepărtează) dintr-un zăcământ metalifer. – Din fr. gangue. Sursa: DEX '98. ANDÁNTE adv. (Indică modul de executare a unei bucăţi muzicale) Cu o mişcare rară, liniştită. ♦ (Substantivat, n.) (Parte dintr-o) compoziţie muzicală concepută în această mişcare. – Cuv. it. Sursa: DEX '98. DESMÍN s.n. Alumosilicat hidratat de sodiu şi de calciu, alb, gălbui sau roşiatic, sticlos, cu cristale grupate în formă de snopi, întâlnit la unele roci bazice şi în filoane termale. – Din fr. desmine. Sursa: DEX '98. COCIÓRVĂ, cociorve, s.f. Unealtă casnică compusă dintr-o placă de metal sau de lemn în formă de triunghi sau de semicerc, fixată la capătul unei cozi lungi, cu care se scoate jarul sau cenuşa din cuptorul ţărănesc de copt pâine. [Var.: cociórbă s.f.] – Din rus. kocerga, ucr. kocerha. Sursa: DEX '98. POCIÚMB, pociumbi, s.m. (Înv. şi pop.) 1. Fiecare dintre parii lungi care servesc la susţinerea sau la fixarea unui gard, a unui perete, a unor plante etc.; ţăruş, stâlp. ♦ Spec. Lemnul în jurul căruia se roteşte vârtelniţa. 2. (Înv. şi reg.) Trunchi de copac rămas în pământ după tăiere; butuc. – Et. nec. Sursa: DEX '98.

3 mai RONDATI, POTBAL - Evike33 (foto); MINAVETA - Marocanu,  in  meciul Evike33 - Marocanu 464 - 478. RONDÁ, rondéz, vb. I. Intranz. (Nav.) A executa un rondou (2). – Din rondou; RONDÓU, rondouri, s.n. 1. Loc de formă circulară (amenajat în grădină, în pieţe, în localuri). 2. Manevră de întoarcere a unei nave, prin care aceasta îşi schimbă direcţia de înaintare cu un unghi de 180°. – Din fr. rondeau. Sursa: DEX '98. podbál (podbeál), podbéli, s.m. (reg.) 1. plantă mică erbacee, din frunzele căreia se face infuzie contra tusei şi cataplasme. 2. brustur. 3. păpădie. 4. năvalnic. 5. nufăr. 6. smirdar. 7. pătlagină. Sursa: DAR. MINAVÉTĂ s.f. v. minavet; minavét (minavéte), s.n. – Flaşnetă. Origine nesigură. După Tiktin (urmat de Candrea şi Scriban) din fr. menuet, prin intermediul pol. menwet, care pare să corespundă cu sensul cuvîntului, cunoscut numai în Mold. Ar putea fi vorba şi de un der. din ngr. μαναβέλλα „caterincă, flaşnetă”, cf. liver. Scriban menţionează sensul de „menuet”, care nu apare la noi. Sursa: DER.

Minaveta www.youtube.com

2 mai BRICOLAJ, AMBOSATII - Afurisita; VITELINA - Topgear, in  meciul Afurisita - Topgear 576 - 196 ( Topgear d.t.g). BRICOLÁJ s.n. (Franţuzism) Acţiunea de a bricola; practicarea mai multor meserii; (fam.) treburi mărunte. ♦ Practicarea pe lângă gospodărie în timpul liber a tot felul de lucrări mărunte. [< fr. bricolage]. Sursa: DN. AMBOSÁ vb. I. tr. A fixa, a lega o navă de proră şi de pupă astfel încât să nu-şi mai poată schimba poziţia. [< fr. embosser]. Sursa: DN. VITELÍN, -Ă, vitelini, -e s.f., adj. 1. S.f. Proteină care conţine şi fosfor, prezentă în gălbenuşul de ou. 2. Adj. Care aparţine vitellusului, privitor la vitellus, care conţine vitellus. – Din fr. vitellin. Sursa: DEX '98.

1 mai FLAX, OTAC, BLUM - Naicul (foto); TURB - Incotro,  in  meciul Naicul - Incotro 513 - 528. FLAX s.n. Ţesut conjunctiv elastic format din tendoane, cartilaje, cordoane neurovasculare etc., care se elimină din carne la prepararea conservelor de carne şi a mezelurilor. – Din germ. Flechse. Sursa: DEX '98. OTÁC, otace, s.n. (Reg.) 1. Colibă care serveşte ca adăpost provizoriu pescarilor, ciobanilor sau muncitorilor agricoli în timpul lucrului; odaie. 2. Loc împrejmuit, pe câmp sau la munte, unde stau (noaptea) oile sau vitele. [Pl. şi: otacuri] – Din tc. otak „cort mare”. Sursa: DEX '98. BLUM, blumuri, s.n. Oţel semilaminat în formă de bară, cu secţiune în general pătrată. – Din fr. bloom. Sursa: DEX '98. TURB ~i m. pop. fam. Câine cu nărav rău. /v. a turba. Sursa: NODEX. TURB- v. turbo-. Sursa: DN. ROC, rocuri, s.n. (Reg.) Un fel de palton scurt care se poartă mai ales la ţară. – Din germ. Rock. Sursa: DEX '98. roc (rócuri), s.n. – (Banat) Soroc, termen. Sb. rok (Candrea). Sursa: DER.