Home
 

31 august Cei mai buni 20 de scrabbleri din ISC la categoria Clasic (Libere), dupa dictionarul LOC2000, miercuri, 31 august 2011, la ora 18. In top sunt cuprinsi jucatorii care au disputat macar o partida in ultima saptamana.   7. Mejuly Julia Neacsu 11. Fiul Vasile Mihalache 13. Mihu Maestrul Sportului Alexandru Lacatis 18. Mikai Mihai Stanculescu 20. Redraider Adrian Popan

30 august OGLINDAT, CEPUIAU, VODEASA, CANOANE, MONSTREI, REDOXUL, ZBENG - Topuri la partida Duplicat de la ora 22. Foto: Coky (galerie).

<> OGLINDÁ vb. I v. oglindi. Sursa: DEX '98.
<> cepuí (a cepui) (a pune cepuri, a curăța arbori) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cepuiésc, imperf. 3 sg. cepuiá; conj. prez. 3 să cepuiáscă.Sursa: DOOM 2.
<> VODEÁSĂ s. f. (Pop.) Soția voievodului; doamnă, crăiasă, voduleasă. – Vodă + suf. -easă. Sursa: DEX '98.
<> CANÓN s.n. 1. (Arte) Regulă care făcea parte dintr-un ansamblu de norme artistice obligatorii într-o anumită epocă; regulă rigidă, obligatorie. ♦ Proporție care există între diferitele părți ale corpului omenesc. 2. Compoziție muzicală polifonică în care două sau mai multe voci, intrând succesiv, execută fiecare aceeași melodie. 3. Caracter de literă de 36 de puncte tipografice. [< fr. canon, germ. Kanon < gr. kanon – regulă]. Sursa: DN.
m'onstra provine din m'onstru A97 (Adjectiv, feminin, Nominativ-Acuzativ, singular, articulat).
<> RÉDOX s. v. oxidoreducere. Sursa: Sinonime.
<> ZBENG, zbenguri, s. n. Zburdălnicie, zbenguială, neastâmpăr. ♦ Fig. Cântec vesel, săltăreț. ♦ (Înv.) Gloată, mulțime în mișcare; învălmășeală. [Var.: zbeg s. n.] – Din scr. zbeg. Sursa: DEX '98.

29 august PALMITAT, DUPCELOR, ZAPODIA, PRIJMA, OBADA, CHEFNISE, STIRAX - Topuri la partida Duplicat de la ora 18. Foto: Wihai (galerie), Marcos971 (galerie).

<> PALMITÁT, palmitați, s. m. Sare sau ester al acidului palmitic. – Din fr. palmitate, germ. Palmitat. Sursa: DEX '98.
<> dúpcă (-ci), s. f. – (Mold.) Monedă de 50 de bani. – Var. dutcă. Pol. dudek, pl. dutki (CIhac, II, 105). După Conev 78, din bg. dupka, care pare a proveni din rom. După Gáldi, Dict., 176, din mag. dutka, care provine din pol. Sursa: DER.
<> ZĂPÓDIE, zăpodii, s. f."regional">Reg.) 1. Platou. 2. Vale largă adăpostită de înălțimi; șes puțin scufundat față de regiunea înconjurătoare. – Din sl. zapodŭ. Sursa: DEX '98.
<> PRÍJMĂ s. f. v. preajmă. Sursa: DEX '98.
<> príjmă s.f. (înv.) prima pagină a unei scrieri; pagina din dreapta a unei cărți; recto (opus lui verso). Sursa: DAR.
<> OBÁDĂ, obezi, s. f. 1. Fiecare dintre bucățile de lemn încovoiat care, împreunate, alcătuiesc partea circulară a unei roți de lemn (la car, la căruță, la moară etc.); p. gener. partea circulară a unei roți de lemn (peste care se montează șina. ♦ Partea periferică a roții unui autovehicul, peste care se montează cauciucul. 2. (La pl.) Instrument de tortură în evul mediu, alcătuit din două bucăți de lemn având fiecare câte o scobitură în formă de semicerc și care, închizându-se, imobilizau picioarele sau mâinile osândiților sau ale robilor; p. ext. cătușe, fiare. ◊ Expr. A pune (în) obezi = a subjuga. [Var.: (înv. și reg.) obeádă s. f.] – Din sl. obedŭ. Sursa: DEX '98.
<> CHEFNÍ, pers. 3 chefnește, vb. IV. Intranz. (Despre câini) A lătra scurt, repetat și agitat (urmărind vânatul, manifestându-și bucuria etc.); a țăhni. – Formație onomatopeică. Sursa: DEX '98.
<> STÍRAX s. m. Gen de arbori din regiunile tropicale, cuprinzând mai multe specii, dintre care una (Styrax benzoin) dă rășina numită smirnă, iar alta (Styrax officinalis) dă storaxul; arbore din acest gen. – Din fr. styrax. Sursa: DEX '98.

26 august GRUPET, RAST, PUMNASUL, PUBIANA, HUCI, BULVAN, GRAF, FENECI, ALICIRII, ODISEEI - Topuri la partida Duplicat de la ora 16. Foto: Cricketro (galerie), Licuriciul.

<> grupet (‹ it. grupetto; „mic grup” ‹ it. gruppo; fr. double; germ. Doppelschlag; engl. turn), formulă (1) melodică ornamentală notată prin semnul ~. Plasat deasupra unei note*, semnul indică execuția a patru sunete și anume: a) cel situat la o secundă* superioară față de nota scrisă; b) sunetul principal (nota scrisă); c) cel situat la o secundă inferioară notei scrise și d) din nou sunetul principal. Dacă semnul este plasat în dreapta unei note, el indică executarea notei scrisă urmată de cele patru sunete enumerate mai sus. Semnul invers celui ~ indică grupetul care începe cu sunetul aflat la secunda inferioară, trece prin nota principală, atinge sunetul secundei superioare și revine la nota principală. Semnele de alterație* plasate deasupra sau dedesubtul semnului au efect asupra sunetelor superioare sau inferioare sunetului principal. V. ornamente. Sursa: DTM.
<> RAST s. n."popular">Pop.) Inflamație a splinei. – Din sl. rastŭ. Sursa: DEX '98.
<> RAST s. v. popas, poposire. Sursa: Sinonime.
<> PUMNÁȘ, pumnași, s. m. Manșetă împodobită cu cusături de la mânecile cămășilor țărănești. [Pl. și (n.): pumnașe] – Pumn + suf. -aș. Sursa: DEX '98.
<> PUBIÁN, -Ă, pubieni, -e, adj. Care aparține pubisului, privitor la pubis. [Pr.: -bi-an] – Din fr. pubien. Sursa: DEX '98.
<> HUCI, huciuri, s. n."regional">Reg.) Pădure mică, tânără și deasă; tufiș, crâng, huceag. ◊ Expr. A umbla huci-marginea = a umbla fără rost, fără țintă. – Din ucr. husca „desiș”. Sursa: DEX '98.
<> HUCI¹, huci, s. m."regional">Reg.) Unealtă de scărmănat lână; ragilă. Sursa: DLRM.
<> BULVÁN, bulvani, s. m. Buștean din care se taie scânduri la joagăr. – Et. nec. Sursa: DEX '98.
<> GRAF ~i m. 1) Titlu ereditar nobiliar superior celui de viconte și inferior celui de marchiz; conte. 2) Persoană cu un astfel de titlu. /<germ. Graf. Sursa: NODEX.
<> GRAF², grafe și grafuri, s. n."matematică">Mat.) Ansamblu a două mulțimi disjuncte, între care s-a stabilit o corespondență. ◊ Teoria grafelor = disciplină care studiază proprietățile topologice ale structurii grafelor. – Din fr. graphe, engl. graph. Sursa: DEX '98.
<> GRAF³(O)-, -GRÁF, -GRAFÍE elem. „scriere”, „care scrie, înregistrează”. (< fr. graph/o/-, -graphe, -graphie, cf. gr. graphein, a scrie). Sursa: MDN.
<> FENÉC, feneci, s. m. Animal carnivor din Sahara asemănător cu vulpea (Fennecus zerda). – Din fr. fennec. Sursa: DEX '98.
<> ALICÍ, (1) alicesc, (2) pers. 3 alicește, vb. IV. 1. Tranz. A răni cu alice (1). 2. Refl."regional">Reg.) A se vedea, a apărea mai distinct dintre alte lucruri. – Din alică. Sursa: DEX '98.
<> ODISÉE s. f. Călătorie lungă și plină de aventuri; șir de întâmplări neprevăzute; viață plină de peripeții. [Pr.: -se-e] – Din fr. odyssée. Sursa: DEX '98.

25 august BUSC, ZALETEAI, TOLOGITA - Ender (foto 1, galerie si clipul de mai jos); CHERSINE, BRUS, AUREOLEI, NEMTIT - Whimberry (foto 2, robot, galerie), in meciul Ender - Whimberry 594 - 515.

<> BUSC, buscuri, s. n. Prag construit în camera unei porți batante de ecluză, pe care se sprijină poarta, atunci când este închisă. – Din fr. bousque. Sursa: DEX '98.
<> ZĂLETÍ, zăletesc, vb. IV. Intranz. (Despre lichide) A țâșni, a stropi; a curge din abundență. – Cf. bg. zaletja, scr. zaleti. Sursa: DEX '98.
<> TOLOGÍ, tologesc, vb. IV. (Reg.) 1. Tranz. A lăsa un teren necultivat pentru a fi călcat și îngrășat de vite. ♦ Refl. pas. (Despre terenuri) A fi călcat (și îngrășat) de vite. ♦ A călca în picioare iarba, semănăturile etc., a culca la pământ. 2. Refl. (Despre oameni și animale) A se tolăni (pe iarbă). – Din ucr. toločyty. Sursa: DEX '98.
<> CHERSÍN, chersine, s. n."regional">Reg.) Albie adâncă, largă și scurtă, întrebuințată de obicei pentru a frământa aluatul de pâine. – Et. nec. Sursa: DEX '98.
<> bruș (brúși), s. m. – 1. Bulgăre, cocoloș. bucată. – 2. Tocilă. – Var. brus. Sl."confer">cf. bg. bruš, sb., cr., slov., ceh., pol. brus „tocilă”), v. Cihac, II, 29. – Der. bruși, vb. (a se bate cu bulgări de zăpădă). Sursa: DER.
<> AUREÓLĂ, aureole, s. f. 1. Cerc luminos cu care pictorii înconjoară capetele unor personaje, mai ales ale sfinților; nimb, aură. ♦ Zonă pe suprafața unui obiect, variat colorată, în care există o tranziție continuă de la o culoare la alta. ♦ Zonă mai puțin luminoasă din jurul unei flăcări, unui arc electric etc. 2. Fig. Strălucire, glorie, faimă. [Pr.: a-u-re-o-] – Din fr. auréole, lat. [corona] aureola. Sursa: DEX '98.
<> NEMȚÍ, nemțesc, vb. IV. Refl. (Rar) 1. A se asimila cu populația de limbă germană, a adopta modul de viață nemțesc; p. ext. a se occidentaliza. 2. A adopta moda vestimentară occidentală; a se îmbrăca orășenește. – Din neamț. Sursa: DEX '98.

Noul cantec al lui Cristian Popescu, Ender: The Story Ain't Over (Avantasia) cover; artisti Ana Mladinovici, Eugen Brudaru, Cristian "Baronu" Popescu, Bogdan "Bat" Costea, Dan, Herman (Hertz) Heidel, Emilian "Solardust" Burcea. Super guest star: Cassandra Popescu.

23 august NECE, FIVE, PROTOME, LOTRUL, SEPING, ADA, STADIALI, AFINAJE, RAFINAJE, FUCUS, CADIU, PEPTONA  - Topuri la partida Duplicat de la ora 22.

<> necá, nec, vb. I (înv. și reg.) 1. a omorî prin înec, prin asfixiere în apă; a înneca. 2. a omorî; a ucide (prin sugrumare). 3. a înnăbuși, a năpădi. 4. (despre ape) a trage la fund (omorând prin asfixiere). 5. a inunda, a potopi. Sursa: DAR.
<> FIVE O'CLÓCK s. n. Ceai servit la ora cinci după-amiază, însoțit de o gustare. ♦ Reuniune amicală făcută după-amiaza (în jurul orei cinci). [Pr.: faiv ă clóc] – Expr. engl. Sursa: DEX '98.
<> PROTÓMĂ, protome, s. f."arheologie">Arheol.) Bust al unui om sau al unui animal care împodobea, în antichitate, un obiect de metal sau de ceramică. – Din fr. protomé, engl. protoma. Sursa: DEX '98.
<> LÓTRU, LOÁTRĂ, lotri, loatre, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f."învechit">Înv. și pop.) Hoț, tâlhar. ♦ (Pop.) Ștrengar, șmecher. 2. Adj. (Reg.) Iute în mișcări, sprinten. ♦ Ager la minte, isteț. – Cf. pol. lotr. Sursa: DEX '98.
<> ȘÉPING, șepinguri, s. n. Mașină de rabotat la care mișcarea principală (cea a sculei așchietoare) este efectuată pe o direcție perpendiculară pe dimensiunea mai mare a piesei. – Din engl. shaping. Sursa: DEX '98.
AD<>Ă - forma flexionara de la <> ADÚCE, adúc, vb. III.
-ÁDĂ elem. „rezultatul unei acțiuni”. (< fr. -ade, cf. it., sp. -ada). Sursa: MDN.<>
STADIÁL, -Ă, stadiali, -e, adj., s. n. 1. Adj. Care se dezvoltă în etape, în faze. 2. Adj."biologie">Biol.) Care se referă la stadiile de dezvoltare a organismelor. 3. S. n."geologie">Geol.) Interval de scurtă durată în timpul unei glaciații, când, datorită unei scăderi mai accentuate a temperaturii medii anuale, s-a manifestat o extindere maximă a ghețarilor. [Pr.: -di-al] – Din germ. stadial, lat. stadialis. Sursa: DEX '98.
<> AFINÁJ, afinaje, s. n. Afinare. – Din fr. affinage; AFINÁRE, afinări, s. f. Acțiunea de a afina; afinaj. 1. Proces de îndepărtare a impuritățiilor dintr-un metal sau dintr-un aliaj. ♦ Perioadă din procesul de eleborare a oțelului, în care se produce oxidarea elementelor însoțitoare și se îndepărtează oxizii rezultați. 2. Operație de purificare a zahărului brut, premergătoare decolorării și rafinării. 3. Eliminarea completă a gazelor produse în topitura de sticlă pentru a se realiza omogenizarea acesteia. – V. afina. Sursa: DEX '98.
<> RAFINÁJ, rafinaje, s. n. Rafinare. – Din fr. raffinage. Sursa: DEX '98.
<> FÚCUS s. m. Denumire dată algelor brune din genul Fucus, al căror tal este prins de stâncile din apa mărilor prin crampoane fixatoare. – Cuv. lat. Sursa: DEX '98.
<> CADÍU ~i m. înv. Judecător musulman care exercita funcții civile și religioase. [Sil. ca-diu] /<turc. kade. Sursa: NODEX.
<> PEPTÓNĂ, peptone, s. f. Amestec de peptide sub formă de pulbere albă-gălbuie, cu miros caracteristic, cu gust amar-sălciu, solubil în apă sau în alcool diluat, asimilabil de organismul uman, folosit în medicină. – Din fr. peptone. Sursa: DEX '98.

22 august O partida desfasurata intr-un ritm en danseuse de la un capat la altul si incheiata cu un fabulos scor general de 1445 p. Waxberry (robot) vs Maestrul Sportului Mihu (foto 2, galerie, interviu) 610 - 835.
CVINTA, JITTER, FONEME = Waxberry, CINZEACA, CAPSOMAN, URSOILE - Mihu.

<> CVÍNTĂ, cvinte, s. f. 1. (Muz.) Intervalul dintre cinci note consecutive. 2. (La scrimă) A cincea dintre cele opt poziții principale de apărare. 3. Formație de cinci cărți consecutive, de aceeași culoare, la jocul de cărți. 4. (În forma chintă) Acces prelungit de tuse violentă. [Var.: chíntă s. f.] – Din it. quinta, fr. quinte. Sursa: DEX '98.
<> cercul cvintelor, dispunere a sunetelor sistemului muzical pe un cerc sau o spirală la un interval de cvintă*. Această imagine a c., ce acoperea sistemul diatonic* antic, corespundea și concepției pitagoreice de obținere a tuturor intervalelor din reduplicarea cvintei. În acest din urmă caz, c. devenea într-adevăr o spirală deschisă, deoarece din reduplicarea a 12 cvinte peste 7 octave (de ex. la locul de întâlnire a sunetelor fa și mi diez) lua naștere un interval foarte mic (coma* pitagoreică). În sistemul egal temperat*, diferența aceasta nu există (fiecare cvintă fiind „corectată” cu 1/12 din valoarea ei), c. păstrându-și totuși aceeași imagine de spirală pentru a facilita ilustrarea enarmoniei (2) tonalităților (2). Denumit pentru sistemul temperat și cadran tonal, c. arată ordinea crescătoare a diezilor* (spre dreapta) și a bemolilor* (spre stânga) pentru tonalitățile majore și paralelele lor minore, „enarmoniile” însemnând, de fapt, tocmai această dualitate grafică (diezi-bemoli) a tonalităților armonic-sinonime. Sursa: DTM.
<> fagot în cvintă v. fagottino. Sursa: DTM.
<> JITTER adj. invar. (Despre semnale) Care este caracterizat prin incertitudinea frecvenței în timp. [Pr.: gí-tăr] – Cuv. engl. Sursa: DEX '98.
<> FONÉM ~e n. lingv. Unitate a sistemului fonologic prin care se deosebesc între ele unitățile semnificative ale limbii (morfemele și lexemele). /<fr. phoneme. Sursa: NODEX.
<> CINZEÁCĂ, cinzeci, s. f. Unitate de măsură de capacitate (pentru băuturi) egală cu aproximativ 0,16 litri. ♦ Sticluță care are această capacitate și în care se servește o băutură alcoolică; conținutul unei asfel de sticluțe; (reg.) singeapă. – Din cincizeci. Sursa: DEX '98.
<> cinzeácă s.f. 1. (reg., înv.) măsură de capacitate pentru băuturi (1/8 dintr-un litru). 2. (reg., înv.) o întindere de pământ de 200 de stânjeni pătrați. Sursa: DAR.
<> CAPSOMÁN, -Ă, capsomani, -e, s. m. și f."peiorativ">Peior.) Persoană încăpățânată; om prost. – Cf. alb. kaps. Sursa: DEX '98.
<> URSOÁIE, ursoi, s. f. 1. (Rar) Ursoaică (1). 2. (Reg.) Ursoaică (2). 3. (Reg.) Ursoaică (3). ♦ Fiecare dintre bârnele în ale căror scobituri se fixează jugul joagărului. [Pr.: -soa-ie] – Urs + suf. -oaie. Sursa: DEX '98.

21 august GNU, SPE, STEN, BAVE - Adelin (foto, galerie); GAZDOI, RESPIRUL - Veverita73, in meciul Adelin - Veverita73 507 - 471.

<> GNU m. Antilopă de talie mare, cu coarnele curbate înapoi, care trăiește în sudul Africii. /<fr. gnou. Sursa: NODEX.
<> IN SPE loc. adv. pe, în viitor. (< lat. in spe). Sursa: MDN.
<> STEN ~i m. fiz. Unitate de măsură a forței egală cu forța care imprimă o accelerație de un metru pe secundă la pătrat unei mase de o tonă. /<fr. sthene. Sursa: NODEX.
<> BÁVĂ s. f. parte a peretelui unei gogoși de mătase din care se extrage mătasea superioară. (< it. bava). Sursa: MDN.
<> găzdói s. m., pl. găzdói, art. găzdóii. Sursa: Ortografic.
<> RESPÍR s. n. (Rar) Respirație. – Din respira (derivat regresiv). Sursa: DEX '98.

20 august AVRAMII, PUD, TAGA, PLAV, IZBUC, COLNITEI, STRUJENI - Oneaga (foto 1, galerie); EC, ZICAS - Mikai (foto 2, galerie), in meciul Oneaga - Mikai 687 - 420.

<> AVRÁM, avrami, s. m."regional">Reg.) Varietate de prun. – Din avramă (derivat regresiv). Sursa: DEX '98.
<> PUD, puduri, s. n. Unitate (rusească) de măsură pentru greutăți egală cu 16,38 kg. – Din rus. pud. Sursa: DEX '98.
<> TÁGĂ s. f."învechit">Înv.) Tăgăduială, tăgadă, negare; contestare. ◊ Loc. adv. Fără (de) tagă = fără îndoială, incontestabil. – Cf. tăgadă. Sursa: DEX '98.
<> PLAV, plavuri, s. n."regional">Reg.) Plaur. – Din ucr., rus. plav. Sursa: DEX '98.
<> plav², -ă, adj. (reg.; despre boi) care are părul de culoare albă sau albă-gălbuie. Sursa: DAR.
<> izbuc, izvor cu activitate intermitentă, funcționând pe principiul sifonului: apa adunată într-un gol carstic iese brusc la supr. în momentul când atinge nivelul cotului sifonului. Este caracteristic ținuturilor carstice (denumire regională din Mții Apus.). Sin. izvor vaucluzian. Sursa: Petro-Sedim.
<> CÓLNIȚĂ¹, colnițe, s. f."regional">Reg.) Adăpost pentru oi sau pentru vite, construit din nuiele și acoperit cu paie; șură, șopron. – Din scr. kolnica. Sursa: DEX '98.
<> COLNÍȚĂ², colnițe, s. f."regional">Reg.) Deal mic, delușor. – Coliniță (rar, < colină + suf. -iță), influențat de colnic. Sursa: DEX '98.
<> STRUJÁN, strujeni, s. m. Tulpina porumbului cu frunze cu tot, după ce a fost tăiată de la pământ și s-au cules știuleții. – Struji + suf. -an. Sursa: DEX '98.
<> EC- elem. „În afară de”. (din fr. ec-, cf. gr. ek = în afară). Sursa: MDN.
<> ZICÁȘ, zicași, s. m."regional">Reg.) Lăutar. – Din zic (prez. ind. al lui zice) + suf. -aș. Sursa: DLRM.

19 august TAXID, TABELASEM, PEISAJERI, BRUH, GAS, URM, DOPION, IMPUPIM - Topuri la partida Duplicat de la ora 16. Foto: Takeiteasy (galerie), Antihic, (galerie), Katja64 (galerie).

<> TAXÍD, taxiduri, s. n."învechit">Înv.) Călătorie pe care o făceau negustorii (în străinătate) pentru a vinde sau a cumpăra marfă. ♦ (Concr.) Marfă adusă (din țări străine). – Din ngr. taxídhi. Sursa: DEX '98.
<> A TABELÁ ~éz tranz. A pune într-un tabel. /Din tabel. Sursa: NODEX.
<> PEISAJÉR, -Ă, peisajeri, -e, adj. Care dă impresia, produce efectul de peisaj. [Pr.: pe-i-] – Din fr. paysager. Sursa: DEX '98.
<> BRUH interj. Exclamație scoasă de cel care este pătruns de frig. Sursa: DLRM.
<> gas s. n. (pl. gásuri). Sursa: DMLR.
<> URM, urmi, s. m."botanică">Bot.) Mojdrean. – Lat. ornus (după ulm). Sursa: DEX '98.
<> DOPIÓN s. m. gogoașă de mătase cu defecte, mai mare decât cele obișnuite. (< it. doppione). Sursa: MDN.
<> ÎMPUPÍ, împupesc, vb. IV. Intranz."regional">Reg.) A îmboboci; a înmuguri. – În + pupi. Cf. scr. pupiti „a îmboboci”. Sursa: DEX '98.

18 august CLICAIAM, MOLDAVEI, CHERSINE, RECTO, VEGETAU, SUNTURI, JASP, DUPUROS, PANZARUL, BORTELIT - Topuri la partida Duplicat de la ora 15. Foto: Marcelino (galerie).

<> clicăí, clicăiésc, vb. IV (reg.) a fi mereu bolnav, slab; a boli. Sursa: DAR.
<> MOLDÁV¹ ~ă (~i, ~e) înv. Care aparține Moldovei sau populației ei; din Moldova; moldovean. /<fr. moldave. Sursa: NODEX.
<> CHERSÍN, chersine, s. n."regional">Reg.) Albie adâncă, largă și scurtă, întrebuințată de obicei pentru a frământa aluatul de pâine. – Et. nec. Sursa: DEX '98.
<> chersín (chersíne), s. n. – Găleată, vas de lemn, pentru scos apă. – Var. chersîn. Tc."persan(ă)">per.) kersené „farfurie pentru pîine” (Bogrea, Dacor., III, 729; Scriban). Cihac, II, 48, sugera pol. krzynow „strachină”. În Mold. și Dobr. Sursa: DER.
<> RÉCTO s. n. invar. (în opoziție cu verso) Prima pagină a unei foi (scrise, tipărite etc.); pagina din dreapta a unei cărți, a unui manuscris etc. – Din fr., lat. recto. Sursa: DEX '98.
<> RECTO¹- elem. rect²(o)-. () Sursa: MDN.
<> VEGETÁ, vegetez, vb. I. Intranz. 1. (Despre plante) A trăi, a crește, a se dezvolta. 2. Fig. (Despre oameni) A trăi fără a realiza nimic, a duce o viață obscură, lipsită de activitate. – Din fr. végéter, lat. vegetare. Sursa: DEX '98.
<> ȘUNT, șunturi, s. n. 1. Rezistor electric conectat între două puncte ale unui circuit electric pentru protejarea porțiunii de circuit cuprinse între aceste puncte. 2. Derivare a circuitului sanguin pe alte căi circulatorii decât cele normale. – Din engl. shunt. Sursa: DEX '98.
<> jasp, (engl.= jasper), rocă sedimentară silicioasă, reprezentând un produs de diageneză și epigeneză a radiolaritelor. J. sunt silicolite stratiforme, compacte, fin granulare și dure, cu spărtură concoidală sau așchioasă. Sunt formate din calcedonie, cuarț, fragmente de radiolari, impurități argiloase și oxizi de fier și au o culoare variată: roșie, brună, galbenă, verde, roz. Formează nivele stratigrafice în calcare și dep. terigene. Sursa: Petro-Sedim.
<> DUPURÓS, -OÁSĂ, dupuroși, -oase, adj. (Rar) Ciufulit, zbârlit. – Dup (reg. „smoc de păr, de lână”) + suf. -uros. Sursa: DEX '98.
<> PÂNZÁR, pânzari, s. m."învechit">Înv.) Țesător sau negustor de pânzeturi. – Pânză + suf. -ar. Sursa: DEX '98.
<> BORTELÍT adj. v. găurit, perforat, scobit, sfredelit, străpuns. Sursa: Sinonime.

17 august VIL, MODO, BIP, PUNITIVE - Mejuly (foto 1, galerie); SUFANELE, JARUISE, TAFNEAM - Zdro (foto 2, galerie), in meciul Mejuly - Zdro 557 - 555.

<> VIL, -Ă, vili, -e, adj. (Franțuzism înv.) De proastă calitate, demn de disprețuit, ordinar; josnic; abject. – Din fr. vil. Sursa: DEX '98.
<> GROSSO MÓDO loc. adv. În caracteristicile cele mai generale, judecând în ansamblu. – Loc. lat. Sursa: DEX '98.
<> bip s. n., pl. bípuri. Sursa: DOOM 2.
<> PUNITÍV, -Ă, punitivi, -e, adj."livresc">Livr.) Care pedepsește; destinat să pedepsească. – Din fr. punitif. Sursa: DEX '98.
<> ȘUFÁN, șufane, s. n."regional">Reg.) Fiecare dintre cei doi pari groși și lungi, ascuțiți la un capăt cu care se fixează năvodul la fundul apei ca să nu scape peștele pe sub el. – Et. nec. Sursa: DEX '98.
<> JĂRUÍ vb. IV. Tranz."regional">Reg.) A răscoli jarul¹ pentru a aprinde mai bine cărbunii; a jări. [Var.: a jeruí vb. IV.] – Jar¹ + suf. -ui. Sursa: DEX '98.
<> ȚÂFNÍ, țâfnesc, vb. IV. Intranz."popular">Pop.) A pufni pe nas de mânie, a vorbi cu ciudă. ♦ (Despre animale) A sufla cu putere pe nări, a sforăi. – Din țâfnă. Sursa: DEX '98.

16 august IDOLATRU, PENINE, SLIF, STUPUISE, DIEZ, SMOG, GOME, IDE, RELAIOR - Topuri la partida Duplicat de la ora 19. Foto: Antihic  (galerie), Luigy (galerie).

<> IDOLÁTRU, -Ă, idolatri, -e, adj., s. m. și f. (Persoană) care se închină la idoli. ♦ Fig. (persoană) care iubește pe cineva sau ceva cu pasiune, în mod exagerat, peste măsură. – Din fr. idolâtre. Sursa: DEX '98.
<> PENÍN, penine, s. n. Mineral constituent al șisturilor cristaline, care formează cristale pe rocile metamorfice și magmatice. – Din fr. pénnine, germ. Pennin. Sursa: DEX '98.
<> ȘLIF, șlifuri, s. n."tehnică">Tehn.) Porțiunea șlefuită a unei piese, a unui aparat etc. ♦ Fig. Finețe, rafinament, subtilitate. – Din fr. Schliff. Sursa: DEX '98.
<> ȘTUPUÍ, ștupuiesc, vb. IV. Tranz. A ornamenta cu zimți partea superioară a ramei încălțămintei. – Et. nec. Sursa: DEX '98.
<> diez (‹ fr. dièse, din gr. δίεσις), semn grafic ce indică urcarea unui sunet natural cu un semiton cromatic (♯), dublul d. (introdus la 1.700 de către J.G. Walther), care urcă sunetul natural cu două semitonuri cromatice, era reprezentat la început, asemănător dublului bemol*, printr-un d. dublat. Până în sec. 18, d. se folosea în notație și pentru a anula bemolul (v. becar). Echiv. it. diesis (2); germ. Kreuz; engl. sharp. V. alterație; armură; solmizație. Sursa: DTM.
<> SMOG s. n. Ceață deasă, amestecată cu fum și cu praf industrial, formată în regiunile industrializate sau în marile orașe, cu efecte dăunătoare asupra sănătății populației. – Din engl. smog. Sursa: DEX '98.
<> GÓMĂ¹, gome, s. f. 1. Tumoare cu aspect de noduli, de natură infecțioasă sau parazitară, care apare pe piele, ficat etc. 2. Secreție cu aspect vâscos produsă de unele plante sub acțiunea bacteriilor parazite. – Din fr. gomme. Sursa: DEX '98.
<> GÓMĂ² s. f. (Cu sens colectiv) Persoane care aparțin lumii elegante, societății cu pretenții de distincție; (fam.) eleganță excesivă, pretențioasă (în vestimentație). – Cf. gomă¹. Sursa: DEX '98.
<> ÍDE s. f. pl. Nume dat zilei a cincisprezecea din lunile martie, mai, iulie și octombrie și zilei a treisprezecea din celelalte luni din calendarul roman. – Din fr. ides, lat. idus. Sursa: DEX '98.
<> IDE²(O)- elem. „idee”, „noțiune”. (< fr. idé/o/-, cf. gr. idea, formă, aparență). Sursa: MDN.
<> RELAIÓR, -OÁRE, relaiori, -oare, s. m. și f. Fiecare dintre participanții la o probă de ștafetă. [Pr.: -la-ior] – Din fr. relayeur. Sursa: DEX '98.

15 august BOCSELOR, MALONEST, CARUCERI, GUJON, AA, OMATIDIA, POPONETI - Topuri la partida Duplicat de la ora 18. Foto: Tolstoi  (galerie).

<> BÓCȘĂ, bocșe, s. f. 1. (Reg.) Grămadă de lemne pregătite pentru a fi transformate prin ardere înceată în cărbuni; p. ext. cărbunărie. 2. Grămadă de minereuri bogate în sulf, folosite pentru oxidarea minereurilor. – Din magh. boksa. Sursa: DEX '98.
<> MALONÉST, -Ă, malonești, -ste, adj."livresc">Livr.) Necinstit, incorect. – Din it. malonesto. Sursa: DEX '98.
<> CĂRUCÉR, căruceri, s. m."regional">Reg.) Căruțaș. – Din căruță + suf. -ar. Sursa: DLRM.
<> GUJÓN s.n. (Tehn.) Tijă filetată în același sens pe toată lungimea sa sau numai la cele două capete, folosită la îmbinarea demontabilă a două piese. [< fr. goujon]. Sursa: DN.
<> GUJÓN s.n. În gastronomie, tranșă decupată oblic din file de pește plat, asemănătoare cu un peștișor (fr. goujon = pietroșel), dată prin făină sau învelită în aluat fluid, prăjită în baie de ulei. Sursa: DGE.
<> AA interj. v. a⁷. Sursa: DOOM 2.
<> OMATIDÍE, omatidii, s. f. Fiecare dintre elementele care constituie ochiul compus al insectelor. – Din fr. ommatidie. Sursa: DEX '98.
<> POPONÉȚ¹, poponeți, s. m."regional">Reg.) 1. Șoarece de câmp; șoarece de pădure. ◊ Expr. (Adverbial) A sta (sau a rămâne etc.) poponeț = a sta (sau a rămâne) în picioare, țeapăn, nemișcat; a sta izolat de alții. A veni poponeț = a veni, a apărea pe neașteptate; a da buzna (peste cineva). A sări poponeț = a sări dintr-o dată (cu vorba), a sări tam-nisam. 2. Sperietoare de păsări; momâie, popândău (2), popândeț (2). [Var.: poponéte s. m.] – Et. nec. Sursa: DEX '98.
<> poponéte s.m. sg. (reg.) colăcel din aluat dospit de pâine, care se împarte copiilor de pomană. Sursa: DAR.
<> poponéț², poponéți, s.m. (reg.; glumeț) popă, preot. Sursa: DAR.
<> POPONÉȚ⁴ s. m."botanică">Bot.; pop.) Volbură (Convolvulus arvensis). – Cf. scr. poponac, ucr. oponeț. Sursa: DEX '98.

14 august OP, PROB - Irefutabil (foto); US, OTI, CANE - Bubulyna, in meciul Irefutabil - Bubulyna 610 - 457.

<> OP, opuri, s. n."livresc">Livr.) Operă (literară sau științifică); carte, lucrare, scriere. – Din lat. opus. Sursa: DEX '98.
<> –OP Element secund de compunere savantă cu semnificația „ochi”, „vedere”. [< fr. -ope, cf. gr. ops – ochi]. Sursa: DN.
<> op s. n. – Necesitate, nevoie. Lat. opus (Diez, I, 436; Pușcariu 1221; Candrea-Dens., 1282; REW 6079), cf. it. uopo, logud. obus, prov., cat. ops, v. sp. huebos (Corominas, III, 541). Înv., este dublet al lui op, s. n. (operă, carte), din același cuvînt lat."secolul">sec. XIX). Se folosea și în formele obsă (‹ opsă, op să) și opt „e precis” ‹ opus est, cf. J. Jud, v. fr. estuet, în Vox Rom., IX, 26-56. Sursa: DER.
<> PROB, -Ă, probi, -e, adj."livresc">Livr.) Cinstit, onest, integru, loial. – Din fr. probe. Sursa: DEX '98.
<> UȘ interj. Cuvânt cu care se alungă păsările. – Onomatopee. Sursa: DEX '98.
oți provine din vre'a V517-aux (Verb, Indicativ, prezent, persoana a II-a, plural).
<> CÁNĂ¹, cane, s. f."botanică">Bot.) Belșiță. – Din fr. canne; BELȘÍȚĂ, belșițe, s. f. Plantă erbacee ornamentală cu frunze mari, verzui sau purpurii, și cu flori mari roșii, galbene sau pestrițe (Canna indica). -Et. nec. Sursa: DEX '98.<>
CẤNE s. m. v. câine. Sursa: DEX '98.

13 august BONTIRAM, CINEAST, EC, STAS, VINOGRAD, CEARDASUL - Topuri la partida Duplicat de la ora 16. Foto: Takeiteasy  (galerie), Evike33 (galerie).

<> BONTÍ, bontesc, vb. IV. Tranz. A teși muchia unui obiect, dându-i o formă cilindrică. – Din bont. Sursa: DEX '98.
<> CINEÁST, -Ă, cineaști, -ste, s. m. și f. Specialist în tehnica sau în arta cinematografică, persoană care realizează filme. [Pr.: -ne-ast] – Din fr. cinéaste. Sursa: DEX '98.
<> EC- elem. „În afară de”. (din fr. ec-, cf. gr. ek = în afară). Sursa: MDN.
<> STAS s.n. Prescurtare dată standardelor de stat românești. [< sta(ndard de) s(tat)]. Sursa: DN.
<> VINOGRÁD, (rar) vinograduri, s. n. Sos rece, preparat cu oțet, untdelemn, sare, piper și pătrunjel verde tocat. – Din rus. vinograd. Sursa: DEX '98.
<> CEÁRDAȘ, ceardașuri, s. n. Dans național maghiar, alcătuit din două părți: una lentă, iar a doua din ce în ce mai rapidă; melodie după care se execută acest dans. – Din magh. csárdás. Sursa: DEX '98. Clip: Dávid Krisztina: Monti Csárdás, de la Youtube.com.

12 august BINIS, SIL, NEIOASE, BUC - Glagore (foto, interviu); AD, GENERIC, IM - Rush, in meciul Glagore - Rush 560 - 434.

<> BINÍȘ, binișuri, s. n. Haină boierească lungă de ceremonie, cu mânecile largi și despicate, strânsă pe bust și largă în poale, căptușită cu blană și devenită cu timpul îmbrăcăminte a vechilor lăutari. [Var.: (înv. și reg.) beníș s. n.] – Din tc. biniș. Sursa: DEX '98.
<> SILL s. n. Zăcământ de roci magmatice intruzive, care se prezintă sub forma unor spații lamelare umplute cu topituri magmatice. [Scris și: sil] – Din fr. sill. Sursa: DEX.
<> NEIÓS, -OÁSĂ, neioși, -oase, adj."învechit">Înv. și reg.) Acoperit cu (multă) zăpadă; în care a nins mult. – Nea² + suf. -os. Sursa: DEX '98.
<> BUC¹ subst. (Reg., în loc. adv.) Într-un buc = imediat, într-o clipă, foarte repede. – Et. nec. Sursa: DEX '98.
<> BUC², (2) buci, s. m."regional">Reg.) 1. Pleavă rămasă după vânturarea semințelor de cânepă sau de in, după măcinarea boabelor de porumb etc. 2. (La pl.) Scame rămase de la melițarea și pieptănarea inului și a cânepii. – Cf. alb. byk. Sursa: DEX '98.
<> BUC², buci, s. m."regional">Reg.) Fag bătrân. – Slav (v. sl. buku). Sursa: DLRM.
<> AD- pref. „adaos”. (< fr. ad-, cf. lat. ad, lângă). Sursa: MDN.
<> AB ORE AD AUREM (lat.) de la gură la ureche – A vorbi ab ore ad aurem, cu toată discreția. Sursa: DE.
<> AB OVO USQUE AD MALA (lat.) de la ouă (până) la mere – De la început până la sfârșit. Romanii începeau prânzul cu ouă și îl terminau cu mere.
Sursa: DE.
<> AD APERTURAM LIBRI (lat.) acolo unde se deschide cartea – A citi și a comenta un text ad aperturam libri, pe loc, fără o pregătire prealabilă. Variantă: Aperto libro. Sursa: DE.
<> AD AUGUSTA PER ANGUSTA (lat.) pe poteci strâmte (și abrupte se ajunge) la fapte mari – Hugo, „Hernani”, act. IV. Parola juraților. V. și Per aspera ad astra. Sursa: DE.
<> AD CALENDAS GRAECAS (SOLVERE) (lat.) (a plăti) la calendele grecești – Suetoniu „De vita XII Caesarum”, 87. Niciodată. Ironie la adresa rău-platnicilor, grecii neavând, ca romanii, calende (prima zi a lunii), când se achitau toate datoriile. Sursa: DE.
<> AD GLORIAM (lat.) pentru glorie – A trudi ad gloriam, fără a urmări o recompensă materială. V. și Ad honores.
Sursa: DE .
<> AD-HÓMINEM loc. adj. și adv. 1. Care se adresează mai curând sentimentelor sau prejudecăților decât rațiunii. 2. Caracterizat prin criticarea trăsăturilor preopinentului în locul formulării unui răspuns la subiectul dezbătut în cadrul unei discuții. (neolat. = asupra persoanei) [Cuvinte străine (recent intrate în limbă), pp. 1046-1052; morf., def., et. MW]. Sursa: Ortografic.
<> AD LÍBITUM loc. adj., loc. adv. După voie, după faptă, după plac; oricum. – Loc. lat. Sursa: DEX '09.
<> AD LIMINA APOSTOLORUM (lat.) în pragul (bazilicii) apostolilor – La Roma; la Sfântul Scaun.
Sursa: DE.
<> AD LÍTTERAM loc. adv. Cuvânt cu cuvânt, fără nici o schimbare, întocmai; literal. [< lat. ad litteram – cum este scris]. Sursa: DN.
<> AD MAIOREM DEI GLORIAM (lat.) întru preamărirea Domnului – Deviza Ordinului iezuiților. În sens mai larg: a acționa dezinteresat în numele unei cauze nobile. Sursa: DE.
<> AD OSTENTATIONEM (lat.) cu fală; cu mândrie; în mod ostentativ – A face un lucru ad ostentationem. Sursa: DE.
<> AD PÁTRES loc. adv. (fam.) a se întoarce ~ = a muri; a trimite ~ = a ucide. (< lat. ad patres, la strămoși). Sursa: MDN.
<> AD PERPETUAM REI MEMORIAM (lat.) spre veșnică aducere aminte a acestei fapte – Text utilizat pe inscripțiile comemorative. Sursa: DE.
<> AD REFERÉNDUM loc. adj. Termen folosit la semnarea unui tratat internațional de către un reprezentant diplomatic împuternicit să negocieze, dar nu să angajeze statul în privința semnării tratatului. [< lat. ad referendum – pentru a referi]. Sursa: DN.
<> AD REFERÉNDUM loc. adj. (despre acte, tratate) cu condiția de a se obține aprobarea superioară. (< lat. ad referendum, pentru a referi). Sursa: MDN.
<> AD REM loc. adv. La obiect. – Loc. lat. Sursa: DEX '09.
<> AD UNGUEM (lat.) la unghie – Horațiu, „Satirae”, I, 5, 32. La perfecție. În Antichitate, sculptorii își alegeau marmura verificându-i netezimea cu unghia. Sursa: DE.
<> AD USUM DELPHINI (lat.) pentru uzul Delfinului – Mențiune pe edițiile din clasicii latini întocmite de Bossuet și Huet pentru fiul lui Ludovic al XIV-lea, ediții din care erau omise pasaje licențioase. În sens ironic, ediție prescurtată, epurată. Sursa: DE.
<> AD VALÓREM adv. (De obicei despre calcularea taxelor vamale) După valoare. – Loc. lat. Sursa: DEX '98.
<> AD VITAM AETERNAM (lat.) pentru viața veșnică – Pentru totdeauna, pentru vecie. Sursa: DE.
<> prosa (ad sequentiam) v. secvență (I, 1). Sursa: DTM.
<> GENÉRIC, -Ă, generici, -ce, adj. Care aparține unei categorii întregi, privitor la o categorie întreagă (de ființe, obiecte, fenomene); care cuprinde toate cazurile de același fel. ♦ (Substantivat, n.) Partea de la începutul sau de la sfârșitul unui film, în care sunt indicate numele principalilor realizatori ai filmului respectiv. – Din fr. générique. Sursa: DEX '98.
<> IM¹, imuri, s. n."regional">Reg.) Noroi, murdărie. – Lat. limus. Sursa: DEX '98.
<> IM²- Element de compunere cu sens negativ și privativ, formând substantive, adjective, verbe. [Var.: in¹-] – Din fr., lat. in-. Sursa: DEX '98.
<> im², imuri, s.n. (reg., înv.) măsură de cereale. Sursa: DAR.

11 august POI, FAMATELE, GODINACII, GERET, SIRINX, SPONCI, MEHTUP, OBADAT, TIJ, IONIUL - Topuri la partida Duplicat de la ora 19. Foto: Miculprint (galerie).

<> POI adv. v. apoi. Sursa: DEX '98.
<> poi, póiuri, s.n. (reg.) pleavă (de la sămânța de cânepă). Sursa: DAR.
<> FAMÁT, -Ă adj. Cu renume, cu reputație, cu faimă. ◊ Rău famat = care are o reputație rea. [Cf. fr. famé, it. famato, lat. famatus]. Sursa: DN.
<> GODINÁC s. v. godac. Sursa: Sinonime.
<> GERÉT, gereturi, s. n. V. gerid; GERÍD, geriduri, s. n."învechit">înv.) Numele unui joc turcesc în care călăreții aruncau, din galop, un băț în formă de suliță spre adversar, și pe care acesta trebuia să-l prindă tot din goana calului. ♦ Băț în formă de suliță folosit în acest joc. [Var.: gerét s. n.] – Din tc. cirid. Sursa: DEX '98.
<> SIRINX s. n. 1. (la vechii greci) instrument muzical de suflat de tipul naiului; flautul lui Pan. 2. organ fonator al păsărilor, la bifurcația bronhiilor. (< fr., gr. syrinx).
Sursa: MDN.
<> SPÓNCĂ, sponci, s. f. 1. (Reg.) Copcă; agrafă; cataramă. 2. (Pop. și fam.; în loc. adv. și adj.) Pe sponci = (care este) în cantitate mică, puțin. – Din rus. sponka, ucr. špon'ka. Sursa: DEX '98.
<> MEHTÚP, mehtupuri, s. n. (Turcism înv.) Scrisoare oficială; adresă, raport. – Din tc. mektup. Sursa: DEX '98.
<> OBĂDÁ, obădez, vb. I. Tranz. A monta în obezi spițele unei roți. – Din obadă. Sursa: DEX '98.
<> TIJ adv. v. absolut, aidoma, aievea, asemenea, chiar, deopotrivă, exact, identic, întocmai. Sursa: Sinonime.
<> IÓNIU s. n. Izotop radioactiv al toriului, care se obține din uraniu prin dezintegrare. [Pr.: i-o-niu] – Din germ. Ionium, fr. ionium. Sursa: DEX '98.

10 august SIMIGIU, CESTEI, ZAMARCA, CUAGA, NORITELOR, PRETALUIM - Topuri la partida Duplicat de la ora 17. In afara de concurs: Argus 970 p (foto).

<> SIMIGÍU, simigii, s. m. Persoană care face sau vinde simiți, covrigi, plăcinte. – Din tc. simitçi. Sursa: DEX '98.
<> CEST¹, cesturi, s. n. Mănușă de piele, armată cu plumb și cu fier, de care se serveau atleții din antichitate în luptele pugilistice. ♦ (Rar) Pugilat. – Din fr. ceste, lat. caestus. Sursa: DEX '98.
<> CEST², CEÁSTĂ, cești, ceste, adj. dem."învechit">Înv. și reg.) Acest. [Gen.-dat. sg. cestui, cestei, gen.-dat. pl. cestor] – Din acest (prin afereză). Sursa: DEX '98.
<> ZĂMẤRCĂ, s. f. v. zămurcă; ZĂMÚRCĂ s. f."regional">Reg.) Mâncare cu prea multă zeamă. [Var.: zămấrcă] – Cf. z(e)amă. Sursa: DEX '98.
<> CUÁGA s.m. Animal înrudit cu calul și asemănător zebrei, care trăia în Africa. [Pron. cu-a-. / cf. fr. couagga, germ. Quagga < cuv. hotentot]. Sursa: DN. Foto: Cuaga, de la fr.wikipedia.org/wiki
<> NORÍȚĂ, norițe, s. f."zoologie">Zool.) Nurcă. – Nor + suf. -iță. Sursa: DEX '98.
<> PREȚĂLUÍ vb. v. aprecia, calcula, estima, evalua, face, măsura, prețui, socoti, valora. Sursa: Sinonime.

9 august NARE, STEN - Vyvy2; ITAR, BAHT, COPULEI - Yoz01 (foto), in meciul Vyvy2 - Yoz01 680 - 610.

<> NÁRE s. f. v. nară. Sursa: DEX '98.
<> STEN, steni, s. m. Unitate de măsură a forței egală cu forța care imprimă o accelerație de un metru pătrat pe secundă unei mase de o tonă. – Din fr. sthène. Sursa: DEX '98.
<> ițar, ițari, s.m. (reg.) 1. bățul, sulul de care se leagă ițele. 2. scripetele ițelor. 3. pânză groasă țesută în patru ițe. 4. (la pl.) pantaloni țărănești de vară, lungi și creți, strâmți, strânși pe picior, purtați de ciobani și de munteni peste izmene; strâmțari. Sursa: DAR.
<> BAHT s.m. Unitate monetară în Thailanda; tical. [< fr. baht < cuv. tibeto-chinez]. Sursa: DN.
<> CÓPULĂ, copule, s. f. 1. Cuvânt de legătură. 2. Verb copulativ. 3. Cuvânt care leagă subiectul de predicat. – Din fr. copule, lat. copula. Sursa: DEX '98.

8 august RECURASE, SNEC, GARDUIM, BALUBA, CIUDEAI, HASTATI, IOV, TINDUTE, JOCOTE, PRIPONUL, DESAGEAM - Topuri la partida Duplicat de la ora 10. Foto: Katja64 (galerie, interviu), Mancusso (galerie).

<> RECURÁ vb. intr. (jur.) a face recurs (1). (< fr. recourir). Sursa: MDN.
<> ȘNEC, șnecuri, s. n. Transportor pentru materiale pulverulente sau în formă de pastă, format dintr-un arbore prevăzut cu o paletă elicoidală. – Din germ. Schnecke. Sursa: DEX '98.
<> GĂRDUÍ, gărduiesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A îngrădi, a împrejmui un loc, un teren cu gard (1). – Gard + suf. -ui. Sursa: DEX '98.
<> BALUBA ({i}) s. m. invar. Populație negridă din grupul de limbi bantu; trăiește în regiunile din bazinul fl. Zair. Sursa: DE.
<> CIUDÍ, ciudesc, vb. IV. Refl. 1. (Reg.) A fi cuprins de ciudă; a se înciuda. 2. (Înv.) A se mira, a se minuna 3. (Înv.) A se frământa (sufletește), a se zbuciuma; a fi neliniștit. – Din sl. çuditi sen. Sursa: DEX '98.
<> HASTÁT, -Ă adj. (Despre frunze) În formă de lance; lanceolat. [Cf. fr. hasté < lat. hasta – lance]. Sursa: DN.
<> HASTÁȚI s.m.pl. (Ant.) Nume dat soldaților veterani înarmați cu lance, care formau prima linie dintr-o legiune romană. [< lat. hastati, cf. hasta – lance]. Sursa: DN.
<> IÓV, iovi, s. m. Specie de salcie care crește prin pădurile de la munte (Salix capraea). [Var.: (rar) ióvă, -e s. f.] – Cf. sl. iva. Sursa: DEX '98.
<> TINDÚȚĂ, tinduțe, s. f. Diminutiv al lui tindă. – Tindă + suf. -uță. Sursa: DEX '98.
<> JÓCOT, jocote, s. n."regional">Reg.) Săritură; joc. – Din joc. Sursa: DEX '98.
<> PRIPÓN, pripoane, s. n. 1. Funie sau odgon cu care se leagă vitele la păscut; țăruș înfipt în pământ de care se prinde această funie sau acest odgon. ♦ Funie care servește la legarea de mal sau la tragerea la mal a unei ambarcații; țăruș de care se leagă o ambarcație la țărm, cu care se fixează un cort etc. 2. Șir de cârlige cu nadă pentru pescuit. – Din scr. pripon. Sursa: DEX '98.
<> DESĂGÍ vb. v. burduși, ghemui, îndesa, înghesui, îngrămădi, ticsi. Sursa: Sinonime.

6 august STRUJIND, SLIFURI, ZAMFIRA - Tsunamic (foto 1, galerie); SADURILE, AGLOSIE, OBRAT, EBEN, AGUDE - Woland  (foto 2, robot, galerie), in meciul Tsunamic - Woland  587 - 530.

<> STRUJÍ, strujesc, vb. IV. Tranz."regional">Reg.) 1. A curăța pene, ramuri, știuleți de porumb etc. de părțile nefolositoare, smulgându-le și îndepărtând aceste părți; a smulge anumite părți folositoare pentru a le utiliza. 2. A ciopli un material cu cuțitul, cu dalta, cu rindeaua; p. ext. a prelucra la strung, a strunji. – Din sl. stružiti. Sursa: DEX '98.
<> ȘLIF, șlifuri, s. n."tehnică">Tehn.) Porțiunea șlefuită a unei piese, a unui aparat etc. ♦ Fig. Finețe, rafinament, subtilitate. – Din fr. Schliff. Sursa: DEX '98.
<> ZAMFÍRĂ, zamfire, s. f."ornitologie">Ornit.; reg.) Grangur. – Et. nec. Sursa: DEX '98. Foto: Zamfira, de la out4awalk.com.
<> SAD, saduri, s. n."învechit">Înv.) Plantație de pomi fructiferi; livadă. ♦ Vie plantată de curând. ♦ Răsad. – Din sl. sadŭ. Sursa: DEX '98.
<> AGLOSÍE s. f. Malformație congenitală care constă în lipsa limbii. – Din fr. aglossie. Sursa: DEX '98.
<> obráț (obráțe), s. n. – (Mold.) Teren care are o prăjină lățime și patru lungime. Sl. obratu „hotar”, din obratiti „a (se) vărsa, a se răsturna” (Cihac, II, 222; Tiktin; Conev 78). Probabil bazat pe capacitatea de a ara al unei perechi de boi, ca în sp. arada. – Der. obrație, s. f. (îngrăditură, loc îngrădit); obrăți, vb. (a parcela un teren); obrățește, adv. (în parcele de un obraț fiecare). Sursa: DER
<> EBÉN s. n. Varietate de lemn tare, greu și de culoare închisă, obținută din arbori exotici, în special din abanos, și intrebuințată la confecționarea mobilei de lux și a unor obiecte decorative. – Din fr. ébène, lat. ebenus. Sursa: DEX '98.
<> AGÚDĂ ~e f. pop. Fructul agudului; dudă. /<sl. agoda. Sursa: NODEX.

5 august LINIARUL, BIPLAN, VATASII, GABJESC, AEROBA, LUDOTECA, UNDESTE, SFADEAM, PUVOAIE - Topuri la partida Duplicat de la ora 20. Foto: Dezmi (galerie), Vica (galerie).

<> LINIÁR, -Ă, liniari, -e, adj. 1. Care este în formă de linie dreaptă; format din linii geometrice trasate cu ajutorul unor instrumente speciale (linie, compas etc.) ◊ Desen liniar = desen în linii geometrice. Mișcare liniară = mișcare rectilinie. ♦ (Adverbial) în linie dreaptă; rectiliniu. ♦ Fig. Simplu; simplist; uniform, plictisitor. 2. (Despre ecuații) De gradul întâi; (despre funcții) care conține o anumită variabilă exclusiv la puterea întâi. [Pr.: -ni-ar. – Var. lineár, -ă, adj.] – Din fr. linéaire, lat. linearis. Sursa: DEX '98.
<> BIPLÁN, biplane, s. n. Avion cu două aripi de același tip, așezate paralel una deasupra celeilalte. – Din fr. biplan. Sursa: DEX '98.
<> VĂTÁȘ s. m. v. vătaf. Sursa: DEX '98.
<> VĂTĂȘÍ, vătășesc, vb. IV. Tranz. A conduce, a administra (în calitate de vătaf). [Var.: (reg.) vătăjí vb. IV.] – Din vătaș. Sursa: DEX '98.
<> GĂBJÍ, găbjesc, vb. IV. Tranz."popular">Pop.) A prinde pe cineva care a fugit, care s-a ascuns; a pune mâna pe cineva; a înhăța, a găbui. ♦ A fura. – Cf. găbui. Sursa: DEX '98.
<> AERÓB, -Ă, aerobi, -e, adj. (Despre microorganisme) Care nu poate trăi fără oxigen; aerobiotic. [Pr.: a-e-] – După fr. aérobe. Sursa: DEX '98.
<> LUDOTÉCĂ s. f. 1. colecție de jucării și jocuri. ◊ bibliotecă de jocuri electronice. 2. instituție care pune jocuri la dispoziția copiilor. (< fr. ludothèque). Sursa: MDN.
<> UND͹, undesc, vb. IV. Tranz. și intranz. A pescui cu undița. ♦ Fig. A sonda, a iscodi. – Din sl. onditi. Sursa: DEX '98.
<> SFĂDÍ, sfădesc, vb. IV. 1. Refl. recipr. și tranz."popular">Pop.) A (se) certa; a (se) dojeni, a (se) mustra. ♦ Refl. recipr. A se hărțui, a se tachina. ♦ Intranz. Fig. A face zgomot, zarvă, agitație. 2. Tranz."învechit">Înv.) A înfrunta; a probozi. – Din sl. sŭvaditi. Sursa: DEX '98.
<> PUVÓI s. n. v. puhoi¹. Sursa: DEX '98.

4 august GRIMEAUA, AHT, BUFI, VANTUREL, PLAVI, DRIL, JABOUL, CONEXE, UT, CABOTINII, STEAZA, AMA, NORELEI - Topuri la partida Duplicat de la ora 17. Foto: Ciobica (galerie).

<> GRIMEÁ, grimele, s. f."regional">Reg.) Basma cu care femeile (de la țară) își acoperă capul. – Din tc. derme. Sursa: DEX '98.
<> AHT, ahturi, s. n."regional">Reg.) 1. Oftat, suspin. 2. Durere, suferință, chin, jale. – Din ngr. áhti „dorință arzătoare”. Sursa: DEX '98.
<> BUF³, -Ă, bufi, -e, adj. (Despre comedii) Cu un caracter comic exagerat. ♦ (Despre opere muzicale) Care este compus în genul liric ușor. ♦ (Despre actori sau cântăreți) Care s-a specializat în interpretarea unor roluri comice de comedie sau de operă muzicală bufă³; (despre roluri) specific comediei sau operei muzicale bufe³. – Din fr. bouffe. Sursa: DEX '98.
<> VÂNTURÉL, (1) vânturele, s. n., (2) vânturei, s. m. 1. S. n. Vântuleț. 2. S. m. (Ornit.) Vindereu. – Vânt + suf. -el. Sursa: DEX '98.
<> plav², -ă, adj. (reg.; despre boi) care are părul de culoare albă sau albă-gălbuie. Sursa: DAR.
<> DRIL, driluri, s. n. Țesătură deasă și groasă din fire de bumbac sau de cânepă bine răsucite, care se folosește la confecționarea îmbrăcămintei de vară, a pânzei de cort etc. – Din germ. Drill. Sursa: DEX '98.
<> JABÓU, jabouri, s. n. Accesoriu de îmbrăcăminte (astăzi femeiască), care constă dintr-unul sau mai multe volane de dantelă, de mătase etc. fixate la baza gîtului unei bluze, al unei rochii etc. și care se etalează pe piept ca o cravată. – Din fr. jabot. Sursa: DEX '98.
<> CONÉX, -Ă, conecși, -xe, adj. Care se găsește în legătură cu ceva, care însoțește ceva, care merge împreună cu ceva. – Din fr. connexe, lat. connexus. Sursa: DEX '98.
<> ut, în solmizația* medievală, prima silabă a hexacordului* (în sensul lui c*, f* sau g*); în lb. fr. denumirea notei do* din celelalte limbi romanice (corespunzător cu c* din limbile germanice). Sursa: DTM.
<> CABOTÍN, -Ă, cabotini, -e, s. m. și f. 1. (în trecut, în Franța) Actor (sau actriță) ambulant(ă). 2. Actor (sau actriță) mediocru(ă) care urmărește obținerea de efecte teatrale cu mijloace facile, de prost gust; p. ext. persoană care urmărește să obțină succese ușoare prin mijloace ieftine. – Din fr. cabotin. Sursa: DEX '98.
<> ȘTEÁZĂ, șteze, s. f."regional">Reg.) 1. Piuă de bătut postav; p. ext. clădire în care se află instalată această piuă. 2. Instalație rudimentară, formată dintr-o împletitură de nuiele, amenajată sub o cădere de apă, în care se dau la piuă scoarțele, pănura și alte țesături. – Et. nec. Sursa: DEX '98.
<> AMÁ interj."învechit">Înv., ir.) Zău că..., zău așa. – Din tc. ama „însă”, ngr. amá. Sursa: DEX '98.
<> NOREÁ, norele, s. f."botanică">Bot.; pop.) Barba-împăratului. – Et. nec.
Sursa: DEX '98

3 august CUCAISE - David268 (foto 1); JEANS, VARGUTE, OP, BIG - Bergman181, in meciul David268 - Bergman181 680 - 610.

<> CUCĂÍ, cúcăi, vb. IV. Intranz."regional">Reg.) A moțăi. – Cf. magh. kukkadoz. Sursa: DEX '98.
<> JEANS s. m. 1. pânză groasă, de cânepă, de obicei albastră. 2. (pl.) blue-jeans (< amer. blue-jeans). Sursa: MDN.
<> VĂRGÚȚĂ, vărguțe, s. f. Diminutiv al lui vargă; vărguliță. – Vargă + suf. -uță. Sursa: DEX '98.
<> VĂRGÚȚĂ s. v. dunguliță, sticlete. Sursa: Sinonime.
<> OP, opuri, s. n."livresc">Livr.) Operă (literară sau științifică); carte, lucrare, scriere. – Din lat. opus. Sursa: DEX '98.
<> BIG, biguri, s. n. Unitate comercială complexă. – Din inițialele B[ăcănie] + I[ndustriale] + G[ospodina]. Sursa: DEX '98.
<> BIG s.n. Linie de îndoire executată prin presare pe suprafața unui carton; îndoitură. [Pl. -guri. / < germ. Biga]. Sursa: DN.
<> BIG BAND s.n. (Anglicism) Orchestră mare de jaz, incluzând peste 20 de membri. [Pron. big bend. / < engl. big band]. Sursa: DN.
<> BIG BANG s. n. (Astron.) Marea explozie (ipotetică) ce a inițiat expansiunea universului observabil. [Pr.: beng] – Din engl. big bang [theory]. Sursa: DEX '98.

2 august SONGUL, LAZ, EXA, ET, LEICII - Danidor (foto 1, galerie); ET, VU, BAX - Centura Neagra Meikyo (foto 2, galerie), in meciul Danidor - Meikyo 459 - 441.

<> song (cuv. engl. [soŋ]) 1. (în muzica ușoară) Cântec. 2. (în jazz), denumire dată unei teme preluate din repertoriul muzicii ușoare comerciale, prin opoziție cu blues* și temele preluate din folclorul negru tradițional. 3. Sunt cunoscute sub denumirea specifică de s. cântecele scrise de K. Weill, H. Eisler, P. Dessau ș.a. pentru lucrările dramatice ale lui B. Brecht. Sursa: DTM.
<> gospel song (cuv. engl.) v. negro spirituals. Sursa: DTM. <>
LAZ, lazuri, s. n."regional">Reg.) Teren de curând despădurit, transformat în loc arabil sau în pășune. – Din scr., ucr. laz. Sursa: DEX '98.
<> laz (-zi), s. m. – Populație din regiunea Caucaz. Tc. laz (DAR). – Der. lăzească, s. f. (dans tipic). Sursa: DER.
<> EXA- pref. „de un miliard de miliarde mai mare” (10¹⁸). (< fr. exa-). Sursa: MDN.
<> EXA- v. hexa-; HEX(A)- Element de compunere însemnând „de șase ori”, „sextuplu”, care servește la formarea unor adjective și substantive. [Var.: exa-] – Din fr. hex(a)-. Sursa: DEX '98.
<> et cétera / et caetera (lat.) [pron. etcétera] (cae-) loc.; abr. etc. Sursa: DOOM 2.
<> UNGUIBUS ET DENTIBUS loc. adv. Cu unghiile și cu dinții; folosind toate forțele. [< lat. unguibus et dentibus]. Sursa: DN.
<> ÚRBI ET ÓRBI loc. adv. 1. (formulă de adresare a mesajelor papale) în auzul tuturor. 2. (p. ext.) pretutindeni. (< lat. urbi et orbi = cetății /Romei/ și omenirii). Sursa: MDN.
<> LÉICĂ¹ s. f."popular">Pop.; adesea însoțit de numele persoanei la care se referă) Lele (1). – Cf. bg. lĕlka „cumnată”. Sursa: DEX '98.
<> LÉICĂ², leici, s. f."regional">Reg.) Pâlnie. – Din rus. leika. Cf. ucr. lijka. Sursa: DEX '98.
<> VU s.m. invar. Unitate de măsură a volumului semnalelor audio în transmisiunile prin electrocomunicații. [< fr. vu]. Sursa: DN.
<> vu (gr. βου, de la numeralul ’β = 2), denumire dată în muzica psaltică (v. bizantină, muzică) unuia din cele șapte sunete, care corespunde lui mi*. Sursa: DTM.
<> BAX s. n. cutie (de diferite dimensiuni) pentru ambalaj. (<engl. box). Sursa: MDN.

1 august AD, UT, JIGALE, SERHATUL, GRAPINEI, OVE, JOCHER, AT, AFONIA, FUMARITE, CLEARING - Topuri la partida Duplicat de la ora 12. Foto: Andromeda2 (galerie).

<> AD- pref. „adaos”. (< fr. ad-, cf. lat. ad, lângă). Sursa: MDN.
<> AD HÓMINEM loc. adj. argument ~ = argument îndreptat contra persoanei înseși de către adversarul său. (< lat. ad hominem, la om). Sursa: MDN.
<> AD LÍBITUM adv. După voie, după faptă, după plac; oricum. – Loc. lat. Sursa: DEX '98.
<> AD LÍTTERAM adv. Cuvânt cu cuvânt, literă cu literă; întocmai, literal, textual. – Loc. lat. Sursa: DEX '98.
<> AD PÁTRES loc. adv. (fam.) a se întoarce ~ = a muri; a trimite ~ = a ucide. (< lat. ad patres, la strămoși). Sursa: MDN.
<> AD REFERÉNDUM loc. adj. Termen folosit la semnarea unui tratat internațional de către un reprezentant diplomatic împuternicit să negocieze, dar nu să angajeze statul în privința semnării tratatului. [< lat. ad referendum – pentru a referi]. Sursa: DN.
<> AD REM loc. adv. La obiect. – Loc. lat. Sursa: DEX '09.
<> AD VALÓREM adv. (De obicei despre calcularea taxelor vamale) După valoare. – Loc. lat. Sursa: DEX '98.
<> prosa (ad sequentiam) v. secvență (I, 1). Sursa: DTM.
<> ut, în solmizația* medievală, prima silabă a hexacordului* (în sensul lui c*, f* sau g*); în lb. fr. denumirea notei do* din celelalte limbi romanice (corespunzător cu c* din limbile germanice). Sursa: DTM.
<> JIGÁLĂ, jigale, s. f."învechit">Înv. și reg.) Cui întors la vârf și înfierbântat, cu care se găuresc ciubucele sau se decorează diverse obiecte de lemn. [Var.: juválă s. f.] – Din ucr. žyhalo. Sursa: DEX '98.
<> SERHÁT, serhaturi, s. n."învechit">Înv.) Cetate turcească la granița țărilor românești. – Din tc. serhat. Sursa: DEX '98.
<> GRAPÍNĂ s.f. 1. (Mar.) Ancoră mică cu patru brațe. 2. Graifăr (1) [în DN] cu care se ridică piese mai grele. [< fr. grappin]. Sursa: DN.
<> ÓVĂ, ove, s. f. Ornament arhitectural de forma unui ou folosit la decorarea în relief a mulurilor, a cornișelor și a capitelurilor și în ornamentația mobilierului sculptat, în giuvaiergerie. – Din fr. ove. Sursa: DEX '98.
<> JÓCHER s.m. v. joker. Sursa: DN.
<> AT s.m. Monedă divizionară în Laos, valorând a suta parte dintr-un kip. [Pl. ați. / cf. fr. at]. Sursa: DN.
<> AT, ați, s. m. Armăsar, cal de curse, cursier. (din tc. at = mascul de prăsilă; cf. alb., sb., bg. at, ngr. άτι). Sursa: DER.
<> -ÁT² suf. „sare”, „ester”. (< fr. -ate). Sursa: MDN.
<> AFONÍE s. f. Imposibilitate de a vorbi ca urmare a lezării laringelui sau a nervilor acestuia. – Din fr. aphonie. Sursa: DEX '98.
<> FUMĂRÍȚĂ, fumărițe, s. f. Mică plantă erbacee din familia papaveraceelor, cu flori purpurii sau albe, cu gust amar și cu fructe globuloase (Fumaria officinalis). – Fum + suf. -ăriță. Sursa: DEX '98.
<> CLÉARING s.n. v. cliring; <> CLÍRING s.n. Sistem de decontări fără numerar, folosit mai ales între state, care constă în compensarea cererilor și obligațiilor de plată reciproce. [Pl. -guri, scris și clearing. / < engl., fr. clearing]. Sursa: DN.