.

Stiati ca...? - Puteti goli continutul ferestrei principale din Wordbiz cu comanda cle.

Iconuri ISC pentru decorarea legaturii de pe desktop

31 august NEFARTAT, COLOCAZIA, PEJMA - Lexus (robot) - SLIF, DANDI, SPLEEN Maestrul sportului Bubi (foto 2), in meciul  Lexus - Bubi 610 - 467. NEFÂRTÁT, nefârtați, s. m. (Reg.) Dușman, neprieten. ♦ (Art.) Diavolul. – Ne- + fârtat. Sursa: DEX '98. COLOCÁZIE, colocazii, s. f. Plantă tropicală cu frunze foarte mari, cu rizomul bogat în feculă, cultivată la noi ca plantă ornamentală de interior (Colocasia antiquorum) – Din lat. Colocasia [antiquorum], numele științific al plantei. Sursa: DEX '98. PÉJMĂ s. (BOT.; Amberboa moschata) (reg.) bumbi (pl.), cănăfior, didinele (pl.), parfumași (pl.), pufuleți (pl.), scăișori (pl.), spoitori (pl.). Sursa: Sinonime. ȘLIF, șlifuri, s. n. (Tehn.) Porțiunea șlefuită a unei piese, a unui aparat etc. ♦ Fig. Finețe, rafinament, subtilitate. – Din fr. Schliff. Sursa: DEX '98 DÁNDI s. m. Tânăr elegant, îmbrăcat după ultimul jurnal de modă; om de o eleganță prea rafinată, uneori exagerată și ușor ridicolă. [Scris și: dandy. – Pr.: déndi] – Din fr., engl. dandy. Sursa: DEX '98. SPLEEN [SPLIN] s. n. plictiseală, dezgust față de orice. (< engl., fr. spleen). Sursa: MDN.

30 august FONEMUL, MAXIT - Leana15 (foto); OVILIREA - Iudith,  in meciul Leana15 -  Iudith 504 - 541. FONÉM, foneme, s. n. Cea mai mică unitate sonoră a limbii, care are funcțiunea de a diferenția cuvintele între ele, precum și formele gramaticale ale aceluiași cuvânt. ♦ (În trecut) Sunet. – Din fr. phonème. Sursa: DEX '98. MAXÍT s. n. Oțel rapid standardizat, cu fier, molibden, wolfram, crom etc. în compoziție. – Din germ. Maxit. Sursa: DEX '98. OVILÍ vb. IV v. ofili. Sursa: DEX '98.

27 august DECUVEZI, EPONIMUL, CARITATI, GREDER, DUROFLEX, GAUNOSIM - topuri la partida Duplicat joker de la ora 16. Foto 1: Lgall , foto 2: Ciobica DECUVÁ, decuvez, vb. I. Tranz. A trage vinul din cada de fermentație în butoaie. – Din fr. décuver. Sursa: DEX '98. EPONÍM, -Ă, eponimi, -e, s. m., adj. 1. S. m. Magistrat care, în antichitate, dădea numele său anului. 2. Adj. Care dă numele său unui oraș, unei regiuni etc. – Din fr. éponyme. Sursa: DEX '98. CARITÁTE s. f. Atitudine miloasă, plină de generozitate față de cineva; filantropie. ◊ Soră de caritate = soră de ocrotire; infirmieră. – Din fr. charité, lat. caritas, -atis. Sursa: DEX '98. GRÉDER, gredere, s. n. Mașină folosită pentru diverse operații de construire și de întreținere a drumurilor, îndeosebi pentru nivelări. – Din engl. grader. Sursa: DEX '98. DUROFLÉX s. n. material dur, flexibil și ușor, cu mare rezistență la uzură, folosit ca talpă de încălțăminte. (< dur/abil/ + flex/ibil/). Sursa: MDN. GĂUNOȘÍ, găunoșesc, vb. IV. Tranz. și refl. (Rar) A face să devină sau a deveni găunos. [Pr.: gă-u-] – Din găunos. Sursa: DEX '98.

25 august XU, GRADINE - Isilra (foto), in meciul  Isilra - Flaviuslg 486 - 273 (Flaviuslg d.t.g). XU s.m. Monedă divizionară în Vietnam, a suta parte dintr-un dong. ♦ Monedă divizionară din fostul Vietnam de Sud, echivalentă cu un cent. (din vietnam. xu < fr. sou = veche monedă fr. egală cu 12 denari sau monedă fr. de 5 centime < v. fr. sol < lat. târzie solidus = solid1; cf. engl., fr. xu) [și MW]. Sursa: MDN. Foto: moneda de 1 xu, www.vietnamdong.net GRÁDINĂ, gradine, s. f. Daltă specială din oțel care servește la cioplirea unor roci în vederea obținerii de elemente de construcție decorative. – Din it. gradina. Sursa: DEX '98.

24 august DRETE, ZECER - Gauls (robot) - FUSCEL, CUPULEI - Maestra sportului Acidula (foto 2), in meciul  Gauls - Acidula 408 - 632. DRÉȚE, drețe, s. f. 1. Plantă acvatică subtropicală cu frunze mari, dințate și violacee pe partea inferioară, cu flori mari (Nymphaea lotus thermalis). 2. Plantă erbacee târâtoare din familia primulaceelor, cu flori galbene solitare, folosită în medicina populară (Lysimachia nummularia). – Et. nec. Sursa: DEX '98. ZECÉR, zeceri, s. m. (Reg.) Zece; cifră, carte de joc, ban etc. având această valoare. – Zece + suf. -ar. Sursa: DEX '98. FUSCÉL, fuscei, s. m. 1. Fiecare dintre vergelele trecute printre firele de urzeală la războiul de țesut; vergea, joardă. 2. Fiecare dintre vergele sau scândurile orizontale care formează treptele unei scări. 3. Fiecare dintre vergelele verticale ale loitrei carului. 4. (Rar) Cotor de ceapă. [Var.: fușcél, fuștél s. m.] – Lat. *fusticellus (< fustis, „băț, țăruș”). Sursa: DEX '98. CÚPULĂ, cupule, s. f. Organ în formă de cupă1 mică, aflat la baza ghindei și a altor fructe. – Din fr. cupule, lat. cupula. Sursa: DEX '98.

22 august COAFE - Sherezada; MIU - Numaieu (foto), in meciul  Sherezada - Numaieu 504 - 512  (Sherezada a pierdut la timp). COÁFĂ s. f. 1. pânză, țesătură ușoară purtată ordinioară de femei; scufie purtată de călugărițe. 2. înveliș destinat a proteja unele mecanisme sau ogiva unor proiectile. (< fr. coiffe). Sursa: MDN. miu (literă grecească) [pron. mĭu] s. m., pl. miu; μ, Μ. Sursa: DOOM 2.

21 august ETEREU, CAPO, BINDISIT, DERES, PITURARA, GALFADA - topuri la partida Duplicat de la ora 17. Foto 1: Pusica, foto 2: Antihic eteréu adj. m., pl. eteréi; f. sg. și pl. eterée. Sursa: Ortografic. DA CÁPO loc. adv. (Indică repetarea unei lucrări muzicale sau, p. ext., a unei acțiuni, operații din alte domenii) De la început, din nou, încă o dată. ◊ Da capo al fine, indică repetarea unei lucrări muzicale, p. ext. și a altor acțiuni, de la început la sfârșit. – Din it. da capo. Sursa: DEX '98. BINDISÍ, bindisesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A-i păsa, a se sinchisi de ceva. [Var.: (înv.) bihindisí vb. IV] – Din ngr. beghendízo. Sursa: DEX '98. DÉREȘ, -Ă, dereși, -e, adj. (Reg.; despre cai; și substantivat) Cu părul roșu amestecat cu alb și negru. – Din magh. deres. Sursa: DEX '98. DÉREȘ - Forma flexionara de la DERÉGE vb. III v. drege. Sursa: DEX '98. PITURÁ, piturez, vb. I. Tranz. (Mar.) A vopsi cu pitură o navă, o ambarcație. – Din it. pitturare. Sursa: DEX '98. GÁLFĂD, -Ă, galfezi, -de, adj. (Reg.) Palid (din cauza unei boli). – Et. nec. Sursa: DEX '98.

20 august DRIT - Natasha99 (foto 1); ACANT, POCIA, FODRE - Nicosia (robot), in meciul  Natasha99 - Nicosia 464 - 499. DRIT s. v. drept, jurisprudență. Sursa: Sinonime. ACÁNT s. m. v. acantă; ACÁNTĂ, acante, s. f. 1. Nume dat mai multor specii de plante erbacee decorative din familia acantaceelor, ale căror frunze mari, penate, uneori spinoase, și rădăcini sunt folosite în medicină (Acanthus). 2. Ornament arhitectonic caracteristic capitelurilor corintice și compozite; care imită frunzele de acantă (1). [Var.: acánt s. m.] – Din fr. acanthe, lat. acanthus. Sursa: DEX '98. PÓCIE, pocii, s. f. (Reg.) 1. Arac. 2. (La pl.) Pari cu care se împrejmuiește un loc; pari subțiri cu un mănunchi de iarbă în vârf, cu care se delimitează unele parcele, porțiuni de teren etc. 3. Bățul undiței. – Et. nec. Sursa: DEX '98. FÓDRĂ, fodre, s. f. Căptușeală din scânduri aplicată pe pereții care separă încăperile unei nave. – Din it. fodra. Sursa: DEX '98.

19 august PUCHITEA (x 9), OCTOMVRE - Maestrul sportului Mihu (foto 1); POLICARI - Keres (robot), in meciul  Mihu - Keres 907 - 502. PUCHIȚÉL, -EÁ, -ÍCĂ, puchiței, -ele, s. m. și f. (Pop.) Mic desen, de obicei rotund, pe un fond de altă culoare; picățea. – Cf. puchi, picățea. Sursa: DEX '98. OCTÓMVRE s. m. v. octombrie. Sursa: DEX '98. POLICÁR, policari, s. m. Degetul gros de la mână. – Din lat. pollicaris. Sursa: DEX '98.

18 august VAREG, PAZIEI, MERLIN - Clara0809; ILOT, RUNC - Tata47, in meciul  Clara0809 - Tata47 442 - 475. VARÉGI s. m. pl. Nume sub care erau cunoscuți normanzii de către slavii de răsărit, de bizantini și de arabi. – Din fr. Varègues. Sursa: DEX '98. PÁZIE, pazii, s. f. Scândură (ornamentală) așezată vertical la capătul din afară al căpriorilor unui acoperiș cu streașină pentru a ascunde capetele acestora. ◊ Marginea verticală a unui cofraj. ♦ Fâșie de tablă așezată la intersecția unei învelitori cu un zid, pentru a împiedica pătrunderea apei prin rostul de la intersecție. – Cf. păzi. Sursa: DEX '98. MERLÍN s. n. 1. coardă subțire alcătuită din trei fire de in sau de cânepă răsucite împreună, servind la matisarea parâmelor. 2. ciocan pentru asomarea animalelor la abator. (< fr. merlin). Sursa: MDN. ILÓT, iloți, s. m. 1. (În vechea Spartă) Persoană care nu avea nici un fel de drepturi cetățenești, cu o situație socială intermediară între omul liber și sclav, aparținând statului și putând fi împrumutată proprietarilor de pământ. ♦ Persoană exploatată, asuprită. 2. (Rar) Om degradat, decăzut. – Din fr. ilote. Sursa: DEX '98. RUNC ~uri n. Loc despădurit pentru a putea fi cultivat sau folosit ca pășune; teren defrișat. /<lat. runcus. Sursa: NODEX.

17 august HOBAN - Littlebig (foto 1); RANDA, EBENISTA - Cornf (foto 2), in meciul Littlebig - Cornf 611 - 497. HOBÁN, hobane, s. n. Coardă, de obicei din sârmă de oțel, care servește la legătura aripilor cu fuzelajul unui avion. ♦ Coardă pentru susținerea catargelor. – Din fr. hauban. Sursa: DEX '98. RÁNDĂ, rande, s. f. Pânză trapezoidală aflată pe catargul de la pupă. – Din it. randa. Sursa: DEX '98. EBENÍST, -Ă, ebeniști, -ste, s. m. și f. 1. Tâmplar specializat în placarea mobilei; p. ext. tâmplar care execută lucrări de tâmplărie fină; artizan de mobilier. 2. Persoană care confecționează sau vinde obiecte din lemn de abanos. – Din fr. ébéniste. Sursa: DEX '98.

16 august FIRN, JIREBIA, OERSTED, DALCAUTI, HERMINATI - topuri la partida Duplicat eliptic de la ora 16. Foto 1: Miculprint, foto 2: Bertailinc FIRN n. Zăpadă granulară compactă, formată în regiunile muntoase și cele polare ca rezultat al compactizării straturilor. /<germ. Firm. Sursa: NODEX. jirébie1, jirébii, s.f. (reg.) 1. grup de treizeci de fire de tort, formând o unitate de măsură la urzit, la depănat; jurubiță. 2. (la pl.) ferfenițe, sufile, zdrențe. 3. (fig.) femeie tânără și vioaie. Sursa: DAR. JIRÉBIE s. (IST.) delniță, sesie. (Forma de proprietate numită în Moldova ~ era cunoscută în Țara Românească sub numele de delniță, iar în Transilvania sub denumirea de sesie.). Sursa: Sinonime. OERSTED s.m. (Fiz.) Unitate de măsură pentru intensitatea unui câmp magnetic, egală cu intensitatea câmpului magnetic căruia îi corespunde în vid inducția magnetică de un gauss. [Pron. ör-sted. / < fr. oersted, cf. Oersted – fizician danez]. Sursa: DN. DĂLCĂÚȚ, dălcăuți, s. m. (Fam.) Prieten; ortac. – Et. nec. Sursa: DEX '98. HERMINÁT, -Ă, herminați, -te, adj. (Despre găini) Cu penajul alb mărginit cu negru la coadă și la aripi și negru mărginit cu alb la gât. – Din fr. herminé. Sursa: DEX '98.

13 august  8 scrabble: VOMEAZA, SPOIRILE, FASCISTA (x 9), TUTOAREI, NOCTURNI, LACTATE, COMUNIC, ADAOGEAI (x 9) - Agnostic (foto), in meciul  Agnostic - Mylady 909 - 431.

12 august PEJMA, TUFITE, LIPARIT - Waxberry (robot); IDEAT, ACULEOLI, CVER, DIHOC - Pussy97, in meciul Waxberry - Pussy97 586 - 494. PÉJMĂ, pejme, s. f. Numele a două specii de plante erbacee cu tulpinile rigide, ramificate și cu frunze dințate, una cu flori albe sau violete-purpurii, cu miros plăcut de mosc (Amberboa moschata), cealaltă cu flori galbene, plăcut mirositoare (Amberboa odorata). – Din magh. pézsma. Sursa: DEX '98. TUFÍT, tufite, s. n. Rocă sedimentară alcătuită din material detritic mărunt și cenușă vulcanică. – Din fr. tuffite, germ. Tuffit. Sursa: DEX '98. LIPARÍT s. n. rocă magmatică efuzivă din cuarț, feldspat, oligoclaz și biotit; riolit. (< fr. liparite). Sursa: MDN. IDEÁ, ideez, vb. I. Tranz. (Livr.) A imagina, a concepe scheme, planuri etc. care urmează să fie aplicate. [Pr.: -de-a] – Din it. ideare. Sursa: DEX '98. ACULEÓL, aculeoli, s. m. Ac mic al unor plante; ghimpe, spin1. [Pr.: -le-ol] – Din fr. aculéole. Sursa: DEX '98. CVER s. n. Ansamblu de linii orizontale dintr-o tabelă sau dintr-un formular. – Din germ. Quer[stellung]. Sursa: DEX '98. dihocá vb., ind. prez. 3 sg. și pl. dihoácă. Sursa: Ortografic.

11 august FAI - Serenas; ONUL - Nickolle (foto), in meciul  Serenas - Nickolle 471 - 490. FAI fáiuri n. 1) Țesătură deasă de mătase sau de lână, cu dungi mici, transversale în relief, folosită pentru confecționarea obiectelor de îmbrăcăminte. 2) la pl. Varietăți ale unei astfel de țesături. /<fr. faille. Sursa: NODEX. on, ónuri s. n. A șaisprezecea literă a alfabetului chirilic. (din sl. on). Sursa: DMLR. –ON Element secund de compunere savantă cu semnificația (în terminologia fizicii) „corpuscul nucleonic” și (în terminologia biologiei) „unitate funcțională”. [Cf. fr. -on, it. -one]. Sursa: DN.

10 august HIL - Ciocio (foto 1); SIGA, MALM, REC, FRETATI - Marinelado (foto 2), in meciul  Ciocio - Marinelado 565 - 405. HIL, hiluri, s. n. 1. (Anat.) Porțiune la suprafața unui organ pe unde pătrund vasele sangvine și nervii. 2. (Bot.) Cicatrice aflată pe învelișul seminței, la locul unde aceasta s-a desprins de piciorușul ovulului. – Din fr. hile, lat. hilum. Sursa: DEX '98. SÍGĂ s. f. Mineral alb sau roșu care se găsește în natură sub formă de bolovani sau de nisip și care se folosește la zugrăveli și în tăbăcărie. – Din scr. siga. Sursa: DEX '98. MALM s.n. (Geol.) Epoca (seria) superioară a jurasicului. // adj. Care aparține acestei epoci. [< engl. malm]. Sursa: DN. REC, recuri, s. n. Drug, bară fixă (pe care se fac exerciții de gimnastică). – Din germ. Reck. Sursa: DEX '98. FRETÁ, fretez, vb. I. Tranz. 1. A asambla două piese metalice prin strângere, fie prin contracția piesei cuprinzătoare, care a fost încălzită înainte de asamblare, fie prin dilatarea piesei cuprinse, care a fost răcită în prealabil. ♦ A asambla două tuburi metalice coaxiale, astfel încât tubul exterior să strângă tubul interior. 2. A asambla mai multe piese sau a consolida un obiect prin strângere cu o fretă sau cu un bandaj exterior; a cercui. – Din fr. fretter. Sursa: DEX '98.

9 august PILIERE, OMAG - Loopoo (foto 1); LOGIA, COLURIEI - Pisicherul (foto 2), in meciul Loopoo - Pisicherul 525 - 500. PILIÉR I. s. n. 1. porțiune de zăcământ, parte dintr-o exploatare, delimitată de lucrări miniere sau de accidente tectonice și subîmpărțită în panouri. 2. coloană având pictate pe capitel figuri de animale. II. s. m. (rugbi) fiecare dintre înaintașii din prima linie care încadrează pe taloner în meleu. (< fr. pilier) Sursa: MDN. OMÁG s. m. Gen de plante erbacee din familia ranunculaceelor, otrăvitoare, cu flori albastre-violacee sau galbene, întrebuințate în medicină datorită unui alcaloid pe care îl conține rizomul (Aconitum); plantă din acest gen. – Din sl. omĕgŭ. Sursa: DEX '98. LÓGIE s.f. v. loggia; LÓGGIA s.f. 1. Încăpere sau galerie la etajul unei clădiri, deschisă spre exterior prin intermediul unei coloane. ♦ Balcon mărginit de panouri pline sau traforate, care împiedică pătrunderea directă a soarelui. 2. Serie celebră de 52 de fresce pictate de Rafael într-o galerie a Vaticanului. [Pron. -gi-a-, var. logie s.f., gen. -iei. / < it. loggia]. Sursa: DN. COLURÍE, colurii, s. f. (Fiziol.) Prezență a pigmenților biliari în urină; cantitate de pigmenți biliari prezentă în urină. – Din fr. cholurie. Sursa: DEX '98.

Coky

8 august TRONCOTE, ARTOFORUL, EUGENIEI, LANDGRAFI, BEUCI - topuri la partida Duplicat de la ora 10. TRÓNCOT s. n. v. troncăt; TRÓNCĂT, troncăte, s. n. Zgomot produs de rostogolirea unui lucru, de izbirea unui obiect de altul etc. [Var.: tróncot s. n.] – Tronc + suf. -ăt. Sursa: DEX '98. ARTOFÓR, artofoare, s. n. Vas în care se pune artosul. – Ngr. artoforion. Sursa: DLRM. EUGENÍE s. f. Teorie care preconizează ameliorarea populațiilor umane prin măsuri genetice (alegerea părinților, sterilizarea, interzicerea procreării etc.), folosită de rasiști și fasciști; eugenetică. [Pr.: e-u-] – Din lat. eugenia. Cf. fr. eug énisme. Sursa: DEX '98. LANDGRÁF s. m. titlu dat unui principe german din evul mediu; magistrat care răspundea în fața justiției în numele împăratului. (< germ. Landgraf). Sursa: MDN. BEÚCĂ, beuci, s. f. Văgăună, scobitură neregulată săpată de ape; loc prăpăstios. [Pr.: be-u-]. Sursa: DLRM.

7 august GUELF, CVAS, STRAJACE, URUIOACE - topuri la partida Duplicat eliptic de la ora 15. In afara de concurs: Somebody (foto) 1006, Ulise 947. GUELFI s.m.pl. (Ist.) 1. Partizani ai unei fracțiuni politice a nobilimii de la Florența, care susțineau în sec. XIII candidatura unui principe din casa de Bavaria la tronul Imperiului Roman contra partidei casei Hohenstaufen. 2. Partizani ai politicii teocratice a papei, împotriva intereselor partidei favorabile împăratului în Italia sec. XII-XV. [Sg. guelf, var. ghelfi s.m.pl. / < it. guelfo, cf. Guelfo al IV-lea – duce al Bavariei, capul familiei Welf]. Sursa: DN. CVAS, cvasuri, s. n. Băutură răcoritoare, cu gust acrișor, obișnuită la ruși, preparată prin fermentare din fructe sau din apă, pâine și malț. – Din rus. kvas. Sursa: DEX '98. STRĂJÁC, străjace, s. n. (Reg.) Saltea (de paie). – Din germ. Strohsack. Sursa: DEX '98. URUIÓC, uruioace, s. n. (Pop.) Parte a urzelii de la capătul pânzei, care nu se mai poate țese și care se taie și se aruncă atunci când se scoate pânza din război. [Pr.: -ru-ioc] – Cf. ucr. uryvok, scr. urivak. Sursa: DEX '98.

6 august REZIDA, BUNT - Surpriza; BATALE, FURNICEI - Selena1001 (foto), in meciul Surpriza - Selena1001 531 - 580. A REZIDÁ pers. 3 rezídă intranz. 1) A avea drept principiu de bază al existenței; a consta. 2) A se manifesta ca esență; a consta; a consista. Dificultatea rezidă în lipsa de timp. /<fr. résider, lat. residere. Sursa: NODEX. bunt (búnturi), s. n. – (Mold., înv.) Rebeliune, răscoală. – Var. bont. Pol. bunt, bont (cf. sb. bunt), din germ. Bund (Cihac, II, 22; Berneker 101; DAR). – Der. buntaș, s. m. (rebel, răsculat); buntușnic, adj. (rebel). Buntuzui, vb. (Trans de N., a răscoli, a face dezordine), din mag. bontzolni (DAR), este cuvînt legat indirect de cele anterioare. Sursa: DER. BATÁL2, batale, s. n. Groapă de depozitare a țițeiului, a noroiului rezultat prin săpare sau a diverselor reziduuri de fabricație din industria petrolului. – Et. nec. Sursa: DEX '98. FURNICE - forma de plural de la FURNÍCĂ, furnici, s. f. (La pl.) Grup de insecte din ordinul himenopterelor, de talie mică sau mijlocie, negre sau roșii, care trăiesc în colonii; (și la sg.) insectă care face parte din acest grup. ◊ Harnic ca o furnică, se spune despre un om foarte muncitor. ◊ Furnică albă = termită. [Pl. și: (rar) furnice] – Lat. formica. Sursa: DEX '98.

5 august JARCA, VALCICA, MARGARITI, DEZNORAT - Agnostic (foto 1); IZBE, EXAL, SUSTE - Marcelino (foto 2), in meciul  Agnostic - Marcelino 604 - 466. JÁRCĂ, jărci, s. f. (Reg.) Piele de oaie (în stare proastă); p. ext. oaie bătrână și slabă. – Et. nec. Sursa: DEX '98. VÂLCÍCĂ s. (GEOGR.) vâlcea. (O ~ puțin adâncă.) Sursa: Sinonime. MĂRGĂRÍ, mărgăresc, vb. IV. Intranz. (Pop.; în urări) A prospera, a înflori. – Din mărgărit1 (derivat regresiv). Sursa: DEX '98. MĂRGĂRÍT2 ~ți m. Plantă erbacee perenă, cu frunze mari, alungite, cu flori mici, albe, în formă de clopoței și cu miros foarte plăcut; mărgăritar; lăcrimioară. /<ngr. margharítis. Sursa: NODEX. deznorá, pers. 3 sg. deznoreáză, vb. I refl. (reg., înv.) a se risipi norii; a se însenina. Sursa: DAR. ÍZBĂ, izbe, s. f. Căsuță (de lemn) specifică unor sate rusești. – Din rus. izba. Sursa: DEX '98. EXALÁ, exál, vb. I. Tranz. A emite, a împrăștia, a degaja vapori, mirosuri etc.; a emana (1). [Pr.: eg-za-] – Din fr. exhaler, lat. exhalare. Sursa: DEX '98. ȘÚSTĂ, șuste, s. f. (Arg.) Aranjament, învoială (necinstită) între două sau mai multe persoane. – Et. nec. Sursa: DEX '98. șúștă, șúște, s.f. (reg.) parâmă, frânghie, otgon. Sursa: DAR. șuștá vb. I (reg.) 1. (refl.) a protesta, a cârti; (în forma: șușca) a se simți nemulțumit de sine însuși, a-și face reproșuri. 2. (în forma: șușca) a lovi pueternic; a ghionti; a înăbuși. Sursa: DAR.

4 august PRELUDEM - Whimberry (robot); DURD, JAIS - Doctorlov (foto 2), in meciul  Whimberry - Doctorlov 644 - 440. PRELÚDE vb. III v. preluda; PRELUDÁ, preludez, vb. I. Intranz. (Livr.) 1. A-și încerca vocea sau instrumentul înainte de a executa o bucată muzicală; p. ext. a începe să cânte. 2. A efectua o acțiune preliminară. [Var.: (înv.) prelúde vb. III] – Din fr. préluder, lat. praeludere. Sursa: DEX '98. DURD adj. v. bucălai, bucălat, dolofan, durduliu, grăsan, grăsuliu, grăsuț, plin, rotofei, rotund. Sursa: Sinonime. JAIS s. n. Varietate de antracit, foarte dură, sticloasă, de culoare neagră, folosită la confecționarea unor mărgele. [Pr.: je] – Din fr. jais. Sursa: DEX '98.

3 august BIE, BITA - Mamamare (foto); RUNE - Iluzionist, in meciul  Mamamare - Iluzionist 463 - 530. BIÉ s.n. (Franțuzism) Linie, sens, direcție oblică, oblicitate. ◊ În bie = oblic ; (fig.) într-un mod indirect, pieziș, pe ocolite. {Pron. bi-e, var. bieu s.n. / < fr. biais]. Sursa: DN. BÍȚĂ s. m. v. bădiță. Sursa: DEX '98. RÚNE s. f. pl. caractere grafice în cele mai vechi alfabete germanice și scandinave. (< germ. Runen, fr. runes). Sursa: MDN.

3 august STRECUIT, CLUPAT, ELEATEI, NIXIS, GNOM, SEMISON - Cygnus (robot), in meciul  Cygnus - Afrodyta 495 - 497. ȘTRECUÍ, ștrecuiesc, vb. IV. Tranz. (În industria tăbăcăriei) A scoate carnea, grăsimile și o parte din țesutul conjunctiv de pe pielea crudă în vederea operațiilor de prelucrare a pielii. – Din germ. strecken. Sursa: DEX '98. CLUPÁ, clupez, vb. I. Tranz. A măsura diametrele arborilor cu clupa (1). – Cf. germ. Kluppieren. Sursa: DEX '98. ELEÁT, -Ă adj. Școală eleată = școală filozofică greacă de tendință idealistă din sec. VI-V î.e.n., ai cărei reprezentanți principali au fost Zenon și Parmenide, care au formulat concepția metafizică după care diversitatea și mișcarea lumii sunt simple iluzii senzoriale, adevărata „existență”, cognoscibilă numai prin rațiune, fiind unică, imobilă, continuă și neschimbătoare. // s.m. și f. Membru, adept al acestei școli. [Pron. e-le-at. / cf. Elea – oraș în Lucania (Italia)]. Sursa: DN. NÍXIS, nixisuri, s. n. (Grecism) Supărare; plictiseală. ♦ Înțepătură, junghi. – Din ngr. níxis. Sursa: DEX '98. GNOM, gnomi, s. m. Fiecare dintre spiritele despre care se credea că locuiesc în interiorul pământului, păzind bogățiile lui ascunse. – Din fr. gnome. Sursa: DEX '98. GNOM3(O)-, -GNOMÍE elem. „cugetare, maximă; sentință”. (< fr. gnom/o/-, -gmonie, cf. gr. gnome, inteligență). Sursa: MDN. SEMISÓN, -Ă, semisoni, -e, adj. (Despre vocale) Care nu are valoare silabică. – Semi- + son. Sursa: DEX '98.

Zenon din Eleea ro.wikipedia.org

2 august TROPICA, CEAMURUL - Nefertiti (robot); LAF, AXIS - Maestrul Sportului Bubi (foto 2), in meciul  Nefertiti - Bubi 489 - 545. TRÓPIC, -Ă adj. (Liv.) Referitor la tropi; care se referă la o anumită folosire a cuvintelor în funcție stilistică; figurat; tropologic. // Element secund de compunere savantă cu semnificația „(relativ la o) mișcare”, „tendință de mișcare într-o anumită direcție”, „tropism”. [Cf. fr. tropique < it. trope, germ. tropisch]. Sursa: DN. CEAMÚR s. n. (Reg.) Material de construcție constituit din lut frământat cu paie tocate (și cu unele substanțe minerale), întrebuințat la tencuirea sau la construirea caselor țărănești, a cuptoarelor etc. – Din tc. çamur. Sursa: DEX '98. LAF, lafuri, s. n. (Rar; de obicei la pl.) Palavră. ◊ Loc. vb. A ședea, (cu cineva) la lafuri= a pălăvrăgi (cu cineva), a sta (cu cineva) la taifas. ◊ Expr. A tăia frunză verde și lafuri = a spune minciuni. – Din tc. lâf. Sursa: DEX '98. ÁXIS s. n. 1. a doua vertebră a gâtului, care se articulează cu atlasul2. 2. tulpina principală, cilindrul central la plante. (< fr., lat. axis). Sursa: MDN. áxis múndi (lat.) s. m. Sursa: DOOM 2.

1 august CORM, AUTOGIRE - Fiul (foto 1); OTAC, SLAD - Mejuly (foto 2), in meciul  Fiul - Mejuly 484 - 512 (Fiul a cedat). CORM s. n. Organism al plantelor superioare, format din rădăcină, tulpină și frunze, având o structură anatomică evoluată. – Din fr. corme. Sursa: DEX '98. AUTOGÍR, autogire, s. n. Aeronavă prevăzuită cu o elice de propulsie antrenată de un motor și cu elice de suspensie care se învârtește în jurul unui ax vertical prin forța realizată de deplasarea aeronavei. [Pr.: a-u-] – Din fr. autogire. Sursa: DEX '98. OTÁC, otace, s. n. (Reg.) 1. Colibă care servește ca adăpost provizoriu pescarilor, ciobanilor sau muncitorilor agricoli în timpul lucrului; odaie. 2. Loc împrejmuit, pe câmp sau la munte, unde stau (noaptea) oile sau vitele. [Pl. și: otacuri] – Din tc. otak „cort mare”. Sursa: DEX '98. SLAD s. n. (Reg.) Malț. – Din bg., scr. slad. Sursa: DEX '98.

Autogir www.youtube.com