- Jocuri de cuvinte gen scrabble si rebus
Internet Scrabble Club - Scrabble online in limbile romana, engleza, franceza, italiana si olandeza; inscriere gratuita cu pseudonim si parola 
 
- Jocuri logice clasice
- Mini-jocuri  +13 ani!
- Cronica Scrabble in Romania
- Dictionar de cuvinte scurte
- Jocuri si exercitii rebusiste
- Scramble
- Azi pe ISC
- Albume foto de la turnee de Scrabble
- Invitatii lui Mosgerila
- Consultatii Scrabble
- Evenimentul zilei

   Discuta cu Mosgerila sau trimite-i un mesaj

Cauta un cuvant-titlu:

Cauta o forma flexionara >>

Initiere in Scrabble:
Scrabble in lume | Primii ani in Romania
Scrabble - sport | Cluburi sportive
Recuzita jocului | Valoarea si frecventa literelor in 38 de limbi si alte limbaje de comunicare

TOP-10

Programe de Scrabble:
- Wordbiz, Scrabble online gratuit
- Anascrab7 - Joc de cuvinte competitional sau de antrenament
- Scrabrom - Scrabble duplicat sau asistent pentru rezolvarea unor probleme
 

Motor de cautare

Azi pe ISC

Arhiva
 

Decembrie 2010

Evenimentul
zilei la
Mosgerila

Intamplari, poze, muzica s.a.

30 decembrie DVORIM, ACIR, AHT, VU, OFT, XENIE, JAPE, TERAZ, BESICOSI, CANEFORA, VURT, LOTRU - Topuri la partida Duplicat de la ora 15. Foto: Irefutabil.
DVORÍ, dvoresc, vb. IV. Intranz. (Înv.) A servi, a sluji la curtea unui domnitor sau a unui boier. – Din sl. dvoriti. Sursa: DEX '98.
ACIRÁ, acír, vb. I. Intranz. (Reg.) 1. A avea nădejde la..., a aștepta să..., a tinde spre... 2. A fi în așteptare; a pândi. [Var.: acerá vb.I] – Et. nec. Sursa: DEX '98.
AHT, ahturi, s. n. (Reg.) 1. Oftat, suspin. 2. Durere, suferință, chin, jale. – Din ngr. áhti „dorință arzătoare”. Sursa: DEX '98.
VU s. m. unitate de măsură a volumului semnalelor audio în transmisiunile prin telecomunicații. (< fr. vu). Sursa: MDN.
OFT, ofturi, s. n. (Înv. și reg.) Oftat, suspin; p. ext. amărăciune, regret, durere, suferință, deznădejde. – Din aht. Sursa: DEX '98.
XENÍE, xenii, s. f. (Biol.) Fenomen de dublă fecundare specific plantelor angiosperme, realizat cu polen de la o mulțime de varietăți ale speciei. – Din fr. xénie, engl. xenia. Sursa: DEX '98.
XÉNIE² s.f. Gen de epigramă satirică. (din germ. Xenie). Sursa: MDN.
-XENÍE³ elem. v. xeno-. Sursa: MDN.
JÁPĂ, jape, s. f. (Reg.) Nuia subțire și elastică. ◊ Bătaie dată cu o astfel de nuia. – Din jap. Sursa: DEX '98.
TERÁZ s. n. Varietate de struguri de calitate inferioară, cu boabe mici și negre; vin făcut din astfel de struguri. [Var.: terás s. n., terásă s. f.] – Et. nec. Sursa: DEX '98.
BEȘICÓS, -OÁSĂ adj., s. f. v. bășicos. Sursa: DEX '98.
CANEFÓRĂ s. f. (ant.) 1. tânără femeie care purta pe cap un coș plin cu cele necesare sacrificiilor religioase. 2. statuie reprezentând o asemenea femeie. (< fr. canéphore). Sursa: MDN. Foto: Canéphore - Tablou de Georges Braque, 1926. De la http://www.abcgallery.com/B/braque/braque13.html.
CANEPHORA nom masculin. Espèce africaine de café dont les variétés cultivées (robusta, kouilou) donnent un café apprécié pour la fabrication des cafés solubles. Sursa: www.larousse.com/en/dictionaries/french/canephora/12681.
VURT, vurturi, s. n. (Reg.) Rachiu slab, prost; poșircă. – Et. nec. ursa: DEX '98.
LÓTRU, LOÁTRĂ, lotri, loatre, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. (Înv. și pop.) Hoț, tâlhar. ♦ (Pop.) Ștrengar, șmecher. 2. Adj. (Reg.) Iute în mișcări, sprinten. ♦ Ager la minte, isteț. – Cf. pol. lotr. Sursa: DEX '98/

29 decembrie TANT, SPUL, EMU - Liliac; SAD, IRA, COIT - Tutubunu (foto), in meciul Liliac - Tutubunu 522 - 459.
TÂNT, -Ă adj. v. tont. Sursa: DEX '98.
ȘPUL, șpuluri, s. n. 1. Mosorel de metal aflat în suveica mașinii de cusut, pe care este înfășurată ața necesară cusăturii; p. ext. piesa împreună cu firele înfășurate pe ea. 2. P. gener. Mosor, bobină (pe care sunt înfășurate fire). – Din germ. Spule. Sursa: DEX '98.
EMÚ s. m. invar. Pasăre terestră de talie mare, originară din Australia și din Tanzania, asemănătoare cu struțul, dar lipsită de creastă (Dromiceius novaehollandiae). – Din fr. émou, germ. Emu. Sursa: DEX '98.
SAD, saduri, s. n. (Înv.) Plantație de pomi fructiferi; livadă. ♦ Vie plantată de curând. ♦ Răsad. – Din sl. sadŭ. Sursa: DEX '98.
ÎRA interj. (Pop.; rostit cu î prelungit) Exclamație care exprimă mirare, uimire, ciudă etc. [Var.: ắra interj.] – Onomatopee. Sursa: DEX '98.
íră, s.f. 1. (reg.) Blană de animal rasă de păr. 2. (reg.) Curelușă subțire cu care ciobanii își cos cojoacele. Sursa: DAR.
COÍT s.n. Împreunare sexuală; copulație. [Pron. co-it, pl. -turi. / < lat. coitus – împreunare, cf. fr. coït]. Sursa: DN.

28 decembrie NARTOSI, FASCINE, BINDISEA - Woland (robot, foto 1); UIDEO, CLU, EUFONIUL - Waxberry (robot, foto 2); OTEREAM, UGUIT, BARN, POLOGARI - Maestrul sportului Bubi (foto 3), in meciurile Woland - Bubi 516 - 613 si Bubi - Waxberry 751 - 408.
NĂRTÓS, -OÁSĂ, nărtoși, -oase, adj. (Rar) Cu nasul mare; năsos, năsut. ♦ Fig. Mândru; arogant. – Cf. nărtilă. Sursa: DEX '98.
FASCÍNĂ, fascine, s. f. Mănunchi de nuiele sau de ramuri subțiri, legat din loc în loc cu sârmă, uneori umplut cu piatră, moloz sau pământ, folosit la întărirea terasamentelor, la construirea digurilor sau a drumurilor în regiunile mlăștinoase și la alte lucrări făcute în terenurile desfundate; fascie¹ [Var.: fașínă s. f.] – Din it. fascina, fr. fascine. Sursa: DEX '98.
bindisí (-sésc, -ít), vb. – A se preocupa, a ține seama, a lua în considerație, a fi la curent. – Mr. bindisire. Tc. beyendi, aorist de la beyenmek „a binevoi” (Iogu, GS, VI, 338); cf. ngr. μπεγεντίζω, pe care Graur, BL, IV, 73, îl consideră drept sursă imediată a cuvîntului rom. Mai puțin probabilă pare explicația pe care o dădea mai înainte aceluiași cuvînt Șeineanu, II, pe baza tc. bende „sclav”. Sursa: DER.
UIDEÓ interj. v. huideo. Sursa: DEX '98.
CLU, cluuri, s. n. (Franțuzism) Punct de atracție, de interes al unui spectacol, a unei acțiuni etc. [Scris și: clou] – Din fr. clou. Sursa: DEX '98.
EUFÓNIU, eufonii, s. n. Instrument muzical de alamă, folosit, de obicei, la acompaniament. [Pr.: e-u-] – Din it. eufonio. Sursa: DEX '98.
OȚERÍ vb. IV v. oțărî. OȚĂRÎ, oțărăsc, vb. IV. Refl. (Pop.) 1. A se mânia, a se înfuria; a se răsti la cineva. ♦ Refl. și tranz. A (se) mâhni, a (se) supăra. ♦ A se înspăimânta, a se îngrozi. 2. A face grimase, a se strâmba (din cauza unei băuturi sau a unei mâncări neplăcute la gust). [Var.: oțărí, oțerí, oțerî vb. IV.] – Din bg. ocerea. Sursa: DEX '98.
oțerí (oțerésc, oțerít), vb. refl. – 1. A strica gustul unei mîncări, a irita, a strepezi dinții. 2. A se dezgusta, a se încrunta. – 3. A se supăra, a se bosumfla. – Var. oțărî, oțări. Origine îndoielnică. Trebuie să aibă legătură cu sb. ceriti se „a rîde sarcastic” (Scriban), bg. očervam „a-și arăta colții” (Candrea), bg. cerjă se „a lua un medicament”, rus. ščeriti (Rosetti, Studii ling., 28); dar baza comună a acestor cuvinte nu este clară. Oricum, nu e posibilă der. din sl. ostriti „a ascuți” (Cihac, II, 235), nici din lat. obterrere (Capidan, Dacor., III, 762). Der. oțerime, s. f. (Mold., dezgust); oțeros, adj. (Mold., înv., groaznic). Sursa: DER.
UGUÍT s. n. Faptul de a ugui; sunete caracteristice scoase de porumbei și de turturele; gângurit, uguire. – V. ugui. Sursa: DEX '98.
BARN s.m. (Fiz.) Unitate de suprafață egală cu 10^-24 cm², întrebuințată în fizica atomică pentru a exprima valoarea secțiunii eficace a moleculei unui atom. [< fr. barn, cf. engl. big as a barn – mare cât o șură]. Sursa: DN.
POLOGÁR, pologari, s. m. (Reg.) Persoană care întoarce, împrăștie și adună fânul cosit; pologaș. – Polog¹ + suf. -ar. Sursa: DEX '98.

27 decembrie PRADUITI, SSS, EBEN - Meikyo (foto); SUA, IMAN, BARN, TANTEA - Lucia2002, in meciul Meikyo - Lucia2002 566 - 413.
prăduí (-uiésc, prăduít), vb. – 1. A schimba. – 2. A denunța. – 3. A risipi, a cheltui fără rost. Origine îndoielnică. Cuvînt de Arg., dar nu neapărat de proveniență țig. (dacă ar fi, ar reprezenta singurul vb. țig. în -ui). Din sl. pradati „a trăda” (Graur, BL, V, 225), din țig. purd- „a șopti” (Vasiliu, GS, VIII, 123); din țig. paruv- „a schimba” (Graur, 182; Juilland 172) sau mai probabil din pradă contaminat cu preda și, cu ultimul sens, cu părădui. – Der. prăduială, s. f. (delațiune; risipă). Sursa: DER.
ș/șșș interj. Sursa: Ortografic.
EBÉN s. n. Varietate de lemn tare, greu și de culoare închisă, obținută din arbori exotici, în special din abanos, și intrebuințată la confecționarea mobilei de lux și a unor obiecte decorative. – Din fr. ébène, lat. ebenus. Sursa: DEX '98.
PRO DÓMO (SUA) loc. adv. a pleda ~ = a-și susține propria cauză. (< lat. pro domo /sua/, pentru casa sa). Sursa: MDN.
IMÁN s. m. v. imam; IMÁM, imami, s. m. 1. Preot sau prelat musulman; conducătorul rugăciunii colective într-o moschee. 2. Titlu purtat de unii suverani musulmani (care dețin și conducerea bisericii). [Var.: imán s. m.] – Din tc. imam. Sursa: DEX '98.
BARN s.m. (Fiz.) Unitate de suprafață egală cu 10^-24 cm², întrebuințată în fizica atomică pentru a exprima valoarea secțiunii eficace a moleculei unui atom. [< fr. barn, cf. engl. big as a barn – mare cât o șură]. Sursa: DN.
t'antea provine din t'antea I1 (Invariabil). Sursa: http://dexonline.ro/scrabble-flexiune?form=tantea&locVersion=4.1&submitButton=Verific%C4%83; Probabil de la TANTI (Nota MG).

26 decembrie INTRARIPAM, RA, REDANUL - Flysch (robot); VIEM, CORI, BRUNAREA - Mirruna (foto 2), in meciul Flysch - Mirruna 528 - 557.
ÎNTRARIPÁ, întraripez, vb. I. Tranz. (Înv. și pop.) A înaripa. – Întru + aripă. Sursa: DEX '98.
RĂ adj.f. Rea. Sursa: http://jocuridecuvinte.eu/dic/cuvinte2litere.htm .
REDÁN, redane, s. n. 1. Lucrare simplă de fortificație, alcătuită dintr-un zid în formă de unghi ieșit în afară, folosită în trecut pentru apărarea unei treceri. 2. Motiv decorativ sculptat în formă de dinți alăturați, folosit în arhitectura evului mediu. 3. Fiecare dintre treptele amenajate în partea superioară a unui zid construit pe un teren înclinat. 4. Aliniere a clădirilor de-a lungul unei străzi, astfel încât un colț al lor să fie ieșit mai mult în stradă. 5. Suprafață proeminentă, în formă de treaptă, pe fundul cocei unei ambarcații sau al unui hidroavion (ori al flotoarelor acestuia), care asigură alunecarea acestora pe apă cu o rezistență redusă la înaintare. – Din fr. redan. Sursa: DEX '98.
VIÁ², viez, vb. I. Intranz. (Astăzi livr.) A avea viață; a trăi, a viețui, a exista. ♦ (Despre sentimente, gesturi, atitudini etc.) A dura, a dăinui. – Lat. vivere. Sursa: DEX '98.
CORI m. pop. Boală de copii contagioasă care se manifestă prin apariția de pete roșii pe piele; rujeolă; pojar. /<rus. kori. Sursa: NODEX.
cori spezzati (cuv. it. „coruri despărțite”) v. antifonie. Sursa: DTM.
BRUNÁ, brunez, vb. I. Tranz. A acoperi pe cale chimică o piesă de oțel sau de cupru cu un strat de oxizi de culoare închisă pentru a o feri de coroziune. – Din fr. brunir. Sursa: DEX '98. 

25 decembrie CHEFNIT, AZ, TRIMORFE, PARPALECI, HURSUZ, LORNETA - Topuri la partida Duplicat eliptic de la ora 13. Foto: Misha46 (autoportret), Pusica (tablou de Misha46).
CHEFNÍT, chefnituri, s. n. (Rar) Faptul de a chefni; lătrat scurt, repetat, agitat, țăhnit. – V. chefni. Sursa: DEX '98.
az (literă chirilică) s. m. Sursa: Ortografic.
az s. n., pl. ázuri. – Prima literă a alfabetului chirilic. (din sl. az). Sursa: DMLR.
TRIMÓRF, -Ă adj. 1. (despre substanțe, corpuri) care prezintă trimorfism. 2. (despre frunze, flori) care prezintă trei forme. (< fr. trimorphe). Sursa: MDN.
PARPALÉC, parpaleci, s. m. (Înv.) Vânzător ambulant de covrigi și de plăcinte. ♦ Epitet depreciativ dat unui (negustor) grec. ♦ (Reg.) Epitet depreciativ dat unui om care nu merită nici o considerație. – Et. nec. Sursa: DEX '98.
HURSÚZ, -Ă, hursuzi, -e, adj. (Pop.) V. ursuz. Sursa: DEX '98.
LORNÉTĂ s. f. v. lornietă; LORNIÉTĂ, lorniete, s.f. 1. Ochelari plianți, cu mâner. 2. Binoclu mic, pentru teatru. Sursa: DLRC.

24 decembrie IGA, GLANT - Doctorlov (foto 1); LIOP, ZOPAIAM, RADOM, NOHUTIEI, BURANGIC - Nefertiti (robot), in meciul Doctorlov - Nefertiti 583 - 514.
ÍGA interj. v. inga; ÍNGA interj. Iată! uită-te! [Var.: íga interj.] – Et. nec. Sursa: DEX '98.
GLANȚ s. n. Lustrul¹ pieilor finisate (și acoperite cu un strat de lac). ♦ (Înv.) Piele acoperită cu un strat de lac². – Din germ. Glanz. Sursa: DEX '98.
LIOP interj. Cuvânt care imită sunetul produs de un lucru ud care se lipește de ceva sau de un corp care cade pe un loc ud ori alunecos. – Onomatopee. Sursa: DEX '98.
ZOPĂÍ vb. IV. v. zupăi; ZUPĂÍ, zupăiesc, vb. IV. Intranz. 1. A tropăi. 2. A lovi, a bate, a izbi. [Var.: zopăí, zupuí vb. IV] – Zup + suf. -ăi. Sursa: DEX '98.
RADÓM, radomuri, s. n. Dispozitiv pentru protejarea antenelor de unde scurte contra agenților atmosferici. – Din fr. radôme. Sursa: DEX '98.
NOHUTÍU, -ÍE adj. v. năutiu; NĂUTÍU, -ÍE, năutii, adj. De culoarea semințelor de năut; gălbui. [Pr.: nă-u-. – Var.: (reg.) nohutíu, -ie adj.] – Năut + suf. -iu. Sursa: DEX '98.
BURANGÍC s. n. v. borangic; BORANGÍC, borangicuri, s. n. 1. Fir depănat de pe gogoșile viermilor-de-mătase. 2. Țesătură făcută în industria casnică din acest fir. ♦ (La pl.) Diferite feluri de țesături de borangic (1). [Var.: burangíc s. n.] – Din tc. bürüncük. Sursa: DEX '98.

23 decembrie HUDE, SIGE, BRAMELE, SPINE, TIRS - Exarh; CIAN, CLINCI - Incotro (foto), in meciul Exarh - Incotro 432 - 520.
HÚDĂ, hude, s. f. (Reg.) Gaură, spărtură (în zid, în gard etc.). – Cf. sl. hadŭ „cale, potecuță”. Sursa: DEX '98.
HÚDĂ ~e f. reg. Drum îngust (nepavat) în interiorul unui sat sau al unui oraș; uliță. /<sl. hadu. Sursa: NODEX.
húdă², húde, s.f. (reg.) casă. Sursa: DA.
SÍGĂ s. f. Mineral alb sau roșu care se găsește în natură sub formă de bolovani sau de nisip și care se folosește la zugrăveli și în tăbăcărie. – Din scr. siga. Sursa: DEX '98.
BRÁMĂ, brame, s. f. Semifabricat obținut prin laminarea lingourilor de oțel, cu secțiunea dreptunghiulară sau pătrată, cu muchii rotunjite și cu suprafața striată sau punctată. – Din fr. brame. Sursa: DEX '98.
SPÍNĂ s. f. 1. (ant.) mic zid care împărțea circul sau hipodromul în sens longitudinal. 2. proeminență ascuțită (a unui os). ♦ ă bifida = malformație congenitală a coloanei vertebrale, constând din îndepărtarea a două vertebre între ele, în regiunea lombară. (< fr., lat. spina /bifida/). Sursa: MDN.
spínă, spíne, s.f. (reg.) o parte a morii. Sursa: DAR.
TIRS, tirsuri, s. n. 1. Toiag simbolic, împodobit cu viță de vie și având în vârf un con de pin, cu care era înfățișat zeul Dionysos și cei care îl însoțeau. 2. Inflorescență în formă de con de brad. – Din fr. thyrse. Sursa: DEX '98.
CIÁN s. n. Gaz incolor, otrăvitor, cu miros de migdale amare; cianogen. [Pr.: ci-an.] – Din fr. cyan. Cf. germ. Z y a n. Sursa: DEX '98.
CIAN²(O)-, -CIÁN, -CIANÓZĂ elem. „albastru, violet”. (< fr. cyan/o/-, -cyane, -cyanose, cf. gr. kyanos). Sursa: MDN.
CLÍNCI, clinciuri, s. n. Încleștare reciprocă a partenerilor la box. [Var.: clíncing s. n.] – Din engl. clinching. Sursa: DEX '98.

22 decembrie GREJ, NEDER, AMPULA, NIFE, GAMBET, COP, VIL, CARDIE - Topuri la partida Duplicat de la ora 17. Foto: Marcelino.
GREJ s. n., adj. invar. 1. S. n. Fir de mătase naturală brută. 2. Adj. invar. (Despre firele de mătase naturală sau despre mătasea naturală) Care are culoarea naturală. – Din fr. grége. Sursa: DEX '98.
néder, néderi, s.m. (reg.) 1. om nătâng, om zăpăcit, nebun. 2. om îmbrăcat prost, cu hainele rupte, în dezordine. 3. bărbat tânăr, flăcău (care chiuie la horă). 4. bărbat voinic, puternic, vânjos. Sursa: DAR.
ÁMPULĂ ~e f. 1) Organ pentru mers la echinoderme. 2) Extremitate dilatată a unui canal secretor. 3) Flacon mic de sticlă închis ermetic, în care se păstrează medicamente (injectabile); fiolă. /<fr. ampoule, lat. ampulla. Sursa: NODEX.
NÍFE s.n. Parte a centrului Pământului în care se află metalele grele; barisferă, centrosferă. [< fr. nifé, cf. ni(chel) + fe(r)]. Sursa: DN.
GAMBÉT, gambete, s. n. Piesă metalică de legătură în unele organe ale utilajului de manevră la exploatările petroliere. – Din fr. gambette. Sursa: DEX '98.
COP, copuri, s. n. (Reg.) Măsură de capacitate de aproape un litru. ♦ Cană, vas având această capacitate. ♦ Conținutul unei astfel de căni. – Din rus. kop. Sursa: DEX '98.
VIL, -Ă, vili, -e, adj. (Franțuzism înv.) De proastă calitate, demn de disprețuit, ordinar; josnic; abject. – Din fr. vil. Sursa: DEX '98.
CÁRDIE, cardii, s. f. Orificiul superior al stomacului, situat la locul de unire dintre esofag și stomac. – Din fr. cardia. Sursa: DEX '98.

21 decembrie VIELA, ZURBE, LUPANII, ROTASUL, DEPESATE, HEX, JUNIMII, PES, RAMNIREA, MOTOC  - Topuri la partida Duplicat de la ora 7. Foto: Loopoo.
VIÉLĂ s.f. Instrument muzical cu coarde folosit de trubadurii din sec. XII-XIII, la care se cânta învârtindu-se dintr-o manivelă. [Pron. vi-e-. / < fr., it. vielle]. Sursa: DN.
ZÚRBĂ, zúrbe, s. f. v. zurba. [morf. DLRLC];  ZURBÁ, zurbale, s. f. (Înv.) Revoltă, răscoală. ♦ Gălăgie, zarvă; ceartă, bătaie. [Var.: zúrbă, zurbálă s. f.] – Din tc. zorba. Sursa: DEX '98.
LUPÁN, -Ă, lupani, -e, s. m., adj. (Reg.) 1. S. m. Pui de lup (1). 2. Adj. (Despre animale) Care este de culoarea blănii lupului; sur, cenușiu. – Lup + suf. -an. Sursa: DEX '98.
ROTÁȘ, -Ă, rotași, -e, adj., s. m. 1. Adj. (Despre cai; și substantivat) Înhămat lângă roata și oiștea carului sau a căruței (în spatele cailor înaintași). 2. S. m. Vizitiu care conduce caii înhămați în felul descris mai sus. – Roată + suf. -aș. Sursa: DEX '98.
DEPEȘÁ, depeșéz, vb. I. Tranz. (Rar) A expedia o depeșă; a telegrafia. – Din fr. dépêcher. Sursa: DEX '98.
HEX(A)- Element de compunere însemnând „de șase ori”, „sextuplu”, care servește la formarea unor adjective și substantive. [Var.: exa-] – Din fr. hex(a)-. Sursa: DEX '98.
JUNÍME ~i f. înv. Totalitate a junilor (dintr-o țară sau dintr-o localitate); tineret. [G.-D. junimii] /june + suf. ~ime. Sursa: NODEX.
PEȘ s. n. (Pop.; în loc. adv.) Într-un peș = pe o parte, într-o latură, într-o rână; înclinat, pieziș, oblic. – Din tc. peș. Sursa: DEX '98.
RÂMNÍ vb. IV v. râvni. Sursa: DEX '98.
MOTÓC, motoci, s. m. (Reg.) Motan. – Cf. motan. Sursa: DEX '98.
MOȚÓC ~oáce n. reg. Pieptănătură femeiască cu părul răsucit sau împletit și strâns la ceafă ori în creștet. /moț + suf. ~oc. Sursa: NODEX.

Medieval Fiddle (Vielle)
Music - Barry Hall

de la www.youtube.com

20 decembrie TISTILOR, DRAIFUS, FALCE, GHEB, PRENOISE, IZBE - Miuanton; BARNI, PRUJI - Theos2008, in meciul Miuanton - Theos2008 583 - 523.
TIST s. v. cap, căpetenie, comandant, conducător, mai-mare, ofițer, șef. Sursa: Sinonime.
DRÁIFUS, draifuse, s. n. Unealtă din fontă alcătuită din trei brațe, care servește ca suport interior în reparațiile de încălțăminte. – Din germ. Dreifuss. Sursa: DEX '98.
FÁLCE, fălci, s. f. Veche unitate de măsură pentru suprafețe agricole, folosită în Moldova, echivalentă cu circa un hectar și jumătate. – Lat. falx, -cis. Sursa: DEX '98.
GHEB¹, (1, 2) gheburi, (3) ghebe, s. n. 1. Cocoașă (la om). 2. Ridicătură de teren în formă de gheb (1). 3. (La pl.) Specie de ciuperci comestibile cu piciorul gălbui sau brun, având de jur-împrejur un inel alb, și cu pălăria galbenă-brună (Armillaria mellea). ◊ Ghebe de brad = ciupercă comestibilă cu pălăria albă, subțire, cărnoasă și cu piciorul lung și subțire (Lepiota clypeolaria). Ghebe de pădure = ciupercă comestibilă cu pălăria roșiatică ori brună, catifelată (Collybia longipes). – Probabil lat. *glibbus (formă metatezată a lui *gibb(u)lus < gibbus). Sursa: DEX '98.
PRENOÍ vb. IV v. preînnoi. Sursa: DEX '98.
ÍZBĂ, izbe, s. f. Căsuță (de lemn) specifică unor sate rusești. – Din rus. izba. Sursa: DEX '98.
BARN s.m. (Fiz.) Unitate de suprafață egală cu 10^-24 cm², întrebuințată în fizica atomică pentru a exprima valoarea secțiunii eficace a moleculei unui atom. [< fr. barn, cf. engl. big as a barn – mare cât o șură]. Sursa: DN.
PRUJÍ, prujesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A glumi; a spune anecdote, snoave. – Din ucr. pružyty „a încânta”. Sursa: DEX '98.

19 decembrie CHEDRU, TVERDO, JECUITII, ANEXITA, GROPANUL, HIPO, PIRUETATI, BITUMA, BAIAN, MALITUL - Topuri la partida Duplicat de la ora 21. Foto: Screblista, Mikai.
CHÉDRU, chedri, s. m. (Bot.; înv. și pop.) Cedru. – Din sl. kedrŭ. Sursa: DEX '98.
tvérdo s. n. (A douăzecea literă a alfabetului chirilic, v. tverdu; pl. -). Sursa: DMLR.
JECUÍ vb. IV. v. jefui. Sursa: DEX '98.
ANEXÍTĂ, anexite, s. f. Boală constând din inflamația trompelor uterine și a ovarelor, datorită unei infecții; salpingoovarită. – Din fr. annexite. Sursa: DEX '98/
gropán, gropáne, s.n. (reg.) groapă cu apă (de udat zarzavaturile și legumele) făcută în grădini cu terenuri joase. Sursa: DAR.
HIPO-¹ Element de compunere cu sensul „mai puțin, sub”, care servește la formarea unor substantive și a unor adjective. – Din fr. hypo-. Sursa: DEX '98.
HIPO-² Element de compunere cu sensul „referitor la cai”, care servește la formarea unor substantive și a unor adjective. – Din fr. hippo-. Sursa: DEX '98.
HIPO³ adj. inv. (despre transporturi, tracțiune) efectuat cu calul. (< fr. hippo). Sursa: MDN.
PIRUETÁ vb. intr. a face piruete; a se învârti pe călcâi. (< fr. pirouetter). Sursa: MDN.
BITUMÁ, bitumez, vb. I. Tranz. 1. A amesteca cu bitum un material granular. 2. A face bitumajul unei șosele. ♦ A umple cu o substanță bituminoasă locurile dintre pavelele sau dalele de beton ale unei șosele. – Din fr. bitumer. Sursa: DEX '98.
BAIÁN, baiani, s. m., baiane, s. n. 1. S. m. Cântăreț rus sau ucrainean de balade. 2. S. n. Armonică de mână folosită de baiani (1). [Pr.: ba-ian] – Din rus. baian. Sursa: DEX '98.
baian, armonică* având butoane în loc de clape. Acordajul (1.) b. este bazat pe gama cromatică*. Butoanele pentru mâna dreaptă redau melodia, iar cele din stânga realizează acompaniamentul* (prin acorduri* gata construite). Este răspândit ca instr. pop. în unele zone ale fostei U.R.S.S. Numele și-l trage de la cântăreții de balade numiți Baian. Sursa: DTM.
MÂLÍT, -Ă, mâliți, -te, adj. Acoperit cu mâl, plin de mâl. – V. mâli. Sursa: DEX '98.

18 decembrie SILVIN, MODO, PRUDEI, TAH, STER, TOII, FUSTAS - Topuri la partida Duplicat de la ora 21. Foto: Mikidutza, Ender.
SILVÍN s. n. v. silvină; SILVÍNĂ s. f. Clorură naturală de potasiu, cristalizată în sistemul cubic. [Var.: silvín s. n.] – Din fr. sylvine. Sursa: DEX '98.
GROSSO MÓDO loc. adv. În caracteristicile cele mai generale, judecând în ansamblu. – Loc. lat. Sursa: DEX '98.
PRUD, -Ă, pruzi, -de, adj. (Franțuzism) Care simulează o atitudine virtuoasă, austeră. – Din fr. prude. Sursa: DEX '98.
ȚAH interj. (Rar; repetat) Cuvânt care imită lătratul câinelui; ham¹. – Onomatopee. Sursa: DEX '98.
TAH s. v. stenograf. Sursa: Sinonime.
STER, steri, s. m. Unitate de măsură pentru volume egală cu un metru cub, întrebuințată la măsurarea lemnelor așezate în stive. – Din fr. stère. Sursa: DEX '98.
ȚOI¹, țoi, s. m. (Ornit.; reg.) Țiclete. – Et. nec. Sursa: DEX '98.
FUȘTÁȘ, fuștași, s. m. (În Țară Românească și în Moldova) Soldat înarmat cu o fuște, care făcea parte din garda personală a domnilor până în sec. XIX; lăncier. – Fuște + suf. -aș. Sursa: DEX '98.

17 decembrie UIME, ETNARH, BOLDIT, JIPII, AUTISTE - Crwths (robot); FRAI, GOGEA - Maestrul sportului Waly (foto 2), in meciul Crwths - Waly 484 - 492.
ÚIMĂ, uime, s. f. (Pop.) Inflamație a ganglionilor limfatici (de la gât și de la subsuori); scurtă. [Var.: údmă s. f.] – Cf. ngr. ídhma „ umflătură dureroasă ”. Sursa: DEX '98.
ETNÁRH s.m. (Ist.) Comandant al unei provincii a Imperiului roman. [< fr. ethnarque]. Sursa: DN.
BOLDÍT, -Ă, boldiți, -te, adj. (Reg.; despre ochi sau privire) Căscat, holbat, zgâit. – V. boldi. Sursa: DEX '98.
JIP², jipi, s. m. (Reg.) Copac tânăr, lung și subțire. – Din magh. zsup. Sursa: DEX '98.
AUTÍST, -Ă, autiști, -ste, adj., s. m. și f. (Med.) (Persoană) care suferă de autism. [Pr.: a-u-] – Din fr. autiste. Sursa: DEX-S; AUTÍSM s. n. Stare patologică manifestată prin ruperea legăturilor psihice cu lumea exterioară și intensa trăire a vieții interioare. [Pr.: a-u-] – Din fr. autisme. Sursa: DEX '98.
FRAI adj. inv. (fam.; despre oameni) liber. (< germ. frei). Sursa: MDN.
gogeá s.f. (reg.) bucată de sare cam de 2 kg. Sursa: DAR.
GOGÍ, gogesc, vb. IV. Intranz. (Pop. și fam.) A fi suferind, bolnav (o perioadă mai lungă), fără a prezenta simptome clare și de obicei fără a cădea la pat; a purta o boală pe picioare timp mai îndelungat. – Et. nec. Sursa: DEX '98.

16 decembrie DUTCA, HANSAR,  PUNCI - Aroganta; GUPEI, CAROTE, HANSA, AD, - Zamolxis (foto), in meciul Aroganta - Zamolxis 538 - 581.
DÚTCĂ, dutce, s. f. Monedă rusească său poloneză de mică valoare, care a circulat și în țările românești; veche monedă românească de argint. [Var.: dúpcă s. f.] – Din ucr. dudok. Sursa: DEX '98.
HÂNSÁR, hânsari, s. m. Ostaș călare fără leafă (în evul mediu, în Moldova) care era răsplătit din prada luată de la dușmani. – Et. nec. Sursa: DEX '98.
PUNCI¹, punciuri, s. n. Băutură făcută dintr-un amestec de rom sau alte băuturi alcoolice cu zahăr, lămâie, portocale etc. și diverse mirodenii. – Din engl., fr. punch. Sursa: DEX '98.
GÚPĂ ~e f. Pește mic de mare, de culoare albastră-argintie, cu dungi aurii pe laturi. /<ngr. ghupa. Sursa: NODEX.
CARÓTĂ, carote, s. f. 1. Varietate de morcovi timpurii, cu rădăcini scurte globuloase, de culoare galbenă-roșiatică. 2. Probă cilindrică de material luată din betonul de fundație al unei șosele, în vederea verificării proprietăților fizice și mecanice ale acesteia în laborator. 3. Fig. (Rar) Înșelătorie, șmecherie, trișare, șarlatanie. 4. (La jocul de biliard) Poziție dificilă lăsată adversarului care urmează să execute lovitura. – Din fr. carotte. Sursa: DEX '98.
HÁNSĂ, hanse, s. f. Asociație, companie comercială occidentală în evul mediu. – Din germ. Hansa, fr. hanse. Sursa: DEX '98.
ad libitum (loc. lat. „după dorință”) 1. Indicație ce arată prezența facultativă a unui instrument sau a unei voci într-un ansamblu (1, 2), contrar lui obligato* (v. acompaniament). 2. Indicație ce dă interpretului libertatea de a-și alege nuanțele și tempoul (2), întâlnită mai frecvent în dreptul unei coroane* sau al unei cadențe (2); în acest sens, sin. cu a piacere*; abrev. ad lib. Sursa: DTM.
AD- pref. „adaos”. (< fr. ad-, cf. lat. ad, lângă). Sursa: MDN.

Ad Libitum Quartet
de la www.youtube.com

14 decembrie MORAVEI, COTTAGE, OTANJESC, INTURNAM, ANOREXII  - Topuri la partida Duplicat de la ora 21.
MORÁV, -Ă, moravi, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Moraviei sau este originară de acolo. 2. Adj. Care aparține Moraviei sau moravilor (1), privitor la Moravia sau la moravi. – Din fr. morave. Cf. n. pr. Moravia. Sursa: DEX '98.
COTTAGE [CÓ-TIGI] s. n. casă de țară mică și elegantă, în Anglia. (< engl. cottage). Sursa: MDN.
OTÂNJÍ, otânjesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A lovi tare pe cineva; a bate. – Et. nec. Sursa: DEX '98.
ÎNTURNÁ, întórn, vb. I. (Reg.) Refl. și tranz. 1. A veni sau a face pe cineva să vină înapoi; a (se) înapoia², a (se) întoarce. ♦ Tranz. (Despre o stare afectivă sau maladivă) A cuprinde pe cineva din nou. 2. A (se) îndrepta în altă direcție. 3. A (se) întoarce de pe o parte pe alta; a (se) învârti, a (se) suci. – În + turna. Sursa: DEX '98.
ANOREXÍE s. f. Lipsă a poftei de mâncare, întâlnită în multe boli febrile, digestive, cronice etc.; inapetență. ♦ Anorexie mintală = repulsie față de alimente, însoțită de pierderea totală a poftei de mâncare. – Din fr. anorexie. Sursa: DEX '98.

13 decembrie FONCIERE, HUNTING, HAPAX, BROTANII, JUGAN, PLURIVOC, PODUSTE  - Topuri la partida Duplicat joker de la ora 11. Foto: Prettyflor.
FONCIÉRĂ, fonciere s. f. (Înv.) Impozit care se plătea pentru proprietățile agricole. [Pr.: -ci-e-] – Din fr. foncière. Sursa: DEX '98.
HUNTING [HÁNTING] s. n. piele pentru încălțăminte, asemănătoare cu antilopa. (< engl. hunting). Sursa: MDN.
HÁPAX LEGÓMENON s.n. (Liv.) Cuvânt care apare într-un singur loc (în literatură sau într-un text). ♦ Lucru spus o singură dată. [Pl. hapax legomena. / < fr., gr. hapax legomenon]. Sursa: DN.
BROTÁN, brotani, s. m. (Reg.) Broatec. – Brot[ac] + suf. -an; BROÁTEC, broateci, s. m. Animal amfibiu înrudit cu broasca, de culoare verde, cu pernițe vâscoase la vârfurile degetelor; buratic, brotac, brotan (Hyla arborea). – Lat. brotachus. Sursa: DEX '98.
JUGÁN, jugani, s. m. (Reg.) Armăsar sau taur castrat, folosit la muncă. – Et. nec. Cf. jug. Sursa: DEX '98.
PLURIVÓC, -Ă, plurivoci, -ce, adj. (Despre cuvinte sau fraze) Cu mai multe înțelesuri. – Din lat. plurivocus. Sursa: DEX '98.
PODÚȘCĂ, poduște, s. f. (Înv.) Canal de scurgere a unei ape, folosit adesea pentru irigații. – Pod + suf. -ușcă. Sursa: DEX '98.
podúșcă², podúști, s.f. (reg.) 1. bară sau șină de fier folosită ca sprijin la osia carului sau a căruței, pentru a-i mări rezistența. 2. bucea care căptușește capetele osiei roții carului sau a căruței, spre a feri osia de uzură. 3. lemn scurt folosit la transportul buștenilor. Sursa: DAR.

12 decembrie BANDUL, SLINUL, REFEC, NEV - Oneaga (foto 1); CIONTEAI, BEUTE, HAS, GIG, CADI - Maestrul sportului Littlebig (foto 2), in meciul Oneaga - Littlebig 391 - 442.
BAND s. n. bandă¹ (3). (< engl. band); BÁNDĂ¹ s. f. 1. grup de oameni (reuniți în scopuri necinstite); clică. 2. (glumeț) grup de prieteni care umblă împreună. 3. ansamblu muzical instrumental; band; trupă de muzicanți. (< fr. bande, it. bande, /3/ engl. band). Sursa: MDN.
BIG BAND s.n. (Anglicism) Orchestră mare de jaz, incluzând peste 20 de membri. [Pron. big bend. / < engl. big band]. Sursa: DN.
SLÍN, slinuri, s. n. (Reg.) Strat de murdărie de pe pielea nespălată, de pe îmbrăcămintea purtată mult și neîngrijită sau de pe obiectele mult întrebuințate și necurățate; jeg. [Var.: slim s. n.] – Din scr. slina. Sursa: DEX '98.
REFÉC, refecuri, s. n. Cusătură cu ajutorul căreia se îmbină două bucăți de material textil, ale căror margini se îndoaie și se prind sub îndoitură, ca să nu se destrame; refecătură. ◊ Expr. A lua (pe cineva) la refec sau (rar) a trage (cuiva) un refec = a mustra pe cineva cu asprime, a-l critica, a-i cere socoteală. – Cf. refeca. Sursa: DEX '98.
NEV, nevi, s. m. Tumoare benignă a pielii, uneori colorată în brun, cenușiu sau albastru. – Din lat. naevus. Sursa: DEX '98.
CIONTÍ vb. IV. v. ciunti. Sursa: DEX '98.
BEÚȚĂ, beuțe, s. f. (Reg.) Pietricică albă și rotundă care se găsește prin râuri. – Din sl. bioce. Sursa: DLRM.
HÂȘ interj. Cuvânt cu care se alungă găinile sau alte păsări (de curte). [Var.: câș, hâci interj.] – Onomatopee. Sursa: DEX '98.
GIG s.n. 1. Ambarcație de sport, lungă și ascuțită la pupă și la proră, cu scăunașe mobile pentru vâslași. 2. Trăsură mică cu două roți, trasă de un cal. [< engl. gig]. Sursa: DN.
CĂDÍ, cădesc, vb. IV. Intranz. A cădelnița, a tămâia. – Din sl. kaditi. Sursa: DEX '98.

11 decembrie ABC, SERUITE, BORNEZE, BIE  -  Evike33 (album foto); VEXATII, LAF, SFARA, OTI - Gonzales1, in meciul Evike33 -  Gonzales1 432 - 555.
ABC s.n. 1. Enumerarea primelor litere ale alfabetului. 2. Fig. Început al unei arte, al unei științe. [Cit.: abecé] – Din fr. abece. Sursa: DEX '09.
abc [pron. abece] s. n., pl. abecéuri. Sursa: Ortografic.
ȘERUÍ, șeruiesc, vb. IV. Tranz. A curăța resturile de carne de pe o piele jupuită, înainte de a o pune la argăseală; a descărna. – Din germ. scharren. Sursa: DEX '98.
șeruí (-ésc, -ít), vb. – A picta, a reprezenta. Sl. šerovati „a colora” (Tiktin). Sec. XVII, înv. – Der. șeruitură, s. f. (pictură; portret), înv. Sursa: DER.
BORNÁ vb. tr. a marca cu borne un teren; a demarca. (< fr. borner). Sursa: MDN.
BIÉ s. n. Linie, direcție oblică. ◊ Loc. adj. și adv. În bie = oblic. ♦ (Concr.) Fâșie de material textil tăiată oblic, utilizată în croitorie. – Din fr. biais. Sursa: DEX. '98.
VEXÁT, -Ă, vexați, -te, adj. (Livr.) Rănit în amorul său propriu, jignit, ofensat; p. ext. contrariat. – V. vexa. Sursa: DEX '98.
LAF, lafuri, s. n. (Rar; de obicei la pl.) Palavră. ◊ Loc. vb. A ședea, (cu cineva) la lafuri= a pălăvrăgi (cu cineva), a sta (cu cineva) la taifas. ◊ Expr. A tăia frunză verde și lafuri = a spune minciuni. – Din tc. lâf. Sursa: DEX '98.
sfáră s. f. – 1. Fum, fum înecăcios. – 2. Miros greu, miros de carne sau de grăsime încinsă. – 3. (Înv.) Sacrificiu. – 4. Anunț, știre. – Var. Mold. șfară. Sl. skvara (Miklosich, Slaw. Elem., 44; Cihac, II, 337). Sensul 4, azi aproape exclusiv sfoară, în expresia „a da sf(o)ară’n țară” „a face cunoscut”, fără îndoială din sensul înv. de a comunica știrile importante prin focuri de strajă. – Der. sfarog, s. n. (obiect ars sau uscat), cu suf. -og (după Candrea, din rus. svarok; după Scriban, din sl. tvarogŭ „brînză”); sfarogi (var. sfărogi, sfîrlogi), vb. (a se face sfavog, a se scoroji), negreșit în relație expresivă cu (s)corogi; sfîrloagă, s. f. (încălțăminte uzată); sfarnic, s. n. (înv., altar pentru jertfă). – Din rom. provine țig. suvara „veste” (Graur, BL, III, 186). Cf. scradă. Sursa: DER.
oți provine din vrea V517.1 (Verb, Indicativ, prezent, persoana a II-a, plural).

10 decembrie VUM, SIFONIERA, HUIND, CARPATOR, SILEN, PLASTILE, ALCOXIZI - Topuri la partida Duplicat de la ora 16. Foto: Mikidutza.
VUM interj. Cuvânt care redă sunetul unui clopot cu timbru grav. – Onomatopee. Sursa: DEX '98.
ȘIFONIÉRĂ s. f. v. șifonier. Sursa: DEX '98.
HUÍ, pers. 3 huiește, vb. IV. Intranz. A răsuna prelung; a vui. – Formație onomatopeică. Sursa: DEX '98.
huí², huiésc, vb. IV (reg.) a ocărî, a certa, a cicăli; a huidui. Sursa: DAR.
CÂRPĂTÓR, cârpătoare, s. n. (Pop.) Bucată de lemn rotundă, pătrată sau dreptunghiulară, pe care se răstoarnă mămăliga sau pe care se taie carnea, ceapa etc.; fund. ♦ Scândură sau masă (pătrată) pe care se întinde aluatul. – Lat. coopertorium. Sursa: DEX '98.
SILÉN, sileni, s. m. Nume dat, în mitologia greacă, satirilor bătrâni; p. ext. persoană în vârstă care, sub o înfățișare grotescă, ascunde o înțelepciune ironică. – Din lat. Silenus, fr. Silène. Sursa: DEX '98.
pláșcă (plắști), s. f. – 1. Mantie, veșmînt lung. – 2. (Trans., Olt.) Plasă, fileu de pescuit. – 3. Plantă (Alchemilla vulgaris). – Var. înv. pleașcă. Sl. plaštĭ „mantie” (Cihac, II, 261; Conev 83), cf. sb., cr. plašt, slov. plašč, pol. plaszcz, rus. plaštĭ. Sensul 2 arată că în rom. s-a simțit ca un diminutiv al lui plasă. – Der. plășcar, s. m. (Olt., pescar); împlășca, vb. (a pune o haină pe umeri, a purta). Sursa: DER.
ALCOXÍD, alcoxizi, s. m. (Chim.) Alcoolat. – Din fr. alcoxid. ALCOOLÁT s. m. Derivat al acoolului, obținut prin înlocuirea hidrogenului din grupa hidroxil cu un metal. [Pr.: -co-o-] – Din fr. alcoolate. Sursa: DEX '98.

7 decembrie MISS, BINTA, ECPAIELE, BURDAC  - Bogdan007, in meciul Bogdan007 - St3fania 800 - 123 (record al coeficientilor socotiti prin impartire).
MISS s. f. 1. (Mai ales în Anglia) Domnișoară. 2. Regină a frumuseții, aleasă într-un concurs internațional sau local. [Pr.: mis] – Cuv. engl. Sursa: DEX '98. Oana Paveluc - Miss Romania 2010, foto: missuniverseromania.com.
BÍNTĂ s. f. piesă de metal la bord sau la chei de care se leagă navele; baba. (< it. binda). Sursa: MDN.
ecpaiá, ecpaiéle, s.f. (înv.) 1. casa civilă a domnitorului; suită domnească. 2. personalul din serviciul unui mare demnitar. 3. clasă socială. Sursa: DAR.
BURDÁC, burdace, s. n. (Reg.) Urcior cu gura strâmtă și cu dop. – Et. nec. Cf. bărdac. Sursa: DEX '98.

7 decembrie SINDICUL, GIG, NIOBIT, PARAXINI, TATU, DAMI, TUSCA, SPONDEU, IOVI, CRIJME  - Topuri la partida Duplicat de la ora 19. Foto:  Ender, Pusica, Fabianism.
SÍNDIC, sindici, s. m. Persoană care era însărcinată cu administrarea patrimoniului unei instituții, corporații, societăți etc. ◊ Sindic (de bursă) = conducător al agenților de schimb ori al mijlocitorilor oficiali, care prezidează camera lor sindicală, face parte din organele de conducere a bursei și execută ordinele de bursă ale justiției și ale altor organe de stat. [Acc. și: sindíc] – Din fr. syndic. Sursa: DEX '98.
GIG, giguri, s. n. Ambarcație sportivă cu scaune rulante, folosită la învățarea canotajului. – Din engl. gig. Sursa: DEX '98.
NIOBÍT s. n. mineral natural de fier și mangan, din care se extrage oxid de niobiu; columbit. (< fr. niobite). Sursa: MDN.
PARÁXIN, -Ă, paraxini, -e, adj. (Grecism înv.) Ciudat, bizar, curios. ◊ Expr. (Adverbial) A-i veni (cuiva) paraxin = a nu-i conveni, a fi șocat de ceva. [Var.: paráxân, -ă adj.] – Din ngr. paráxenos. Sursa: DEX '98.
TATÚ, tatu, s. m. Nume dat mai multor genuri de mamifere nocturne fără dinți, cu corpul acoperit de plăci osoase și cornoase mobile, care trăiesc în America Centrală, de Sud și în Mexic; animal aparținând unuia dintre aceste genuri. – Din fr. tatou. Sursa: DEX '98.
DAM¹, dami, s. m. (Rar) Specie de cerb cu coarnele lățite în formă de lopeți, cerb-lopătar. – Din lat. dama. Sursa: DEX '98.
ȚÚȘCĂ¹, țuști, s. f. 1. (Și în sintagma oaie țușcă) Varietate de oaie înrudită cu oaia țurcană. 2. Basma răsucită și înnodată la unul din capete, folosită la un joc distractiv; p. ext. jocul însuși. – Et. nec. Sursa: DEX '98.
SPONDÉU, spondei, s. m. (În versificația greco-latină) Picior de vers compus din două silabe lungi. [Pl. și (n.) spondee] – Din lat. spondeus, fr. spondée. Sursa: DEX '98.
IÓV, iovi, s. m. Specie de salcie care crește prin pădurile de la munte (Salix capraea). [Var.: (rar) ióvă, -e s. f.] – Cf. sl. iva. Sursa: DEX '98.
CRÍJMĂ, crijme, s. f. (Reg.) Bucată de pânză nouă în care nașa înfășoară copilul la botez, după ce este scos din cristelniță. – Din ucr. krijmo. Sursa: DEX '98.

6 decembrie JIP, HADES, PEPSICE, MEDELEAN, TARLAIA -  Maestrul sportului Mihu (foto 1); ASASI, SPARCI, CRIPALCI, USCHITUL - Mosorel (robot), in meciul Mihu -  Mosorel 574 - 418.
JIP¹ s. n. (Reg.) Jeg (1). – Et. nec. Sursa: DEX '98.
JIP², jipi, s. m. (Reg.) Copac tânăr, lung și subțire. – Din magh. zsup. Sursa: DEX '98.
jip (jipuri), s. n. – Pajiște. Mag. gyep (DAR). În Trans. Sursa: DER.
HÁDES s.n. (Liv.) Infern (în mitologia greco-romană). [< fr., lat. Hades – zeul infernului la greci]. Sursa: DN.
PÉPSIC, -Ă, pepsici, -ce, adj. Care aparține pepsinei, privitor la pepsină. – Din fr. pepsique. Sursa: DEX '98.
MEDELEÁN, -Ă, medeleni, -e, adj. (Reg., despre animale) Foarte mare și puternic; uriaș. – Ucr. medeljan „câine mare”. Sursa: DLRM.
ȚÂRLÂÍ, țấrlâi, vb. IV. Intranz. (Despre instrumente muzicale) A scoate sunete monotone și puțin armonioase; (despre instrumentiști) a cânta în acest fel. [Var.: țârlăí vb. IV] – Formație onomatopeică. Sursa: DEX '98.
AȘÁȘI adv. (Înv. și reg.) 1. (Modal) Chiar, întocmai; chiar așa. ♦ Așa încât. 2. (Temporal) Îndată, numaidecât, imediat. – Așa + și. Sursa: DEX '98.
SPÂRC, (1) spârcuri s. n., (2) spârci, s. m. 1. S. n. (Pop.) Bucată mică (și nefolositoare) din ceva. 2. S. m. (Fam.) Epitet dat unui tânăr sau unui copil. [Var.: spârci s. m.] – Cf. ucr. špyrka, pol. szperka. Sursa: DEX '98.
CRIPÁLCĂ, cripălci, s. f. (Reg.) Cordenci la războiul de țesut. – Din bg. krepalka. Sursa: DEX '98; CORDÉNCI, cordenciuri, s. n. (Pop.) 1. Piesă componentă a războiului de țesut, constând dintr-o scândurică lungă cu crestături pe o margine, care oprește sulurile să dea înapoi; cripalcă, piedică. 2. Limba meliței. – Cf. coardă. Sursa: DEX '98.
UȘCHÍT, -Ă, ușchiți, -te, adj. (Arg.) 1. Care a plecat, a dispărut repede și pe neobservate dintr-un loc. 2. Care are comportări ieșite din comun, original. ♦ Zăpăcit. – V. ușchi. Sursa: DEX '98.

5 decembrie FALITORII, BANIND, JARII, MAUS, IMOLASE, ULAN, UU, APOETICE, ZEIA, BRUSCHETE - Topuri la partida Duplicat de la ora 14. Foto: Meduza.
FĂLITÓR, -OÁRE, fălitori, -oare, adj., s. m. și f. (Înv.) (Persoană) care lingușește, (om) lingușitor. – Făli + suf. -tor. Sursa: DEX '98.
BĂNÍ, bănesc, vb. IV. 1. Tranz. A învesti pe cineva cu titlul de ban². 2. Intranz. A exercita funcția de ban². – Din ban². Sursa: DEX '98.
JĂRÍ, jăresc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A răscoli jarul¹ pentru a aprinde mai bine cărbunii; a jerui. – Din jar¹. Sursa: DEX '98.
MAUS¹, mausuri, s. n. Numele unui joc de cărți. – Din germ. Maus. Sursa: DEX '98.
MAUS², mausuri, s. n. Dispozitiv acționat manual, conectat la un computer, a cărui deplasare pe o suprafață antrenează deplasarea cursorului pe ecran. – Din engl. mouse. Sursa: DEX '98.
IMOLÁ vb. tr. 1. a jertfi, a sacrifica. 2. a ucide. (< fr. immoler, lat. immolare). Sursa: MDN.
ULÁN, ulani, s. m. Militar (mercenar) din cavaleria ușoară a armatei române și a unor armate străine din trecut. – Din germ. Ulan. Sursa: DEX '98.
u³/uu interj. Sursa: DOOM 2.
APOÉTIC, -Ă, apoetici, -ce, adj. Care nu este poetic, care nu are valoare poetică. – Din poetic. Sursa: DEX '98.
ZÉIE, zeie, s. f. (Rar) Zeiță. [Pr.: ze-ie] – Din zeu. Sursa: DEX '98.
BRUSCHÉȚE s. f. Purtare sau atitudine aspră, grosolană, lipsită de menajamente față de cineva. – Din it. bruschezza. Sursa: DEX '98.

4 decembrie

Dialogul alaturat a avut loc intre un jucator din ISC (scrisul lui apare cu negru) si un robot (cu albastrele).

Aflati cum s-a ispravit conversatia si cine este robotul (Nefertiti, Mosorel, Keres sau Nicosia?) >>
 

3 decembrie ANTROPOFOBELE, UT, VEDICEI, PRAXIS, AVANE, PURJOR, CONSIMIL - Topuri la partida Duplicat de la ora 20.
ANTROPOFÓB, -Ă, antropofobi, -e, adj., s. m. și f. (Persoană) care urăște oamenii, care are frică de oameni. – Din fr. anthropophobe. Sursa: DEX '98.
UT s. m. invar. Vechea denumire a notei do. – Din germ. Ut, fr. ut. Sursa: DEX '98.
VEDÍC, -Ă adj. referitor la Vede, al Vedelor. ♦ limbă ~ă (și s. f.) = forma arhaică a sanscritei, în care sunt scrise Vedele; religie ~ă = religie antică indiană, anterioară brahmanismului, bazată pe Vede. (< fr. védique). Sursa: MDN.
PRÁXIS s. n. (Înv.) 1. Pricepere dobândită printr-o practică îndelungată; experiență, rutină. 2. Act, document. 3. Obicei, datină. [Var.: práxă s. f.] – Din ngr. práxis. Sursa: DEX '98.
AVÁN, -Ă, avani, -e, adj. (Pop.; adesea adverbial) Strașnic, grozav, cumplit (de tare, de mare, de rău, de crud etc.). – Din tc. avvan „perfid”, ngr. avánis „calomniator”. Sursa: DEX '98.
PURJÓR, purjoare, s. n. Dispozitiv folosit pentru operația de purjare. – Din fr. purgeur. Sursa: DEX '98; PURJÁ vb. tr. (tehn.) a curăța o instalație de impuritățile depuse de un fluid care a circulat prin ea. ♦ a ~ balastul = a goli balastul de apă prin introducerea aerului sub presiune, la submarine. (< fr. purger). Sursa: MDN.
CONSÍMIL, -Ă, consimili, -e, adj. (Rar) Asemănător (întru totul). – Din lat. consimilis. Sursa: DEX '98.

Propuneti depuneri, partide sau intamplari interesante la eposta topCOADADEMAIMUTAmosgerilaPUNCTcom.
 

Iconuri ISC pentru decorarea legaturii de pe desktop

  Statistici web