1. Cristi Soare, Bucuresti
2. Maria Batranu, Giurgiu
3. Petre Hristodulo, Bucuresti

156 jucatori
Clasament general
Concursuri, regulament
Turneul Corespondent nr. 3

30 noiembrie GLAND, INVOLUTI - Gabone (foto 1); BRANCIND, VIG - Numaieu (foto 2), in meciul Gabone - Numaieu 468 - 727.
GLAND, glanduri, s. n. (Anat.) Porțiunea terminală a penisului. – Din fr. gland. Sursa: DEX '98.
INVOLÚT, -Ă, involuți, -te, adj. (Bot.; despre un organ) Răsucit spre interior. – Din lat. involutus. Sursa: DEX '98.
BRÂNC͹, brâncesc, vb. IV. Tranz. și refl. recipr. (Reg.) A (se) îmbrânci. – Din brâncă². Sursa: DEX '98.
VIG, viguri, s. n. (Pop.) Val, sul, trâmbă (de pânză, de stofă etc.) – Din magh. vég. Sursa: DEX '98.

29 noiembrie IGA, NOTITIEI, MUL, HASEU, FLAXULUI, HALAJ, TORTARA, DODE, BERMEI  - topuri la partida Duplicat de la ora 15. Foto: Claudia06.
ÍGA interj. v. inga; ÍNGA interj. Iată! uită-te! [Var.: íga interj.] – Et. nec. Sursa: DEX '98.
NOTÍȚIE, notiții, s. f. (Înv.) Informație, știre. – Din it. notizia, lat. notitia. Sursa: DEX '98.
MUL¹ s. n. (Geol.) Humus pământos, lin, slab acid, afânat, brun-închis sau negru, caracteristic solurilor în care descompunerea masei vegetale se face mai repede decât acumularea ei. – Din fr. mull, germ. Mull. Sursa: DEX '98.
HAȘÉU s.n. Carne, pește, legume, crude sau fierte, tăiate sau tocate mărunt (dar nu date prin mașina de tocat), utilizate ca bază pentru umpluturi sau pentru un preparat; prin ext. preparat realizat astfel, proaspăt sau sub formă de conservă; din germ. Hachee, cf. fr. hachée (= tăiat mărunt). Sursa: DGE.
FLAX s. n. Țesut conjunctiv elastic format din tendoane, cartilaje, cordoane neurovasculare etc., care se elimină din carne la prepararea conservelor de carne și a mezelurilor. – Din germ. Flechse. Sursa: DEX '98.
HALÁJ s. n. Remorcare a unei ambarcații, a unei plute, a unui șlep etc., executată pe canale, fluvii sau râuri, cu mijloace mecanice, cu oameni sau cu animale. ◊ Drum (sau zonă) de halaj = traseu de-a lungul unei ape rezervat acestui fel de tracțiune. – Din fr. halage. Sursa: DEX '98.
TORTÁR, -Ă, tortari, -e, adj. (Rar; despre vase de ceramică) Cu toarte. ◊ (Substantivat) Tortare de lut. – Toartă + suf. -ar. Sursa: DEX '98.
DÓDĂ, dóde, s. f. 1. (Banat, Olt.) Termen cu care se adresează cineva surorii mai mari. 2. (Trans.; în limbajul copiilor) Mână. 3. (Mold.) Termen cu care se adresează copiii fetelor sau femeilor nemăritate. (creație expresivă proprie copiilor, la fel ca și cocă; după Candrea, sensul 3. ar trebui pus în legătură cu sb. dodola = paparudă (1.) (> (Banat) dodolă), iar, după Scriban, sensul 1. e o variantă a lui dadă). Sursa: DER.
BÉRMĂ s. f. întăritură pentru consolidarea unui taluz, făcută din pământul rezultat prin săparea șanțului. (< fr. berme, germ. Berme). Sursa: MDN.

28 noiembrie AHT, FUX, COP, JAPSEI, GRADISTE, OBERECUL, PICON, AMINULUI, EVI - topuri la partida Duplicat de la ora 10. Foto 1:  Pusica, foto 2: Marcos971.
AHT, ahturi, s. n. (Reg.) 1. Oftat, suspin. 2. Durere, suferință, chin, jale. – Din ngr. áhti „dorință arzătoare”. Sursa: DEX '98.
FUX s. n. Aducere pe linia de plutire a buștenilor înțepeniți prin împingerea și răsucirea lor cu ajutorul țapinei. – Din germ. Fuchs. Sursa: DEX '98.
COP, copuri, s. n. (Reg.) Măsură de capacitate de aproape un litru. ♦ Cană, vas având această capacitate. ♦ Conținutul unei astfel de căni. – Din rus. kop. Sursa: DEX '98.
JÁPȘĂ, japșe, s. f. Depresiune de mică adâncime din bălțile sau din Delta Dunării, cu contur circular sau alungit, acoperită de apă numai în timpul revărsărilor, în care se dezvoltă o bogată vegetație de apă. ◊ (Pop.) Baltă mică. [Pl. și: jăpși] – Et. nec. Sursa: DEX '98.
JÁPSĂ s. v. arșiță, caniculă, călduri, dogoare, dogoreală, fierbințeală, năbușeală, năduf, nădușeală, pârjol, pojar, toropeală, zăduf, zăpușeală. Sursa: Sinonime.
GRĂDIȘTE, grădiști, s. f. Ridicătură (alungită) de teren formată în lunca unui râu, datorită schimbării către vărsare a meandrelor lui. – Din sl. gradište „castru”. Sursa: DEX '98.
grắdíște (grădíști), s. f. – 1. Fortăreață sau cetate în ruine. – 2. Deal, colină. Sl. (bg., sb.) gradište. Se conservă mai ales ca toponim. Sursa: DER.
ÓBEREC, oberecuri, s. n. Numele unui dans popular polonez cu ritm vioi; melodie după care se execută acest dans. – Din pol. oberek. Sursa: DEX '98.
PICÓN, picoane, s. n. Parte a ciocanului de abataj constituită dintr o bară cilindrică de oțel cu vârful ascuțit sau lat, care servește la ruperea sau la dislocarea rocilor de minereu; p. gener. ciocan de abataj. – Din it. piccone. Sursa: DEX '98.
AMÍN interj. 1. (În texte religioase sau în legătură cu religia, folosit ca formulă de încheiere). Adevărat! așa să fie! ♦ (Fam.) Adio! s-a terminat! 2. (Substantivat, n., în expr.) Câtu-i aminul sau până (ori nici) la amin = niciodată; nicicum. – Slav (v. sl. aminŭ < gr.). Sursa: DLRM.
ev (-vi), s. m. – Perioadă din istoria omenirii cu anumite trăsături specifice. Lat. aevum. Este împrumut neol., este atestat din sec. XVII (Dosoftei); cf. L. Tamás, Magyar Nyelvőr, XXX, 243. – [art. 3215]. Sursa: DER.

27 noiembrie BRUMOS, SERDARUL - Waxberry (robot); FIASCO, HUREZ, PESCHES, HOBANELE - Redraider foto 2), in meciul Waxberry - Redraider 461- 639.
BRUMÓS, -OÁSĂ, brumoși, -oase, adj. (Livr.) Cețos, neguros. – Din fr. brumeux, lat. brumosus. Sursa: DEX '98.
SERDÁR, serdari, s. m. 1. (În sec. XVII-XVIII, în Țara Românească și Moldova) Comandant de oaste, mai ales de călărime. ◊ Marele serdar sau serdarul mare = comandant de oaste facând parte dintre boierii de divan. Serdar de mazili = comandantul călărimii formate din boierii mazili. 2. (În sec. XVIII-XIX) Boier de rang mijlociu. – Din tc. serdār. Sursa: DEX '98.
FIÁSCO s. n. (Livr.) Eșec total într-o acțiune întreprinsă; insucces, nereușită. – Din it. [far] fiasco. Sursa: DEX '98.
HURÉZ, hurezi, s. m. (Reg.) V. huhurez. Sursa: DEX '98.
PEȘCHÉȘ, peșcheșuri, s. n. 1. (Înv., pop. și fam.) Plocon, dar, cadou. ◊ Expr. (Fam.) A da (sau a duce) pe cineva peșcheș (cuiva) = a preda (sau a duce) pe cineva prins, legat; a preda pe cineva dușmanului. 2. Spec. Dar anual, în bani sau în natură, pe care domnii țărilor române îl ofereau Porții Otomane (împreună cu haraciul); p. ext. haraci; (la pl.) bunurile din care consta acest dar. ♦ Dar oferit de domnii țărilor române sultanului sau altor demnitari turci cu ocazia bairamului. [Var.: (înv.) peșchíș s. n.] – Din tc. peșkeș. Sursa: DEX '98.
HOBÁN, hobane, s. n. Coardă, de obicei din sârmă de oțel, care servește la legătura aripilor cu fuzelajul unui avion. ♦ Coardă pentru susținerea catargelor. – Din fr. hauban. Sursa: DEX '98.

26 noiembrie MOTORIA, ARET, NEX, NEXURI, SIAJ - Florys (foto); BELDII - Xerry, in meciul Florys - Xerry 527 - 515.
MOTÓRIU, -IE, motorii, adj. (Rar) Motor (II). – Din lat. motorius. Sursa: DEX '98.
ARÉT s. n. (În sintagma) Câine de aret = câine de vânătoare dresat să se oprească atunci când simte sau zărește vânatul. – Din fr. arrêt. Sursa: DEX '98.
NEX, nexuri, s. n. 1. (Livr.) Legătură, înlănțuire (între lucruri, fenomene etc.); relație, raport. ◊ Nex cauzal = raport cauzal, legătură de la cauză la efect. 2. (Jur.) Contract de vânzare, de cesiune; drept de a aliena ceva. – Din lat. nexus. Sursa: DEX '98.
SIÁJ, siaje, s. n. Dâră lăsată pe apă de o navă care înaintează. [Pr.: si-aj] – Din fr. sillage. Sursa: DEX '98.
BÉLDIE, beldii, s. f. (Reg.) 1. Prăjină lungă și subțire; par lung. 2. Cotor, tulpină la unele plante erbacee. – Et. nec.
Sursa: DEX '98.

24 noiembrie GRIFE, METOPICA, ETUVAU, CASAPIA, IDE, FUX - topuri la partida Duplicat de la ora 14. Foto 1: Oagadougou, foto 2: Mikidutza.
GRÍFĂ s.f. 1. Instrument pentru marcarea arborilor (prin zgâriere pe coajă). 2. Piesă metalică în formă de gheară dublă, care, în aparatele de luat vederi cinematografice, imprimă filmului o mișcare intermitentă. 3. Poziție patologică a mâinii sau a piciorului, amintind de gheara de grifon (1). 4. Ornament constituit din motive florale, geometrice, gheare și capete de animale, folosit în stilurile romanic și gotic. [< fr. griffe]. Sursa: DN.
METÓPIC, -Ă adj. Care aparține părții anterioare a craniului (frontal). [< fr. métopique]. Sursa: DN.
ETUVÁ vb. tr. a ține la etuvă; a usca în etuvă. ◊ a aburi, a usca betonul. (< fr. étuver). Sursa: MDN.
CĂSĂPÍE, căsăpii, s. f. (Reg.) Măcelărie. – Casap + suf. -ie. Sursa: DEX '98.
ÍDE s. f. pl. Nume dat zilei a cincisprezecea din lunile martie, mai, iulie și octombrie și zilei a treisprezecea din celelalte luni din calendarul roman. – Din fr. ides, lat. idus. Sursa: DEX '98.
IDE²(O)- elem. „idee”, „noțiune”. (< fr. idé/o/-, cf. gr. idea, formă, aparență). Sursa: MD.
FUX s. n. Aducere pe linia de plutire a buștenilor înțepeniți prin împingerea și răsucirea lor cu ajutorul țapinei. – Din germ. Fuchs. Sursa: DEX '98.

23 noiembrie PRUNARII, ACIUIATA, IBEX, ZEA, COLACEA, IBUM, SPAVANE, GRAFI - topuri la partida Duplicat de la ora 8. Foto: Angelinot.
PRUNÁR¹, prunari, s. m. Insectă mică de culoare cafenie, acoperită cu peri moi, care atacă prunele și cireșele; firezar (Rhynchites cupreus) – Prună + suf. -ar. Sursa: DEX '98.
PRUNÁR s. (Mold. și Bucov.) perjar. (Cultivator de pruni sau ~.). Sursa: Sinonime.
ACIUIÁ vb. I. v. aciua; ACIUÁ, aciuez, vb. I. Refl. A-și găsi refugiu, a se stabili (vremelnic), a se pune la adăpost undeva sau pe lângă cineva; a se pripăși, a se oploși, a se aciola, a se agesti. ♦ Tranz. (Rar) A da adăpost. [Pr.: -ciu-a. – Var.: aciuiá vb. I, aciuí vb. IV] – Lat. *accubiliare. Sursa: DEX '98.
ÍBEX, ibecși, s. m. Varietate de capră sălbatică cu coarne mari și curbate (Capra ibex). – Din lat. [Capra] ibex, numele științific al animalului. Sursa: DEX '98.
ZEA, zele, s. f. V. za². Sursa: DEX '98.
ZEA, zeále s.f. (Var.) Za. Sursa: DLRLC.
COLĂCÍ, colăcesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) 1. A recomanda cuiva pe cineva pentru căsătorie; a peți. 2. A introduce undeva pe un străin (nepoftit) care se stabilește apoi acolo. 3. A sfătui pe cineva (să facă ceva rău). – Probabil din colac. Sursa: DEX '98.
IBÚM s. n. Dispoziție a legilor vechilor evrei, potrivit căreia văduva fără copii trebuia să se căsătorească cu fratele bărbatului ei. – Din fr. ibum. Sursa: DEX '98.
SPAVÁN, spavane, s. n. Tumoare osoasă care se formează la încheietura piciorului dinapoi la cai sau la boi, făcându-i să șchiopăteze; os mort. – Din it. spavano.
Sursa: DEX '98.
GRAF¹, grafi, s. m. (Rar) Conte (german). – Din germ. Graf. Sursa: DEX '98.

22 noiembrie ZAMCA, LUFE, TIOUREE - Nicosia (robot); MERLINE, SCHIP, GESTAPO - Maestrul sportului Mihu (foto 2), in meciul Nicosia - Mihu 484 - 536.
ZÁMCĂ, zămci, s. f. (În evul mediu, în Moldova) Întăritură, construcție întărită, fortăreață, cetate. – Din rus. zamka. Sursa: DEX '98.
LÚFĂ, lufe, s. f. Plantă anuală din familia cucurbitaceelor, originară din India, cu tulpina lungă, cu numeroase flori galbene și cu fructul de formă alungită care, în unele țări (China, Japonia etc.), se consumă ca legumă sau, după uscare, se folosește ca burete de baie și în industria celulozei (Luffa cylindrica). – Din fr. luffa. Sursa: DEX '98. Foto: lufa.
TIOURÉE s. f. Substanță organică, incoloră, solubilă în apă, întrebuințată la fabricarea unor medicamente sau a unor materiale plastice. [Pr.: ti-o-u-re-e] – Din fr. thio-urée. Sursa: DEX '98.
MERLÍN s. n. 1. coardă subțire alcătuită din trei fire de in sau de cânepă răsucite împreună, servind la matisarea parâmelor. 2. ciocan pentru asomarea animalelor la abator. (< fr. merlin). Sursa: MDN.
SCHÍP, schipuri, s. n. Vas mare de metal, care alunecă (pe role) pe o distanță fixă și se descarcă automat, folosit la transportul materialelor în mine, în fabrici etc. – Din fr., engl. skip. Sursa: DEX '98.
GESTAPÓ s. n. Poliția secretă politică din Germania nazistă. [Pr.: ghe- – Var.: gestapóu s. n.] – Din germ. Gestapo. Sursa: DEX '98.

21 noiembrie PODUT, CARENALA, EXCERPTE, ROBOTE, CROV, OTANJEAU, PISTUIA  - topuri la partida Duplicat de la ora 8. Foto 1 - Incotro, foto 2 - Bertailinc.
PODÚȚ¹, poduți, s. m. (Iht.) Scobar. – Din magh. paduc. Sursa: DEX '98.
PODÚȚ², poduțuri, s. n. Podeț. – Pod + suf. -uț. Sursa: DEX '98.
CARENÁL, -Ă, carenali, -e, adj. Al carenei florilor. – Din fr. carénal. Sursa: DEX '98.
EXCÉRPTE s. n. pl. 1. pasaje, termeni extrași dintr-o lucrare; extrase. 2. publicații care cuprind extrase, rezumate din anumiți autori sau din lucrări și publicații dintr-un anumit domeniu. (< lat. excerpta). Sursa: MDN.
RÓBOTĂ s. f. 1. (În evul mediu) Obligație în muncă a iobagilor și jelerilor din Transilvania către stăpânul feudal; (mai târziu) muncă pe care o prestau (de câteva ori pe săptămână) țăranii săraci din țările române în folosul boierilor; clacă, boieresc. 2. Muncă, activitate neîntreruptă (și grea). [Acc. și: robótă. – Var.: (înv.) róbot s. n.] – Din sl. robota. Sursa: DEX '98.
CROV, crovuri, s. n. Formă mică de relief cu aspect de depresiune circulară sau alungită, dezvoltată pe loess prin tasare; găvan, padină. – Din scr. crov. Sursa: DEX '98.
OTÂNJÍ, otânjesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A lovi tare pe cineva; a bate. – Et. nec. Sursa: DEX '98.
PISTUÍ, pistuiesc, vb. IV. Intranz. (Rar) A spune „pst” pentru a atrage atenția cuiva, pentru a chema (pe cineva) încet și discret. – Pst + suf. -ui. Sursa: DEX '98.

20 noiembrie NUBIL, JIPI, DIHOCATUL, SERDARII, SPINUTEI  - topuri la partida Duplicat de la ora 19. Foto 1 - Pusica, foto 2 - Prettyflor.
NUBÍL, -Ă, nubili, -e, adj. (Livr.) Care a atins vârsta la care se poate căsători. ♦ P. ext. (Rar; despre unele părți ale corpului) Ajuns la deplină dezvoltare; format. – Din fr. nubile, lat. nubilis. Sursa: DEX '98.
JIP², jipi, s. m. (Reg.) Copac tânăr, lung și subțire. – Din magh. zsup. Sursa: DEX '98.
jip⁴, jipi, s.m. (reg.) legătură, maldăr (de paie, de fân, de răchită, de strujeni), bâlie. Sursa: DAR.
dihocá vb., ind. prez. 3 sg. și pl. dihoácă. Sursa: Ortografic.
SERDÁR, serdari, s. m. 1. (În sec. XVII-XVIII, în Țara Românească și Moldova) Comandant de oaste, mai ales de călărime. ◊ Marele serdar sau serdarul mare = comandant de oaste facând parte dintre boierii de divan. Serdar de mazili = comandantul călărimii formate din boierii mazili. 2. (În sec. XVIII-XIX) Boier de rang mijlociu. – Din tc. serdār. Sursa: DEX '98.
SPINÚȚĂ, spinuțe, s. f. Plantă erbacee cu flori de culoare albastru-închis, rar albe, dispuse în capitule globuloase; bănică (Phyteuma orbiculare). – Spin¹ + suf. -uță. Sursa: DEX '98.
SPINÚȚĂ s. v. cărbune. Sursa: Sinonime.

19 noiembrie Mejuly (foto 2) ii administreaza lui Alehin (robot) 8 scrabble in primele tururi ale partidei Alehin - Mejuly 542 - 747.
Un record practic imposibil de depasit, daca adversarul nu doarme in timpul partidei.
Partida poate fi analizata pe indelete la Library Mejuly 79 dupa ce deschideti programul Wordbiz.
Urmariti filmul meciului la http://www.youtube.com/watch?v=HHMBr88W80Y.

18 noiembrie TROACARE, PECIILE, NAZII, AXION, MATOSITE, HUMUS, SUVENIRI, CARDONI, PALP - topuri la partida Duplicat de la ora 17. Foto 1 -Miculprint, foto 2 - Picderoua.
TROACÁR, troacare, s. n. Palton sau pardesiu femeiesc mai scurt. – Din fr. trois-quarts. Sursa: DEX '98.
PÉCIE, pecii, s. f. (Înv. și reg.) Carne macră de vită, de oaie sau de porc (mai ales de pe lângă șira spinării). – Din magh. pecsenye. Sursa: DEX '98.
NÁDĂ, nade, s. f. 1. Hrană naturală sau imitație de hrană care se pune într-o unealtă de pescuit sau într-o cursă pentru a ademeni și a prinde peștii sau alte animale; momeală. ♦ Fig. Ispită, tentație; cursă. 2. Parte înnădită, adăugată la un obiect; înnăditură. [Pl. și: (2) năzi] – Din bg. nada. Sursa: DEX '98.
AXIÓN, axioane, s. n. Imn de slavă (în biserica ortodoxă). [Pr.: -xi-on]. – Din ngr. axión[esti]. Sursa: DEX '98.
MATOSÍT, -Ă, matosiți, -te, s. f. adj. (Pop. și fam.) Care este amețit de băutură; beat. – V. matosi. Sursa: DEX '98.
HÚMUS s. n. Amestec de substanțe organice amorfe aflat în sol, care îi condiționează fertilitatea și care este rezultat din transformarea materialului vegetal sub acțiunea microorganismelor. – Din fr., lat. humus, germ. Humus. Sursa: DEX '98.
suveniri provine din suvenire F107 (Substantiv feminin, Nominativ-Acuzativ, plural, nearticulat).
CARDÓN s. m. Plantă erbacee legumicolă din familia compozeelor, cultivată la noi pe suprafețe mici pentru pețiolul frunzelor și nervura principală, care sunt comestibile (Cynara cardunculus). – Din fr. cardon. Sursa: DEX '98.
PALP s. m. fiecare dintre cele două apendice mobile sub maxilarul inferior la artropode și crustacee, pentru pipăirea și prinderea alimentelor. (< fr. palpe, lat. palpus). Sursa: MDN.

17 noiembrie COGURA, SNIT, BULET, BARSA - Mihaimos; RINDATA - Xiezi, in meciul Mihaimos - Xiezi 598 - 493.
COGURA - Cuvant inexistent.
ȘNIT, șnituri, s. n. 1. Suprafață formată de marginile tăiate ale unei cărți. 2. Marginea liberă a tălpii la încălțăminte. – Din germ. Schnitt. Sursa: DEX '98.
BULÉT, buleți, s. m. Denumire dată articulației gleznei calului, situată între chișiță și osul fluierului. – Din fr. boulet. Sursa: DEX '98.
BULÉT² s. n. 1. cocoloș de vată în pansamentele dentare. 2. mic cocoloș de carne, cașcaval etc.; perișoară, chifteluță. (< fr. boulette). Sursa: MDN.
BẤRSĂ, bârse, s. f. Bucată de fier sau de lemn care leagă între ele brăzdarul, cormana și plazul plugului. – Cf. alb. vërz. Sursa: DEX '98.
RINDATA - Cuvant inexistent.

16 noiembrie PTERODON, IUSNIND - Ghylls (robot); FTIZIEI - Doctorlov (foto 2), in meciul Ghylls - Doctorlov 338 - 571.
PTERODÓN, pterodoni, s. m. (La pl.) Gen de mamifere carnivore fosile din eocen, asemănătoare cu hienele; (și la sg.) mamifer din acest gen. – Din fr. ptérodon. Sursa: DEX '98.
IUȘNÍ, iușnésc, vb. IV. Tranz. (Var.) A iuști². (cf. iuști); IUȘTI interj. (Reg.) Cuvânt care imită sunetul produs de plesnitura biciului. – Onomatopee. Sursa: DEX '98.
FTIZÍE, ftizii, s. f. Tuberculoză pulmonară; oftică, atac. – Din fr. phtisie, lat. phtisis. Sursa: DEX '98.

15 noiembrie OHABA, JANT, CUCOVA - Nefertiti (robot); MESTECII, SOLDIILE  - Tsunamic (foto 2), in meciul Nefertiti - Tsunamic 472 - 596.
OHÁBĂ, ohabe, s. f. (Înv.) 1. Moșie (ereditară) inalienabilă, scutită de impozite și de prestații. 2. Denumire a imunității boierești și mănăstirești în evul mediu, în Țara Românească. – Din sl. ohaba. Sursa: DEX '98.
JANȚ s. n. 1. Zer untos care se scurge la fabricarea cașcavalului, în urma opăririi cașului cu apă clocotită, constituind materia primă pentru obținerea untului de cașcaval. 2. Partea lichidă rămasă după coagularea laptelui. 3. Zara fiartă rămasă de la prepararea urdei. – Et. nec. Sursa: DEX '98.
JANȚ s. n. (Reg.) Colț de piatră, stâncă. Sursa: DLRM.
CÚCOVĂ, cucove, s. f. (reg.) Specie de lebădă caracterizată printr-o umflătură neagră la rădăcina ciocului; lebădă de vară (Cygnus olor). – Et. nec. Sursa: DEX '98.
MÉSTEC s. m. v. mestecă; méstecă², mésteci, s.f. (reg.) 1. boală contagioasă a oilor și caprelor, care le oprește secreția laptelui; răsfugă. 2. boală contagioasă la om și animale; răsfugă, dalac, bubă-neagră, cărbune, antrax. 3. plantă erbacee cu flori galbene folosită ca medicament împotriva bolilor amintite; răsfug. Sursa: DAR.
sóldie s.f. (înv.) veche monedă italiană care a circulat și la noi. Sursa: DAR.
ȘOLDÍU adj. v. aplecat, înclinat, lăsat, plecat, povârnit, prăvălit, strâmb, șchiopătat, șoldit. Sursa: Sinonime.

14 noiembrie PSEFITE, GOTCELOR, DEPESATA, TARPANII, SAXHORN, IOBAGISEM - topuri la partida Duplicat de la ora 19. Foto 1 - Oneaga, foto 2 - Eliotys, foto 3 - Bertailinc.
PSEFÍT, psefite, s. n. (Geol.) 1. Material detritic care alcătuiește unele roci sedimentare. 2. Denumire pentru rocile sedimentare detritice grosiere. – Din fr. pséphite, engl. psephite. Sursa: DEX '98.
gótcă (-ci), s. f. – 1. Urzică (Tetrao bonasia). – 2. Varietăți de rațe (Anas tadorna, Anas moschata). Origine incertă. Ar putea fi o formație expresivă, ce ar imita strigătul păsării, cf. cotco(dac), după DAR; însă acest cuvînt diferă foarte mult de la rață la urzică. După Scriban, de la got „neam germanic”, ceea ce nu pare posibil. După Bogrea, Dacor., IV, 820, din rut. gotka „urzică”, ce pare totuși a proveni din rom. (Candrea, Elemente, 405). Cihac, II, 502, pleca de la mag. goca „rață”. Sursa: DER.
DEPEȘÁ, depeșéz, vb. I. Tranz. (Rar) A expedia o depeșă; a telegrafia. – Din fr. dépêcher. Sursa: DEX '98.
TARPÁN, tarpani, s. m. Cal sălbatic din stepele sau podișurile Asiei, de culoare brună, cu capul scurt și gros, cu coama scurtă (Equus gmelini). – Din fr. tarpan. Sursa: DEX '98.
SAXHÓRN s. n. familie de instrumente muzicale de suflat, din alamă, în fanfare și orchestre (althorn, fligorn, eufoniu etc.). (< germ. Saxhorn, fr. saxhorn). Sursa: MDN.
IOBĂGÍ, iobăgesc, vb. IV. Intranz. A face muncă de iobag, a trăi în stare de iobag. – Din iobag. Sursa: DEX '98.

13 noiembrie PUNGITA, MOLE, VINATUL - Irefutabil (foto 1); DILI - Cenzurat (foto 2), in meciul Irefutabil - Cenzurat 692 - 332.
PUNGÍ, pungesc, vb. IV. Tranz. 1. (În expr.) A-și pungi gura (sau buzele) = a-și strânge și a-și țuguia buzele. 2. (Înv.) A obține de la cineva bani prin mijloace incorecte. – Din pungă. Sursa: DEX '98.
MÓLĂ s. f. tumoare în uter, după fecundare, împiedicând dezvoltarea fătului. (< fr. môle). Sursa: MDN.
VINÁȚ, vinațuri, s. n. (Pop.) (Varietate) de vin. [Pl. și: vinațe] – Probabil lat. vinaceus. Sursa: DEX '98.
DILÍ, dilésc, vb. IV. (Arg.) 1. Tranz. A lovi, a bate. 2. Tranz. A fura, a șterpeli. (etim. neclară; prob. din gr. δηλέομαι (= a lovi), prin interm. țig.; se poate de asemenea pune în leg. cu țig. da-, part. dilo (= a da) (Graur, Juilland); provine, cu prob. mai mare, din sl. dĕliti (= a împărți, a distribui) (cf. deli); accepția 2. se justifică fără nici o îndoială din expresia a da o lovitură; der. dileală). Sursa: DER.

12 noiembrie ANULAR, CADUCELE, BRIE, RENURILE, HUTANI, COZ, PRODIG  - topuri la partida Duplicat de la ora 18. Foto 1 - Joedoe, foto 2 - Misha46 (pictura, autoportret), foto 3 - Fiul.
ANULÁR, -Ă, anulari, -e, adj. (Rar) De forma unui inel, care se înfățișează ca un inel. – Din fr. annulaire. Sursa: DEX '98.
CADÚC, -Ă, caduci, -ce, adj. Lipsit de trăinicie; șubred, pieritor. ♦ (Despre frunze, flori etc.) Care cade înainte de vreme; care cade în fiecare an. ♦ (Despre acte cu valoare juridică) Care nu (mai) are putere legală. – Din fr. caduc, lat. caducus. Sursa: DEX '98.
BRÍE, brii, s. f. Plantă erbacee aromatică cu frunze ascuțite, cu flori albe și cu fructe aproape cilindrice (Meum athamanticum). – Et. nec. Sursa: DEX '98.
brie² (sortiment de brânză) (fr.) [ie pron. i] s. n., art. brie-ul. Sursa: DOOM 2.
BRIÁ, briez, vb. I. Intranz. (Franțuzism) A se face remarcat prin calități excepționale (mai ales inteligență); a străluci, a se deosebi. [Pr.: bri-a] – Din fr. briller. Sursa: DEX '98.
RENÚRĂ, renuri, s. f. (Tehn.) Canelură. – Din fr. rainure. Sursa: DEX '98.
HUȚÁN, -Ă, huțani, -e, adj., s. m. și f. (Reg.) 1. Adj. Huțănesc. ◊ Cal huțan = cal de munte foarte rezistent, răspândit în nordul Moldovei. 2. S. m. și f. Huțul. – Huț[ul] + suf. -an. Sursa: DEX '98.
huțán, huțánă, huțáni, huțáne, adj., s.m. și f. (reg.) 1. (adv.) huțănesc, a huțulului, de huțul. 2. s.m. huțul, locuitor slav de la izvoarele Siretului și Ceremușului. 3. (fig.) om înalt și voinic. Sursa: DAR.
COZ adv. (Reg.; după adjective ca frumoasă, mândră) Din cale-afară, extrem de..., foarte. Frumoasă coz. – Din tc. koz. Sursa: DEX '98.
coz s. m. – 1. La jocurile de cărți, atu. – 2. Obiect rar, extrem de prețios, minunăție. – 3. (Adv.) Foarte, din cale-afară. Tc. koz (Șeineanu, II, 147; Lokotsch 1217), ngr. ϰόζι. Sursa: DER.
PRODÍG, -Ă, prodigi, -ge, adj. (Livr.) Risipitor, cheltuitor. – Din fr. prodigue, lat. prodigus. Sursa: DEX '98.

11 noiembrie BONCI, ETIOLASE, PIERROT - Ovioptik; BONC, GRUS - Coseris (foto), in meciul Ovioptik -  Coseris 616 - 479.
*bonc¹ (pop.) adj. m., pl. bonci; boáncă, pl. boánce. Sursa: DOOM 2.
ETIOLÁ, etiolez, vb. I. Tranz. A da naștere unei etiolări. [Pr.: -ti-o-] – Din fr. étioler; ETIOLÁRE, etiolări, s. f. Fenomen care apare la plantele crescute în întuneric, manifestat prin alungirea tulpinilor, micșorarea și albirea frunzelor etc., din cauza lipsei de clorofilă. [Pr.: -ti-o-] – V. etiola. Sursa: DEX '98.
PIERROT [PIE-RÓ] s. m. personaj de pantomimă, îmbrăcat în alb și cu o scufie pe cap. (< fr. pierrot). Sursa: MDN.
GRUS ~uri n. Piatră dură, mărunțită și folosită ca așternut pentru șosele. /<germ. Grus. Sursa: NODEX.

10 noiembrie COSAVA, VIPLEI - Lexus (robot); REPETIRI, JAINISTI, DECOFRAM, VAROS, MEGARICA - Cosmindon (foto 2), in meciul Lexus - Cosmindon 557 - 624.
COȘÁVA, s. f. art. Vânt rece, cu viteză mare, asemănător cu bora, care bate primăvara dinspre Alpii Dinarici. – Et. nec. Sursa: DEX '98.
VÍPLĂ s. f. Aliaj de oțel cu crom și nichel, inoxidabil și rezistent la acizi, întrebuințat în tehnica dentară. – Din germ. Wiepla. Sursa: DEX '98.
repețíre, repețíri, s.f. (înv.) repetiție. Sursa: DAR.
JAINÍST, -Ă, jainiști, -ste, adj., s. m. și f. (Adept) al jainismului. [Pr.: ja-i-] – Din fr. jaïniste; JAINÍSM s. n. Religie și școală filozofică indiană, opusă brahmanismului și sistemului de castă al acestuia, întemeiată în sec. VI a. Cr. [Pr.: ja-i-] – Din fr. jaïnisme. Sursa: DEX '98.
DECOFRÁ, decofrez, vb. I. Tranz. A demonta cofrajul în care s-a turnat o piesă, elementele unei construcții de beton etc. – Din fr. décoffrer. Sursa: DEX '98.
VĂRÓS, -OÁSĂ, văroși, -oase, adj. Care conține var, calcaros; cu aspect de var. – Var + suf. -os. Sursa: DEX '98.
varóș s. n. – Suburbie, mahala. Tc. varoș (Tiktin), cf. sb. varoš. Sec. XVIII, înv. Sursa: DER.
MEGÁRIC, -Ă I. adj. școală ~ă = școală filozofică grecească întemeiată de Euclid din Megara, care căuta să unească etica idealistă a lui Socrate cu doctrina eleată asupra existenței imuabile, susținând că singura existență reală ar fi binele. II. adj., s. m. (adept) al acestei școli. (< fr. mégarique). Sursa: MDN. Portret: Euclid din Megara de la commons.wikimedia.org.

9 noiembrie Partida ciudata intre Marinelado (foto) si Hatez, in care robotul arbitru uita sa incheie partida si continua sa distribuie jucatorului albastru litere si dupa ce sacul se ispravise. Apar astfel 105 litere pe tabla plus inca 7 in mana albastrului. Se remarca 2 H si 2 J.

8 noiembrie JUXTA, PIROP, PUFERE - Nicosia (robot); CAFRII - Ender (foto 2, album), in meciul Nicosia -  Ender 475 - 535.
JÚXTĂ, juxte, s. f. Traducere juxtalineară a textelor grecești și latinești. [Var.: iuxtă s. f.] – Din lat. juxta „aproape, lângă”. Cf. juxta[lineară]. Sursa: DEX '98.
JUXTA- Element prim de compunere savantă cu semnificația „lângă”, „alături”. [< lat. iuxta]. Sursa: DN.
PIRÓP s. n. Silicat de magneziu și aluminiu din grupa granatului, de culoare roșie, roșiatică sau neagră, cristalizat în sistemul cubic, folosit ca piatră semiprețioasă. – Din fr. pyrope, germ. Pyrop. Sursa: DEX '98.
PÚFĂR, pufere, s. n. Rondelă de cauciuc, material plastic etc., pe care se sprijină unele aparate pentru a preveni alunecarea lor. – Din germ. Puffer. Sursa: DEX '98/
CÁFRI s. m. pl. Populație de rasă neagră din sudul Africii. – Din fr. Cafres. Sursa: DEX '98.

7 noiembrie AXIS, UCIG, CRENELAU, BRIAZA, TIBA, TORPEDOU, JULEP, HUC, BENTOS, IGA, CARATORE - topuri la partida Duplicat de la ora 11. Foto 1 - Miculprint, foto 2 -  Golanitza.
ÁXIS s. n. A doua vertebră cervicală, care se articulează cu atlasul¹. – Din lat. axis, fr. axis. Sursa: DEX '98.
áxis múndi (lat.) s. m. Sursa: DOOM 2.
UCIG - Forma flexionara Prez. ind. și: (pop.) ucíg] de la UCÍDE, ucíd, vb. III.
CRENELÁ, creneléz, vb. I. Tranz. A face, a construi creneluri într-un zid. – Din fr. créneler. Sursa: DEX '98.
BRIÁ, briez, vb. I. Intranz. (Franțuzism) A se face remarcat prin calități excepționale (mai ales inteligență); a străluci, a se deosebi. [Pr.: bri-a] – Din fr. briller. Sursa: DEX '98.
ȚÍBĂ interj. (Reg.) Cuvânt cu care se alungă câinii. – Cf. ucr. ciba. Sursa: DEX '98.
torpedóu (bord al autovehiculelor) s. n., art. torpedóul; pl. torpedóuri. Sursa: DOOM 2.
JULÉP s. n. 1. soluție de gumă arabică în apă, în care se amestecă un medicament activ. 2. băutură din whisky sau coniac și zahăr, aromată, care se toarnă peste bucățele de gheață și se garnisește cu mentă. (< fr. julep). Sursa: MDN.
huc, hucuri, s.n. (reg.) Rămășiță, brac, gunoi, bucluc, gogleze, goz, huimată. Sursa: DAR.
BÉNTOS s. n. Totalitatea organismelor care trăiesc pe fundul apelor. – Din fr. benthos. Sursa: DEX '98.
ÍGA interj. v. inga; ÍNGA interj. Iată! uită-te! [Var.: íga interj.] – Et. nec. Sursa: DEX '98.
CARATORE - Cuvant valid in LOC4, inexistent in dictionare.

6 noiembrie PALM, PENINE, AFRETATI, VARUS, ANDOSASE, IUISETI - Cygnus (robot); TIFDRUC, BRANET, APIOLINE, GREJUL - Pussy97, in meciul Cygnus - Pussy97 749 - 300.
PALM, palmi, s. m. (Rar) Palmier. – Din fr. palme, germ. Palme. Sursa: DEX '98.
PENÍN, penine, s. n. Mineral constituent al șisturilor cristaline, care formează cristale pe rocile metamorfice și magmatice. – Din fr. pénnine, germ. Pennin. Sursa: DEX '98.
AFRETÁ, afretez, vb. I. Tranz. A închiria o navă pentru transportul de mărfuri; a navlosi. – Din fr. affréter. Sursa: DEX '98.
VÁRUS s. n. (Med.) Deviație a piciorului către înăuntru. – Din fr. varus. Sursa: DEX '98.
ANDOSÁ, andosez, vb. I. Tranz. A indica, pe versoul unui cec, numele persoanei împuternicite să încaseze contravaloarea cecului. – Din fr. endosser. Sursa: DEX '98.
IUÍ, íui, vb. IV. Intranz. (Rar) A chiui. [Pr.: i-u-i] – Iu + suf. -ui (după chiui). Sursa: DEX '98.
TÍFDRUC, tifdrucuri, s. n. 1. Metodă de tipărire cu forme de tipar la care imaginea este realizată prin scobituri gravate. 2. Mașină de tipar cu care se imprimă după tifdruc (1). – Din germ. Tiefdruck. Sursa: DEX '98.
BRÂNÉȚ, brânețe, s. n. 1. (Pop.) Cingătoare (îngustă și lungă) cu care se încing femeile peste catrință. 2. Brăcinar. [Var.: bârnéț s. n.] – Brâu + suf. -eț. Sursa: DEX '98.
APIOLÍNĂ s.f. Principiu activ extras din apiol, care se folosește în medicină ca emenagog. [Pron. -pi-o-. / < fr. apioline]. Sursa: DN.
GREJ s. n., adj. invar. 1. S. n. Fir de mătase naturală brută. 2. Adj. invar. (Despre firele de mătase naturală sau despre mătasea naturală) Care are culoarea naturală. – Din fr. grége. Sursa: DEX '98.

3 noiembrie Maestrul sportului Mihu (foto 1) face 7 depuneri de 7 litere in primele 7 tururi ale partidei cu Nicosia (robot): GALFEDE, CRISPAT, HUSARIME, BENGALUL (x 9 = 338 p!), CARDATUL, INSCENAT, ADIASESI, scor 935 - 422.

GÁLFĂD, -Ă, galfezi, -de, adj. (Reg.) Palid (din cauza unei boli). – Et. nec. Sursa: DEX '98.

2 noiembrie BUSUMAT, FOSGENUL, DUECENTO, SALANDEI, SAGNITEI, MALAIER, FATAREAI - topuri la partida Duplicat de la ora 21. Foto 1 - Mikai, foto 2 - Pusica.
BUȘUMÁ, bușumez, vb. I. Tranz. A freca un cal cu un șomoiog de paie. – Et. nec. Sursa: DEX '98.
FOSGÉN s. n. Compus chimic sub formă de gaz incolor, ușor lichefiabil, cu miros sufocant, puternic iritant al ochilor, foarte otrăvitor, întrebuințat în industria coloranților, medicamentelor etc. și ca gaz de luptă. – Din fr. phosgène. Sursa: DEX '98.
DUECÉNTO s.n. (Lit.) Termen folosit pentru a denumi sec. XIII în Italia și extins apoi asupra artei, literaturii și culturii italiene din acel secol. [Pron. du-e-, var. ducento s.n. / < it. duecento]. Sursa: DN.
ȘALÁNDĂ s.f. v. șaland; ȘALÁND, șalande, s. n. Navă de construcție specială, remorcată sau autopropulsată, folosită în lucrările hidrotehnice, fluviale sau maritime, pentru transportul unor materiale etc. [Var.: șalándă s. f.] – Din fr. chaland. Sursa: DEX '98.
SĂGNÍ, săgnésc, vb. IV. (Reg.) 1. Refl. (Despre cai) A căpăta o rană de la șa, de la ham etc. 2. Tranz. A însemna un animal cu fierul roșu. – Din sagnă. Sursa: DEX '98.
MĂLĂIÉR, mălăieri, s. m. (Rar) Persoană care se ocupa cu negoțul cu mălai (1). ♦ Negustor ambulant care își purta marfa în căruță și care primea plata în natură. – Mălai + suf. -ar. Sursa: DEX '98.
FĂȚĂRÍ, fățăresc, vb. IV. Refl. (Înv.) A se preface, a se fățărnici. – Din fățare (înv. „fățărnicie” < față). Sursa: DEX '98.

1 noiembrie JART, NIU, STAN - Zamolxis (stanga);  FIVE - Ursuza (dreapta), in meciul Zamolxis -  Ursuza 542 - 434.
JART interj. Cuvânt care imită zgomotul produs de o palmă dată cuiva. – Onomatopee. Sursa: DEX '98.
niu (literă grecească) [pron. nĭu] s. m., pl. niu; ν, N.Sursa: DOOM 2.
STAN s. n. v. stană. Sursa: DEX '98.
STAN ~uri n. pop. Partea unei rochii sau cămăși femeiești, care acoperă corpul de la talie în sus. /<ucr., sb. stan. Sursa: NODEX.
Stan s. m. – Stanislav. Sl. Stanislavŭ. Se folosește pentru a exprima ideea de „un oarecare, unul în plus”; Stan și Bran; Stan Pățitul. – Der. Stana (var. Stanca), s. f.; stancă, s. f. (ceucă, Corvus monedula), în ce privește numele comun pentru țigănci, cf. cioacă, cioară. Sursa: DER.
FIVE O'CLÓCK s. n. Ceai servit la ora cinci după-amiază, însoțit de o gustare. ♦ Reuniune amicală făcută după-amiaza (în jurul orei cinci). [Pr.: faiv ă clóc] – Expr. engl. Sursa: DEX '98.