1. Cristi Soare, Bucuresti
2. Maria Batranu, Giurgiu
3. Petre Hristodulo, Bucuresti

156 jucatori
Clasament general
Concursuri, regulament
Turneul Corespondent nr. 3

31 octombrie SPANCA, FELONIEI, COSAVEI - 60Tim (foto 1); HORST, TEX, NARTUL, ZAPT - Zurix (robot), in meciul 60Tim -  Zurix 540 - 485.
SPÁNCĂ, spance, adj., s. f. 1. Adj., s. f. (Varietate de oaie) cu coada lungă, cu lână albă, subțire și deasă, care se obține din încrucișarea rasei țigaie cu rasa merinos. 2. Adj. (Despre lână) care se obține de la oaia spancă (1). – Din rus. șpanka. Sursa: DEX '98.
FELONÍE s. f. (Franțuzism) Act de trădare, lipsă de loialitate de care se făcea vinovat vasalul față de seniorul său. ♦ P. gener. Trădare, infidelitate. – Din fr. félonie. Sursa: DEX '98.
COȘÁVA, s. f. art. Vânt rece, cu viteză mare, asemănător cu bora, care bate primăvara dinspre Alpii Dinarici. – Et. nec. Sursa: DEX '98.
HORST, horsturi, s. n. Regiune a scoarței terestre mărginită de falii, care a rămas ridicată după scufundarea regiunilor vecine. – Din germ. Horst. Sursa: DEX '98. Horst & Graben Flash Animation. De la earthquake.usgs.gov.
TEX s.m. (Text.) Unitate de măsură folosită pentru indicarea fineței firelor și semifabricatelor textile, reprezentând greutatea în grame a 1000 de metri de fir. [< fr. tex]. Sursa: DN.
NART, narturi, s. n. 1. Sumă de bani fixată în trecut de autorități ca limită maximă a impozitului pe produse, pe vite etc. 2. Preț maximal fixat în trecut de autorități pentru vânzarea anumitor mărfuri de primă necesitate; p. ext. preț al unei mărfi. 3. Normă de muncă pe care țăranii clăcăși erau obligați să o realizeze într-o zi pe moșia boierului. – Din tc. nark. Sursa: DEX '98.
ZAPT s. n. (Turcism înv. în expr.) A face (un lucru) zapt = a-și însuși (un lucru) cu forța; a confisca. – Din tc. zabit. Sursa: DEX '98.

30 octombrie JUVETE, RELEG, NAZI, HUMORENCEI, MONOSTIH, POLJELOR, TEUCII - topuri la partida Duplicat de la ora 18. Foto: Screblista.
JUVÉTE, juveți, s. m. Nume generic dat peștilor mărunți. ◊ (Fam.) Epitet dat oltenilor. – Et. nec. Sursa: DEX '98.
juvăț, juvețe, s.n. (reg.) 1. laț, sfâc, arcan (la capătul unui ștreang sau al unei funii) spre a prinde ceva cu el. 2. (la hamurile calului) valul ștreangului. 3. funie de spânzurat oameni; coardă, ștreang de spânzurătoare. Sursa: DAR.
RELEGÁ, relég, vb. I. Tranz. (Înv.) A surghiuni, a izgoni; a expulza. – Din fr. reléguer, lat., it. relegare. Sursa: DEX '98.
NÁDĂ, nade, s. f. 1. Hrană naturală sau imitație de hrană care se pune într-o unealtă de pescuit sau într-o cursă pentru a ademeni și a prinde peștii sau alte animale; momeală. ♦ Fig. Ispită, tentație; cursă. 2. Parte înnădită, adăugată la un obiect; înnăditură. [Pl. și: (2) năzi] – Din bg. nada. Sursa: DEX '98.
HUMOREÁNCĂ, humorénce, s.f. Femeie născută și crescută în localitatea Gura Humorului (din județul Suceava). ♦ Locuitoare din localitatea Gura Humorului. (humorean + suf. -că). Sursa: DOOM.
MONOSTÍH, monostihuri, s. n. Poezie sau strofă alcătuită dintr-un singur vers. – Din fr. monostiche. Sursa: DEX '98.
PÓLJE, polje, s. f. (Geol.) Mare depresiune închisă din regiunile carstice. – Din fr. polje. Sursa: DEX '98.
TÉUCĂ s. f. v. teică; TÉICĂ, teici, s. f. 1. Cutie mobilă (de lemn) în care cad grăunțele din coșul morii înainte de a trece între pietre. 2. Jgheab din care beau sau mănâncă vitele și păsările. 3. (Reg.) Mic vas de lemn legat de o prăjină, cu care se scoate apă dintr-un puț. [Var.: téucă s. f.] – Et. nec. Sursa: DEX '98. Teuca - sus in poza, deasupra pietrei. Foto: http://degetal.ro/unmunte/Trasee/Ciudanovita.aspx.

28 octombrie SART, RANDEAUA, LACERASEM, MAZ, SCOPTII, TVERDO, GNUUL, GOTCE, ZARIFE - topuri la partida Duplicat de la ora 16. Foto: Miculprint.
SART, sarturi, s. n. Odgon de oțel sau de cânepă care servește la fixarea laterală a catargelor și la prinderea scărilor pentru urcarea pe acestea. – Din it. sarta. Sursa: DEX '98.
RÂNDEÁ s. f. v. rindea. Sursa: DEX '98.
randeá, randéle, s.f. (reg.) rozătoare de gutui, de mere. Sursa: DAR. (Probabil răzătoare, nota MG).
rândí, rândésc, vb. IV (reg.) a stabili rândul, ordinea într-o activitate. Sursa: DAR.
LACERÁ, lacerez, vb. I. Tranz. (Livr.) A sfâșia, a rupe în bucăți. – Din fr. lacérer. Sursa: DEX '98.
MAZ subst. (La jocul de cărți; de obicei art.) Sumă cu care un jucător majorează miza inițială. ♦ În plus, pe deasupra. – Din rus. maz. Sursa: DEX '98.
SCOPT adj. v. acrit, acru, alterat, brânzit, descompus, fermentat, împuțit, înăcrit, stricat. Sursa: Sinonime.
tvérdo s. n. (A douăzecea literă a alfabetului chirilic, v. tverdu; pl. -) Sursa: DMLR.
GNU s.m. invar. Specie de antilopă din Africa, de culoare brună-cenușie, cu coarnele scurte și aduse înapoi. [< fr. gnou < cuv. hotentot]. Sursa: DN.
GÓTCĂ, gotce, s. f. (Reg.) Femeiușca cocoșului-de-munte; găină-sălbatică. ◊ Roșu ca (sau cum e) gotca sau roșu gotcă = foarte roșu. – Din ucr. gotka. Sursa: DEX '98.
gótcă (-ci), s. f. – 1. Urzică (Tetrao bonasia). – 2. Varietăți de rațe (Anas tadorna, Anas moschata). Origine incertă. Ar putea fi o formație expresivă, ce ar imita strigătul păsării, cf. cotco(dac), după DAR; însă acest cuvînt diferă foarte mult de la rață la urzică. După Scriban, de la got „neam germanic”, ceea ce nu pare posibil. După Bogrea, Dacor., IV, 820, din rut. gotka „urzică”, ce pare totuși a proveni din rom. (Candrea, Elemente, 405). Cihac, II, 502, pleca de la mag. goca „rață”. Sursa: DER.
GÓTCĂ s. v. chiciură, promoroacă. Sursa: Sinonime.
ZARÍF, -Ă, zarifi, -e, adj. (Înv.) Frumos, strașnic. – Din tc. zarïf. Sursa: DEX '98.

27 octombrie CODROSI, VATASUL, DRUIZI - Maestrul sportului Mihu (foto 1);  LATORFIAN, OCTAEDRE, BEVATRON - Lexus (robot), in meciul Mihu -  Lexus 604 - 585.
CODRÓȘ, codroși, s. m. Gen de păsări migratoare mici, cântătoare, cu penajul cenușiu roșiatic și cu coada lungă, roșie (Phoenicurus); pasăre de acest gen. – Coadă + roșu. Sursa: DEX '98.
VĂTÁȘ s. m. v. vătaf. Sursa: DEX '98.
DRUÍD s.m. Nume dat preoților vechilor celți, aleși pe viață de către nobilimea tribală, care au jucat un rol important în viața juridică și politică a triburilor până la cucerirea Galiei de către romani. [Pron. dru-id. / < fr. druide, cf. lat. druidae]. Sursa: DN.
LATORFIÁN, -Ă adj., s. n. (din) etajul inferior al oligocenului din estul și centrul Europei. (< fr. lattorfien). Sursa: MDN.
OCTAÉDRU ~e n. Poliedru regulat cu opt fețe. [Sil. -dru-] /<fr. octaedre. Sursa: NODEX. Desen: ro.wikipedia.org.
BEVATRÓN s.n. Accelerator de particule capabil să dea electronilor o energie de miliarde de electronvolți. (din fr. bévatron). Sursa: MDN.

.26 octombrie SACOVITA, FLORENI, AEROGENUL, RADUL, MITOZA, AMITOZA, CERCELAT - topuri la partida Duplicat de la ora 13. Foto: Efemeride
SACÓVIȚĂ, sacovițe, s. f. (Reg.) Sicaiță. – Et. nec; SICÁIȚĂ, sicaițe, s. f. (Reg.) Instrument de fier, lung, subțire și ascuțit la vârf, cu care se descarcă plasa în timpul scoaterii năvodului; sacoviță. [Pr.: -ca-i-] – Et. nec. Sursa: DEX '98.
FLOREÁN, -Ă, floreni, -e, s. m., adj. 1. S. m. (Ornit.) Florinte. 2. Adj. (Rar; despre vite) Bălțat; cu pete. – Floare + suf. -ean. Sursa: DEX '98.
AEROGÉN, -Ă adj. 1. produs prin intermediul aerului atmosferic. 2. de origine respiratorie. 3. (despre bacterii) care descompune substanțe solide sau lichide în suprafețe gazoase. (< fr. aérogène). Sursa: MDN.
RAD, razi, s. m. (Fiz.) Unitate de măsură egală cu doza radiației care cedează o energie de 100 de ergi unui gram din substanța în care este absorbită. – Din fr. rad. Sursa: DEX '98.
MITÓZĂ, mitoze, s. f. Diviziune celulară caracterizată prin apariția cromozomilor. – Din fr. mitose. Sursa: DEX '98/
AMITÓZĂ s. f. Diviziune directă a celulelor prin strangulare, înmugurire etc., fără apariția cromozomilor. – Din fr. amitose. Sursa: DEX '98.
CERCELAT, -Ă, cercelați, -te, adj. Împodobit cu cercei. – Cercel + suf. -at. Sursa: DEX '98.

26 octombrie UI, PAG - Albinamaia; IRA, JAB - Bulibasa (foto), in meciul Albinamaia -  Bulibasa 473 - 520.
UI interj. 1) (se folosește pentru a exprima durere, necaz, mirare, surprindere) Vai! Of! 2) (se folosește, repetat, pentru a însoți o chiuitură în timpul jocului, la nunți etc.). /Onomat. Sursa: NODEX.
PAG págă, pagi, páge (mai ales despre cai) Care este de culoare neagră sau roșcată, cu pete mari albe. /<sl. pĕgŭ. Sursa: NODEX.
PAG¹ s. m. v. paj. Sursa: DEX '98.
íră, s.f. 1. (reg.) Blană de animal rasă de păr. 2. (reg.) Curelușă subțire cu care ciobanii își cos cojoacele. Sursa: DAR.
ÎRA interj. (Pop.; rostit cu î prelungit) Exclamație care exprimă mirare, uimire, ciudă etc. [Var.: ắra interj.] – Onomatopee. Sursa: DEX '98.
JAB, jaburi, s. n. Lovitură repetată la box, plasată în regiunea nasului, prin care se urmărește agasarea și dezorientarea adversarului. [Pr.: geb]. – Din engl. jab. Sursa: DEX '98.

21 octombrie AGESTISE, JOULE, ZEE - Maestra sportului Acidula (foto 1); POCOI, ANGEITA, MIU - Beefix (robot), in meciul Acidula -  Beefix 441 - 402.
AGESTÍ, agestesc, vb. IV. (Reg.) 1. Tranz. A stăvili o apă curgătoare, îngrămădind bușteni, crengi etc. la o cotitură a ei. 2. Refl. (Despre bușteni, crengi etc.) A se îngrămădi la cotitura unui râu, formând un fel de stăvilar. ♦ Fig. (Despre oameni) A se pripăși, a se aciua. – Din agest. Sursa: DEX '98.
JOULE, jouli, s. m. Unitate de măsură a energiei, egală cu lucrul mecanic efectuat de forța de un newton, când punctul ei de aplicație se deplasează cu un metru în direcția și în sensul forței. [Pr.: jul] – Din fr., enlg. joule. Sursa: DEX '98.
!zée (înv., rar) s. f., art. zéea, g.-d. art. zéei; pl. zée. Sursa: DOOM 2.
pocói¹ s.n. (reg.) cameră de locuit. Sursa: DAR.
pocoí², pocoiésc, vb. IV (înv. și reg.) a consuma. Sursa: DAR.
pocoí²pocói s. m. Sursa: Ortografic.
ANGEÍTĂ, angeite, s. f. Inflamație a vaselor sangvine. – Din fr. angéite. Sursa: DEX '98.
miu (literă grecească) [pron. mĭu] s. m., pl. miu; μ, Μ.Sursa: DOOM 2.

20 octombrie CURMANE, UCISURI, IJE - Danivinca (foto); LER, STEN - Hyhs1324, in meciul Danivinca - Hyhs1324 515 - 444.
CURMANE - Cuvant inexistent.
UCÍS, ucisuri, s. n. (Rar) Ucidere. – V. ucide. Sursa: DEX '98.
íje s. m. Sursa: Ortografic.
LER interj. Cuvânt care apare ca refren în colinde, cărora le dă un anumit colorit eufonic. [Var.: léroi, léroloi, lérui, lérului interj.] – Probabil lat. [Ha]llelu[iah, Domine]. Sursa: DEX '98.
ler² s.n. (reg.) 1. vreme, timp; floarea vârstei. 2. farmec, haz. Sursa: DAR.
STEN, steni, s. m. Unitate de măsură a forței egală cu forța care imprimă o accelerație de un metru pătrat pe secundă unei mase de o tonă. – Din fr. sthène. Sursa: DEX '98.

18 octombrie SEN, SLATINA, OGOIM - Viojondoe; SEA, HEC - Prostovana (foto), in meciul Viojondoe - Prostovana 431 - 527.
SEN, seni, s. m. Monedă divizionară japoneză, valorând a suta parte dintr-un yen. – Din fr. sen. Sursa: DEX '98.
SEN² s.m. Monedă divizionară în Cambodgia, Indonezia, Malaiezia și Brunei, a suta parte dintr-un riel, respectiv rupiah, ringgit (dolar) și dolar. (cf. engl., fr. sen < indonez. sen, senti < engl. cent) [și AHDEL]. Sursa: MDN.
SLÁTINĂ, slatine, s. f. 1. Izvor de apă (minerală) sărată; saramură. ♦ Teren mlăștinos și sărat. 2. Mâncare prea sărată. – Din sl. slatina. Sursa: DEX '98.
OGOͲ, ogoiesc, vb. IV. Refl. și tranz. (Pop.) A (se) liniști, a (se) potoli, a (se) domoli, a (se) calma. ♦ Tranz. A menaja, a cruța. [Var.: ogoiá vb. I] – Din scr. ugojiti. Cf. sl. goĩ „pace”. Sursa: DEX '98.
ȘEA s. f. v. șa. Sursa: DEX '98.
HEC interj. Cuvânt care imită sughițul. – Onomatopee. Sursa: DEX '98.

17 octombrie VUTCI, BUDAM - Oji62 (foto 1); AVIAR, GOME - Numaieu (foto 2), in meciul  Oji62 - Numaieu 612 - 581.
vútcă (-ci), s. f. – Rachiu foarte tare. – Var. vodcă. Pol. wodka (Tiktin). – Der. vutcar, s. m. (fabricant de votcă), sec. XVIII. Sursa: DER.
BUDÁ, budez, vb. I. Tranz. (Livr.) A ține la distanță, a-și exprima nemulțumirea (față de cineva) printr-o atitudine indiferentă sau morocănoasă. – Din fr. bouder. Sursa: DEX '98.
AVIÁR, -Ă adj. Referitor la păsări. [Pron. -vi-ar. / < fr. aviaire]. Sursa: DN.
GÓMĂ¹, gome, s. f. 1. Tumoare cu aspect de noduli, de natură infecțioasă sau parazitară, care apare pe piele, ficat etc. 2. Secreție cu aspect vâscos produsă de unele plante sub acțiunea bacteriilor parazite. – Din fr. gomme. Sursa: DEX '98.

14 octombrie PLINIT, PLACIDA, DECUVASI - Selena1001 (foto 1); FUGOS, TAH - Danutza (foto 2), in meciul  Selena1001 - Danutza 639 - 431.
PLINÍ vb. v. achita, comite, completa, efectua, executa, face, făptui, împlini, îndeplini, înfăptui, întregi, lichida, onora, plăti, realiza, rotunji, satisface, săvârși, umple. Sursa: Sinonime.
PLACÍD, -Ă, placizi, -de, adj. Calm, potolit, liniștit, blajin; exagerat de calm, indiferent, flegmatic, pasiv. – Din fr. placide. Sursa: DEX '98.
DECUVÁ, decuvez, vb. I. Tranz. A trage vinul din cada de fermentație în butoaie. – Din fr. décuver. Sursa: DEX '98.
FUGÓS, -OÁSĂ, fugoși, -oase, adj. (Franțuzism, rar) Care are o fire iute; aprig, impetuos. – Din fr. fougueux. Sursa: DEX '98.
ȚAH interj. (Rar; repetat) Cuvânt care imită lătratul câinelui; ham¹. – Onomatopee. Sursa: DEX '98.
TAH s. v. stenograf. Sursa: Sinonime.

14 octombrie SUDATIA, PREVARICAU, FENIX, IUSNEAU, PEFUGAU - topuri la partida Duplicat de la ora 16.
SUDÁȚIE, sudații, s. f. 1. Provocare a unei transpirații excesive, prin mijloace terapeutice, în scopuri curative; p. gener. transpirație (abundentă). 2. Procedeu de separare a două sau mai multor substanțe dintr-un amestec, bazat pe diferența punctelor de topire. – Din fr. sudation, lat. sudatio. Sursa: DEX '98.
PREVARICÁ, prevarichez, vb. I. Intranz. (Livr.) A contraveni prin rea-credință, abuz, fraudă de la îndatoririle și obligațiile de serviciu. – Din fr. prévariquer. Sursa: DEX '98.
FÉNIX s. m. (Mitol.; în sintagma) Pasărea fenix = pasăre fabuloasă despre care cei vechi credeau că este unică pe lume și care, când își simțea sfârșitul aproape (o dată la 500 de ani), se arunca în foc și renăștea din propria ei cenușă, ca simbol al reînnoirii veșnice. [Scris și: phoenix. – Var.: (înv.) feníce s. m.] – Din fr. phénix, lat. phoenix. Sursa: DEX '98.
IUȘNÍ, iușnésc, vb. IV. Tranz. (Var.) A iuști². (cf. iuști); IUȘTI interj. (Reg.) Cuvânt care imită sunetul produs de plesnitura biciului. – Onomatopee. Sursa: DEX '98.
PEFUGÁ vb. I. v. păfuga; PĂFUGÁ, păfúg, vb. I. Tranz. (Reg.) A fugări, a alunga. [Var.: pefugá vb. I] – Pe + fugă. Sursa: DEX '98.

13 octombrie BUS, EGOTIST, LED - Mikai (foto), in meciul  Inocelmov - Mikai 378 - 509.
BUS s. n. 1. (Inform.) Cale de dirijare a informațiilor. 2. Conductor comun al mai multor circuite. (< fr. bus). Sursa: MDN.
BUȘ s. v. pumn. Sursa: Sinonime.
EGOTÍST, -Ă, egotiști, -ste, adj. (Adesea substantivat) Stăpânit de egotism; determinat de egotism. – Din fr. égotiste; EGOTÍSM s. n. Atitudine individualistă care provine din acordarea unei importanțe exagerate propriei persoane. – Din fr. égotisme. Sursa: DEX '98.
LED, leduri, s. n. (Electron.) Diodă (electro)luminescentă. – Din engl. led. Sursa: DEX '98.

11 octombrie PIL, EDEN, PES, JOTA, TREND - Micasirea; NEV, FON - Crism0na in meciul  Micasirea - Crism0na 405 - 466.
PIL interj. Strigăt cu care vânătorii îndeamnă câinele să se arunce asupra vânatului. – Din fr. pille. Sursa: DEX '98.
-PÍL² elem. „rețea”. (< fr. -pile, cf. gr. pilos). Sursa: MDN.
pil (píluri), s. n. – 1. Vargă, băț. – 2. (Olt.) Bici, cravașă. Origine incertă. Ar putea fi vorba de un lat. *pillum, cf. pilla › piuă, în loc de pila „stîlp” și pilum „suliță”; în acest caz ar fi însemnat la început „piuă”. Nu e o constatată o pronunțare patalizată, care ar proba acest etimon; în plus, se mai consideră ca der. de la pil, cuvintele pilos (var. chilos), adj. (puternic, rezistent; încăpățînat, îndărătnic) și pilug (var. chilug, v. aici). Sursa: DER.
EDÉN n. livr. 1) rel. Loc al fericirii supreme unde se crede că nimeresc după moarte sufletele celor evlavioși; rai; paradis. 2) fig. Loc care încântă și desfată; rai; paradis. 3) fig. Stare de fericire absolută; rai; paradis. /<fr. éden. Sursa: NODEX.
peș s.n. (pop.) 1. partea dinainte a unui zid. 2. latură, coastă, rână; (în loc. adv.) într-un peș = pe o parte, într-o latură, într-o rână, înclinat, oblic, pieziș. Sursa: DAR.
JÓTĂ, jote, s. f. Dans popular spaniol cu mișcări repezi și cu acompaniament de castaniete, la care perechile dansează față în față pe loc. [Pr.: hotă] – Din sp. jota. Sursa: DEX '98.
TREND s.n. Direcție principală de dezvoltare a unui fenomen, a unei evoluții pe termen lung; mișcare economică de lungă durată (< engl. trend). Sursa: MDN.
NEV, nevi, s. m. Tumoare benignă a pielii, uneori colorată în brun, cenușiu sau albastru. – Din lat. naevus. Sursa: DEX '98.
FON, foni, s. m. (Fiz.) Unitate de măsură pentru nivelul de intensitate al unui sunet, apreciat după senzația auditivă pe care o produce acesta. – Din fr. phone.
Sursa: DEX '98.

Jota Asturiana
www.youtube.com

9 octombrie ACHIURI, VRAM, NENUFARI, AMETROP, PIREX, RALANTIUL, BOIURILE, CIGE, CEPAIND, BUICIT - topuri la partida Duplicat de la ora 4. 1. Boema, 2. Somebody (foto 1), 3. Mosgerila (foto 2) - toti in afara de concurs.
ACHÍU¹, achii, s. m. (Bot.: înv.) Țelină¹. – Cf. lat. apium. Sursa: DEX '98.
ACHÍU², achiuri, s. n. 1. Bilă de încercare la jocul de biliard, care urmează să stabilească persoana care începe partida. 2. Tac². – Din fr. acquit. Sursa: DEX '98.
VRAM - Forma flexionara de la A VREA, vb. II (imperfect: vream, vram).
NENUFÁR, nenufari, s. m. (Bot.; livr.) Nufăr. – Din fr. nénuphar. Sursa: DEX '98.
AMETRÓP, -Ă, ametropi, -e, adj., s. m. și f. (Persoană) care suferă de ametropie; AMETROPÍE s. f. Tulburare a vederii datorată unui viciu de refracție în mediile transparente ale ochiului. – Din fr. amétropie. Sursa: DEX '98.
PÍREX s. n. Sticlă rezistentă la variații bruște de temperatură, din care se fac mai ales aparate de laborator. – Din fr. pyrex. Sursa: DEX '98.
RALANTÍ s. n. 1. mers încetinit al unui motor cu ardere internă. 2. (cinem.) proiecție în care mișcările se efectuează cu o viteză mai redusă decât în realitate. (< fr. ralenti). Sursa: MDN.
BOI², boiuri, s. n. (Pop.) Trup, statură, înfățișare, fizionomie. – Din tc. boy. Sursa: DEX '98.
CÍGĂ, cige, s. f. 1. (Min.) Scripete fix. 2. (Zool.) Cochilie de gasteropod. – Din magh. csiga. Sursa: DEX '98.
cígă mícă s. f. – Varietate de ciuperci. Mag. csigabiga „melc,” prin falsă asociere cu mic (Cihac, II, 490; DAR). Sursa: DER.
CEPĂÍ, cepăiesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A păși, producând un zgomot ușor; a lipăi. – Cf. magh. csapni. Sursa: DEX '98.
BUICÍ, buicesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) 1. (Despre plante și vite) A se dezvolta, a crește peste măsură (în dauna rodului). 2. (Despre animale sălbatice) A se ivi, a ieși din ascunzătoare. – Din buiac. Sursa: DLRM.

8 octombrie COTELIM, RINE, FRETA, BECATINA - Fabianism (foto 1); MASCURII - Cygnus (robot), in meciul  Fabianism - Cygnus 707 - 541.
cotelí, cotelésc, vb. IV (reg.) 1. a căuta cu de-amănuntul; a scotoci, a scobeli, a cotrobăi, a coleși. 2. a umbla prin casă după treburi. 3. a linge farfuriile, a linchi din oale. 4. a fura. 5. a încerca vasele de lut dacă sunt bune. 6. a coti. 7. (refl.) a se rostogoli. Sursa: DAR.
RÍNĂ, rine, s. f. Jgheab prin care metalele și aliajele topite se scurg din cuptoare în oalele de turnare sau de transport. – Din germ. Rinne. Sursa: DEX '98.
FRETÁ, fretez, vb. I. Tranz. 1. A asambla două piese metalice prin strângere, fie prin contracția piesei cuprinzătoare, care a fost încălzită înainte de asamblare, fie prin dilatarea piesei cuprinse, care a fost răcită în prealabil. ♦ A asambla două tuburi metalice coaxiale, astfel încât tubul exterior să strângă tubul interior. 2. A asambla mai multe piese sau a consolida un obiect prin strângere cu o fretă sau cu un bandaj exterior; a cercui. – Din fr. fretter. Sursa: DEX '98.
BECAȚÍNĂ (după fr. becassine) s. f. Pasăre migratoare din ordinul caradriiformelor, de pasaj în România, cu ciocul lung, drept, subțire și flexibil, cu penaj maroniu dungat cu galben și negru, cu carnea gustoasă, care trăiește în regiunile mlăștinoase (Gallinago); becață. Sursa: DE.
MÁSCUR, mascuri, s. m. (Reg.) Porc mascul (1) (castrat). [Acc. și mascúr] – Lat. masculus. Sursa: DEX '98.

7 octombrie STAMPI, ILAU - Cruella (robot); CROV - Coky (foto 2), in meciul  Cruella - Coky 501 - 561.
STÂMPÍ, stâmpésc, vb. IV, Intranz. (Reg.) A înceta, a conteni. – Et. nec. Sursa: DEX '98.
ILẮU, ilaie, s. n. (Reg.) Nicovală. [Var.: iléu, iléie s. n.] – Din magh. üllő. Sursa: DEX '98. Foto: ro.wikipedia.org.
CROV, crovuri, s. n. Formă mică de relief cu aspect de depresiune circulară sau alungită, dezvoltată pe loess prin tasare; găvan, padină. – Din scr. crov. Sursa: DEX '98.

5 octombrie ZUF, PESCARIT, STEN - Ivanhoe; GIRODINE, SAMBRASI, FUGOASEI, AMIDE - Nutistep, in meciul  Ivanhoe - Nutistep 537 - 534.
ZUF s. n. (înv.) Sortiment de stofă de lână fină și ușoară. – Din tc. sof. Sursa: DEX '98.
PESCĂRÍ, pescăresc, vb. IV. Intranz. și tranz. (Reg.) A pescui. – Din pescar. Sursa: DEX '98.
STEN, steni, s. m. Unitate de măsură a forței egală cu forța care imprimă o accelerație de un metru pătrat pe secundă unei mase de o tonă. – Din fr. sthène. Sursa: DEX '98.
GIRODÍNĂ, girodine, s. f. Giravion la care sustentația în aer este asigurată de un rotor plasat independent de elice. – Din fr. girodyne. Sursa: DEX '98.
SÂMBRÁȘ, sâmbrași, s. m. (Înv. și reg.) Persoană care se însoțește cu alta în vederea aratului sau a alcătuirii unei stâne pentru văratul oilor. – Sâmbră + suf. -aș. Sursa: DEX '98.
FUGÓS, -OÁSĂ, fugoși, -oase, adj. (Franțuzism, rar) Care are o fire iute; aprig, impetuos. – Din fr. fougueux. Sursa: DEX '98.