- Jocuri de cuvinte gen scrabble si rebus
Internet Scrabble Club - Scrabble online in limbile romana, engleza, franceza, italiana si olandeza; inscriere gratuita cu pseudonim si parola 
 
- Jocuri logice clasice
- Mini-jocuri  +13 ani!
- Cronica Scrabble in Romania
- Dictionar de cuvinte scurte
- Jocuri si exercitii rebusiste
- Scramble
- Azi pe ISC
- Albume foto de la turnee de Scrabble
- Invitatii lui Mosgerila
- Consultatii Scrabble
- Evenimentul zilei

   Discuta cu Mosgerila sau trimite-i un mesaj

Cauta un cuvant-titlu:

Cauta o forma flexionara >>

Initiere in Scrabble:
Scrabble in lume | Primii ani in Romania
Scrabble - sport | Cluburi sportive
Recuzita jocului | Valoarea si frecventa literelor in 38 de limbi si alte limbaje de comunicare

TOP-10

Programe de Scrabble:
- Wordbiz, Scrabble online gratuit
- Anascrab7 - Joc de cuvinte competitional sau de antrenament
- Scrabrom - Scrabble duplicat sau asistent pentru rezolvarea unor probleme
 

Azi pe ISC

Arhiva
 

Septembrie 2010

Evenimentul
zilei la
Mosgerila

Intamplari, poze, muzica s.a.

Stiati ca...?

- Puteti goli continutul ferestrei principale din Wordbiz cu comanda cle.

Iconuri ISC pentru decorarea legaturii de pe desktop

30 septembrie ANINUL, FUX - Puricel (pictura de Misha46); LOM, IOVE - 99Brk, in meciul Puricel - 99Brk 484 - 502.

 anín (aníni), s. m. – Specie de arbore. – Var. anine, arin(e). – Mr. arin, megl. rin. Lat. *alninus, de la alnus (Hasdeu 1205; Densusianu, Hlr. 119; Candrea, Conv. lit., XXXIX, 1120; Pu?cariu 90; REW 375a; DAR; Rosetti, Rhotacisme, 20). Pentru cuvîntul lat., cf. Meillet, s. v. alnus. Alternan?a arin – anin pare sa arate ca trebuie plecat de la o forma disimilata *alinus › arin, care ulterior s-ar fi asimilat arin › anin. Ambele forme rom. se bucura de mare circula?ie, anin mai ales în Munt. ?i Banat. Schimbarea de accent trebuie sa fie proprie lat. Meyer-Lübke, ZRPh., VIII, 147, Hasdeu ?i Densusianu considera forma anin anterioara lui arin. Der. anina, s. f. (fruct de arin); anina?, s. m. (liliac salbatic); aninet, anini?, s. n. (padurice de arini); arini?te, (var. anini?te), s. f. (arini?). Sursa: DER.
 FUX s. n. Aducere pe linia de plutire a bu?tenilor în?epeni?i prin împingerea ?i rasucirea lor cu ajutorul ?apinei. – Din germ. Fuchs. Sursa: DEX '98.
 LOM, lomuri, s. n. Ranga speciala de o?el, folosita la lucrarile de a?ezare a ?inelor de cale ferata. – Din rus. lom. Sursa: DEX '98.
 ióva (-ve), s. f. – Varietate de salcie (Salix capraea). Sl. (bg., sb., rut.) iva (Conev 49; DAR). Sursa: DER.

28 septembrie PACURIE, XU - Mogulu2009; AGNOSTIC, BACANISE - Agnostic (foto), in meciul Mogulu2009 - Agnostic 519 - 649.
PACURÍU, -ÍE, pacurii, adj. (Rar) De culoarea pacurii; negru. – Pacura + suf. -iu. Sursa: DEX '98.
XU s.m. Moneda divizionara în Vietnam, a suta parte dintr-un dong. ? Moneda divizionara din fostul Vietnam de Sud, echivalenta cu un cent. (din vietnam. xu < fr. sou = veche moneda fr. egala cu 12 denari sau moneda fr. de 5 centime < v. fr. sol < lat. târzie solidus = solid¹; cf. engl., fr. xu) [?i MW]. Sursa: MDN.
AGNÓSTIC, -A, agnostici, -ce, adj., s. m. ?i f. 1. Adj. Care apar?ine agnosticismului, privitor la agnosticism. 2. S. m. ?i f. Adept al agnosticismului. – Din fr. agnostique; AGNOSTICÍSM s. n. Concep?ie filozofica idealista care neaga, par?ial sau total, posibilitatea cunoa?terii obiective a lumii, a esen?ei fenomenelor. – Din fr. agnosticisme. Sursa: DEX '98.
BACANÍ, bacanesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A vopsi cu bacan¹ (2). – Din bacan¹; BACÁN¹ s. n. 1. Lemn de culoare ro?iatica al unui arbore exotic (Haematoxylon campechianum). 2. Colorant ro?u, ob?inut prin fierbere, din bacan¹ (1). – Din tc. bakam. Sursa: DEX '98.

27 septembrie CRUPOANELE, CIONTEA - Mirisola; SALGAII, OMOFAGI, GHETRA, DERBY - Ghylls (robot, foto), in meciul Mirisola - Ghylls 510 - 493.
CRUPÓN, crupoane, s. n. 1. Partea din mijloc a unei piei de tabacarie, mai groasa ?i mai rezistenta, cuprinsa între coada ?i gât. 2. Placa de cauciuc din care se taie pentru încal?aminte. – Din fr. croupon. Sursa: DEX '98.
CIONTÍ vb. IV. v. ciunti. Sursa: DEX '98.
?ALG?U, ?algai, s. m. 1. (Înv.) Lucrator în ocnele de sare. 2. (Reg.) Condamnat la munca în ocne; ocna?. – Din magh. sóvágó. Sursa: DEX '98.
OMOFÁG, -A, omofagi, -ge, adj. Care se hrane?te cu carne cruda. – Din fr. omophage. Sursa: DEX '98.
GHÉTRA, ghetre, s. f. 1. Învelitoare de postav, de fetru etc. care acopera glezna ?i partea de deasupra a încal?amintei barbate?ti. 2. Fâ?ie de piele care serve?te la protec?ia gleznei muncitorilor metalurgi?ti, în timpul lucrului. – Din fr. guêtre. Sursa: DEX '98.
dérby (angl.) / dérbi (cursa de calarie, întrecere sportiva) s. n., art. dérby-ul / dérbiul (-bi-ul); pl. dérby-uri / dérbiuri. Sursa: DOOM 2.

26 septembrie CLINT, EBENINA, PRUD, PARINC, HITITUL - Maestrul sportului Mihu (foto 1); FROTA, BIFE, VILOS, EXEMPT, DUSINE - Flysch (robot), in meciul Mihu - Flysch 610 - 422.
CLINT, clinturi, s. n. (Rar) Clintire; mi?care. – Din clinti (derivat regresiv). Sursa: DEX '98.
clin?, clin?e, s.n. (reg.) 1. petec, triunghi de pânza, stofa, piele. 2. petec mic de pamânt în forma de triunghi; clinu?, clini?or. Sursa: DAR.
EBENÍN, -A, ebenini, -e, adj. Negru ca abanosul. – Din fr. ébénin. Sursa: DEX '98.
PRUD, -A, pruzi, -de, adj. (Fran?uzism) Care simuleaza o atitudine virtuoasa, austera. – Din fr. prude. Sursa: DEX '98.
parínc s. m. – Mei. – Var. paring, parîng(a). Lat. panicum (Philippide, Principii, 17; Pu?cariu 1269; Candrea-Dens., 1335; REW 6196), cf. it. panico, fr. panic. Sursa: DER.
HITÍT, -A, hiti?i, -te, s. m. ?i f., adj. 1. S. m. ?i f. Persoana care facea parte dintr-o popula?ie de limba indo-europeana care a patruns în mileniul al II-lea a. Cr. în Asia Mica. 2. Adj. Care apar?ine hiti?ilor (1), privitor la hiti?i. ? (Substantivat, f.) Limba vorbita de hiti?i. – Din fr. hittite. Sursa: DEX '98.
FROTÁ, frotez, vb. I. Refl. (Rar) A se freca, a veni în contact – Din fr. frotter. Sursa: DEX '84.
bífa s. f., g.-d. art. bífei; pl. bífe. Sursa: DOOM 2.
VILÓS, -OÁSA, vilo?i, -oase, adj. 1. (Bot.) Acoperit cu peri mai lungi sau mai scur?i, asemanatori cu lâna. 2. (Anat.; în sintagma) Membrana viloasa = membrana acoperita cu vilozita?i. – Din fr. villeux, lat. villosus. Sursa: DEX '98.
EXÉMPT, -A adj. (jur.) care nu este supus unei obliga?ii, liber de ceva. (< fr. exempt, lat. exemptus). Sursa: MDN.
DUSÍNA s. f. mulura cu dubla curbura, concava la partea de sus ?i convexa la baza, la corni?e ?i socluri. (< fr. doucine). Sursa: MDN.

25 septembrie INVASCUT, EMENDAND, AVANI, CLAS, SUSENELE, NARCOTIZAU, PODETEI - topuri la partida Duplicat joker de la ora 15. Foto: Golanitza.

ÎNVÉ?TE, învésc, vb. III. Tranz. ?i refl. (Înv. ?i reg.) A (se) îmbraca. [Perf. s. învascui, part. învascut. – Var.: înve?tí vb. IV] – Lat. investire. Sursa: DEX '98.
EMENDÁ, emendez, vb. I. Tranz. A corecta, a îndrepta, a îmbunata?i (un text); a amenda². – Din lat. emendare, fr. émender. Sursa: DEX '98.
AVÁN, -A, avani, -e, adj. (Pop.; adesea adverbial) Stra?nic, grozav, cumplit (de tare, de mare, de rau, de crud etc.). – Din tc. avvan „perfid”, ngr. avánis „calomniator”. Sursa: DEX '98.
CLAS s. n. v. clasa. Sursa: DEX '98.
SUSEÁN, -A, suseni, -e, s. m. ?i f. (Reg.) Locuitor din partea de sus a unui sat sau a unui ?inut. ? (Ist.) Locuitor al ?arii de Sus (jumatatea nordica a Moldovei, dupa o veche împar?ire administrativa). – Sus + suf. -ean. Sursa: DEX '98.
NARCOTIZÁ, narcotizez, vb. I. Tranz. A administra cuiva un narcotic pentru a-i provoca narcoza. – Din fr. narcotiser. Sursa: DEX '98.
PODEÁ?A, pode?e, s. f. (Rar) Platforma, estrada, podium. – Pod + suf. -ea?a. Sursa: DEX '98.

24 septembrie HIL, SEA - Danidor (foto 1); BUC, VINTREA, DANI, TUG, PUD -  Claudia06 (foto 2), in meciul Danidor - Claudia06 414 - 485.

HIL, hiluri, s. n. 1. (Anat.) Por?iune la suprafa?a unui organ pe unde patrund vasele sangvine ?i nervii. 2. (Bot.) Cicatrice aflata pe înveli?ul semin?ei, la locul unde aceasta s-a desprins de picioru?ul ovulului. – Din fr. hile, lat. hilum. Sursa: DEX '98.
?EA s. f. v. ?a. Sursa: DEX '98.
BUC¹ subst. (Reg., în loc. adv.) Într-un buc = imediat, într-o clipa, foarte repede. – Et. nec. Sursa: DEX '98.
BUC², (2) buci, s. m. (Reg.) 1. Pleava ramasa dupa vânturarea semin?elor de cânepa sau de in, dupa macinarea boabelor de porumb etc. 2. (La pl.) Scame ramase de la meli?area ?i pieptanarea inului ?i a cânepii. – Cf. alb. byk. Sursa: DEX '98.
BUC³, buci, s. m. (Reg.) Fag batrân. – Slav (v. sl. buku). Sursa: DLRM.
VÍNTRE ~ f. pop. 1) Parte a corpului dintre torace ?i bazin, în care se afla viscerele; pântece; abdomen; burta. 2) Totalitate a organelor interne aflate în aceasta parte a corpului. [Sil. vin-tre] /<lat. venter, ~tres. Sursa: NODEX.
VINTREÁ s. f. v. vântrea; VÂNTREÁ, vântrele, s. f. Pânza de corabie; vetrela. [Var.: vintreá s. f.] – Cf. sl. vetrilo, rom. vânt. Sursa: DEX '98.
DAN s. m. grad de calificare în ierarhia titularilor centurii negre în artele mar?iale japoneze (judo, karate, aikido etc.). (< fr. dan). Sursa: MDN.
tug, túguri, s.n. (reg.) unealta de lustruit piei, în tabacarie. Sursa: DAR.
?ug, ?úguri, s.n. (reg.) 1. tren. 2. curent de aer. 3. pluton. 4. trecere, cautare. 5. elastic la ghete. Sursa: DAR.
PUD, puduri, s. n. Unitate (ruseasca) de masura pentru greuta?i egala cu 16,38 kg. – Din rus. pud. Sursa: DEX '98.

23 septembrie SUFLANTA, TIMF, DIPOD, ANEURIA, IDE, SMIDURI - topuri la partida Duplicat joker de la ora 21. Foto: Pusica.

SUFLÁNTA, suflante, s. f. Compresor de aer sau de alte gaze debitate în cantita?i mari, folosit în siderurgie la alimentarea furnalelor înalte ?i a convertizoarelor. – Din fr. soufflante. Sursa: DEX '98.
TIMF, timfi, s. m. Veche moneda poloneza sau ruseasca care a circulat ?i în Moldova. – Din pol. tynf. Sursa: DEX '98.
DIPÓD, -A adj. 1. (despre animale inferioare) cu doua membre sau organe analoage servind drept picioare. 2. (despre versuri) alcatuit din doua picioare. (< fr. dipode). Sursa: MDN.
ANEURÍE s.f. Paralizie, slabire a func?iilor nervoase; aneuroza. [Pron. -ne-u-ri-e, gen. -iei. / < fr. aneurie, cf. gr. a – fara, neuron – nerv]. Sursa: DN.
ÍDE s. f. pl. Nume dat zilei a cincisprezecea din lunile martie, mai, iulie ?i octombrie ?i zilei a treisprezecea din celelalte luni din calendarul roman. – Din fr. ides, lat. idus. Sursa: DEX '98.
SMÍD s. n. v. smida; SMÍDA, smide, s. f. Desi? format din arbori tineri sau din tufe de spini, de zmeura etc. [Var.: (reg.) smid s. n.] – et. nec. Sursa: DEX '98.

21 septembrie VUTA, ACIOLAU, TIF - Armed; PEJMA, UCIZ, PARIND, ORTO, PROSIA, IBUM, PRECOME - Zurix (robot, desen), in meciul Armed - Zurix  587 - 468.

VÚTA, vute, s. f. (Constr.) Lucrare de zidarie în forma de bolta. – Din fr. voûte. Sursa: DEX '98.
ACIOLÁ, aciolez, vb. I. Refl. (Rar) A se aciua. – Cf. aciua. Sursa: DEX '98.
?IF s. m. (Rar) Iarba cu firul cilindric, fara foi. – Et. nec. Sursa: DEX '98.
PÉJMA, pejme, s. f. Numele a doua specii de plante erbacee cu tulpinile rigide, ramificate ?i cu frunze din?ate, una cu flori albe sau violete-purpurii, cu miros placut de mosc (Amberboa moschata), cealalta cu flori galbene, placut mirositoare (Amberboa odorata). – Din magh. pézsma. Sursa: DEX '98.
UCIZ - Forma flexionara de la verbul A UCIDE, persoana I (eu), prezent (ucid, ucig, uciz) si conjunctiv prezent ([sa] ucid, ucig, uciz).
parindá (= perinda) vb., ind. prez. pers. 1 sg. parínd. Sursa: DMLR.
ORTO- Element de compunere care înseamna „drept”, „conform cu”, „corect” ?i care serve?te la formarea unor substantive ?i a unor adjective. – Din fr. ortho-. Sursa: DEX '98.
PRÓSIE, prosii, s. f. (Pop.) Ogor arat ?i semanat pentru prima data, dupa ce a fost necultivat doi sau trei ani. – Cf. sl. proso. Sursa: DEX '98.
IBÚM s. n. Dispozi?ie a legilor vechilor evrei, potrivit careia vaduva fara copii trebuia sa se casatoreasca cu fratele barbatului ei. – Din fr. ibum. Sursa: DEX '98.
PRECÓMA, precome, s. f. (Med.) Sindrom care preceda coma¹. – Din fr. précoma. Sursa: DEX '98.

20 septembrie SPARDEC, DECISTER, EUTOCIE - topuri la partida Duplicat de la ora 20. Foto 1 Antihic, foto 2 Miculprint.

SPARDÉC, spardecuri, s. n. Punte continua pe velierele vechi. ? Punte u?oara deasupra cabinelor ?i saloanelor de sus ale vapoarelor. – Din fr., engl. spardeck. Sursa: DEX '98.
DECISTÉR, decisteri, s. m. Unitate subdivizionara de masura pentru volumul lemnelor, egala cu a zecea parte dintr-un ster. – Din fr. décistère. Sursa: DEX '98.
EUTOCÍE, eutocii, s. f. Na?tere normala, fara complica?ii. [Pr.: e-u-] – Din fr. eutocie. Sursa: DEX '98.

19 septembrie DEVON, HURONI, ACANULUI - Jadorealex; DRAGE - Artemiza, in meciul Jadorealex - Artemiza 702 - 393.

DEVÓN, devoni, s.m. Pestisor artificial de metal prevazut cu cârlige, care serveste ca momeala la prinderea pestilor rapitori. – Din fr. devon. Sursa: DEX '98.
HURÓN, huroni, s. m. Persoana din tribul indian existent altadata la marginea lacurilor Huron ?i Ontario. – Din fr. Huron. Sursa: DEX '98. Razboinic huron - tablou de la class-art-from-the-heart.co.uk
ACÂN s.m. Poet ?i cântare? popular cazah sau chirghiz. [< rus. akân]. Sursa: DN.
DRÁGA, drage. s. f. 1. Nava special amenajata sau aparatura cu care se dragheaza. 2. Instrument în forma de sac sau de plasa cu care se colecteaza organismele vegetale sau animale de pe fundul apelor. – Din fr. drague. Sursa: DEX '98.

18 septembrie PROVEDEAU, ECTODERME - 60Tim (foto 1); AA - Marinelado (foto 2), in meciul 60Tim - Marinelado 570 - 464.

PROVEDEÁ, prov?d, vb. II. Tranz. (Înv.) A înzestra pe cineva sau ceva cu cele necesare; a prevedea. – Din it. provvedere. Sursa: DEX '98.
ECTODÉRM, ectoderme, s. n. Înveli?ul extern al embrionului, din care provin tegumentele ?i sistemul nervos. ? Tegumentul extern al celenteratelor. – Din fr. ectoderme. Sursa: DEX '98.
AA interj. v. a⁷. Sursa: DOOM 2.

17 septembrie

CAMAIEU - Fataverde (foto), in meciul Gorry - Fataverde 413 - 518.

CAMAIÉU, camaieuri, s. n. 1. (Pict.) Grisai. 2. Gravura (în lemn) realizata pe tonurile aceleia?i culori. – Din fr. camaïeu. Sursa: DEX '98. Foto: medias.camaieu.fr

16 septembrie ANTUM, PRAXA, MOCOSISE - Cinderela; JOTEI, DARALE - Gabrielsv (foto), in meciul Cinderela - Gabrielsv  468 - 532.

ANTÚM, -A, antumi, -e, adj. (Despre lucrari scrise) Publicat în timpul vie?ii autorului. – Cf. lat. ante. Sursa: DEX '98.
PRÁXA s. f. v. praxis; PRÁXIS s. n. (Înv.) 1. Pricepere dobândita printr-o practica îndelungata; experien?a, rutina. 2. Act, document. 3. Obicei, datina. [Var.: práxa s. f.] – Din ngr. práxis. Sursa: DEX '98.
MOCO?Í, moco?esc, vb. IV. Intranz. ?i refl. (Pop. ?i fam.) A lucra îndelung, cu migala (la ceva); a pierde prea mult timp la o treaba, a lucra prea încet, cu prea multa migala; a-?i pierde vremea; a (se) mocai. – Cf. mocai. Sursa: DEX '98.
JÓTA, jote, s. f. Dans popular spaniol cu mi?cari repezi ?i cu acompaniament de castaniete, la care perechile danseaza fa?a în fa?a pe loc. [Pr.: hota] – Din sp. jota. Sursa: DEX '98.
DARÁ s. f. Greutatea ambalajului, a recipientului, a vehiculului etc. în care se pastreaza, se transporta sau se cântare?te o marfa. ? Expr. Mai mare daraua decât ocaua sau nu face daraua cât ocaua = prea multa osteneala pentru ob?inerea unui lucru neînsemnat. – Din tc. dara. Sursa: DEX '98.

15 septembrie STOCEAI, NARD, SILL, IZVODII, ZBARN - Guerlain; TEAS - Littlebig (foto), in meciul Guerlain - Littlebig 581 - 428.

stocí (-césc, – ít), vb. – 1. A stoarce, a goli, mai ales o tumoare de puroi. – 2. A epuiza, a extenua. – Var. Trans. storci, Bucov. stopci. Sl. istociti (Tiktin), cf. toci. Sursa: DER.
NARD s. m. 1. Nume dat mai multor specii de plante erbacee originare din regiunea mun?ilor Himalaia (Nardostachys); spec. planta cu radacina scurta ?i groasa, fibroasa ?i foarte aromata, cu frunze moi ?i flori ro?ii-purpurii (Nardostachys iatamansi). 2. Esen?a parfumata extrasa din radacina de nard. – Din ngr. nárdos. Sursa: DEX '98.
SILL s. n. Zacamânt de roci magmatice intruzive, care se prezinta sub forma unor spa?ii lamelare umplute cu topituri magmatice. [Scris ?i: sil] – Din fr. sill. Sursa: DEX '98.
IZVODÍ, izvodesc, vb. IV. (Înv.) 1. Tranz. A crea, a face, a inventa. ? (Rar) A descoperi. 2. Tranz. A alcatui, a compune, a redacta; a scrie. 3. Refl. A se contura, a aparea, a lua fiin?a. – Din sl. izvoditi „a extrage, a traduce”. Sursa: DEX '98.
ZBÂRN interj. Cuvânt care imita sunetul produs de zborul insectelor, de vibra?ia unei coarde etc. ? (Substantivat, n.) Zbârnâit. – Onomatopee. Sursa: DEX '98.
TEÁS s. n. v. tas; TAS, tasuri, s. n. (Înv.) 1. Vas plat (rotund); tipsie, taler¹; (astazi) talerul¹ cântarului, pe care se pune marfa pentru a fi cântarita. ? Expr. A umbla cu tasul = a face cheta; a cer?i. ? Lighena? de care se serve?te barbierul când barbiere?te. 2. Cupa; cea?ca (de lut). 3. Fiecare dintre cele doua talere¹ ale chimvalului. ? (Rar) Fiecare dintre cele doua capace ale unui medalion. [Var.: teas s. n.] – Din tc. tas. Sursa: DEX '98.

14 septembrie PUIERE, SMACISI - 1Guru; FOX, GLAF - Suntdoamna, in meciul 1Guru - Suntdoamna 473 - 564.

PUIERE - Forma flexionara de la PUIÁ vb. I v. pui³; PUͳ, pers. 3 puie?te, vb. IV. Tranz. (Reg.; despre pasari) A face pui¹. [Var.: puiá vb. I] – Din pui¹. Sursa: DEX '98.
SMÂCÍ vb. IV v. smuci. Sursa: DEX '98.
FOX, foc?i, s. m. Foxterier. – Din fr., engl. fox. Sursa: DEX '98.
GLAF, glafuri, s. n. 1. Sapatura facuta cu dalta în lungul sau împrejurul unei coloane. 2. Element de construc?ie din lemn, din marmura sau din beton, folosit la captu?irea par?ii inferioare a golului unei ferestre. 3. Muchia finisata a deschiderii facute într-un perete. – Din bg. glah. Sursa: DEX '98.

12 septembrie DOAPEI - Ingerasb (foto 1), REC - Augustin42 (foto 2), in meciul Ingerasb - Augustin42 579 - 432.

doápa s. f., g.-d. art. doápei; pl. doápe. Sursa: Ortografic.
REC, recuri, s. n. Drug, bara fixa (pe care se fac exerci?ii de gimnastica). – Din germ. Reck. Sursa: DEX '98.

11 septembrie GARBITA - Bigm, OFT, EVI - Dezmi (foto), in meciul Bigm - Dezmi 439 - 490.

GÂRBI?A, gârbi?e, s. f. 1. (Pop.; la animale) Greaban, grumaz; (la oameni) ceafa. ? Expr. A muia (cuiva) gârbi?a = a înfrânge, a obliga sa se supuna. 2. Planta erbacee cu tulpina acoperita cu solzi ?i cu flori mari, violete (Limodorum abortivum). – Din bg. garbica, scr. grbica. Sursa: DEX '98.
OFT, ofturi, s. n. (Înv. ?i reg.) Oftat, suspin; p. ext. amaraciune, regret, durere, suferin?a, deznadejde. – Din aht. Sursa: DEX '98.
ev (-vi), s. m. – Perioada din istoria omenirii cu anumite trasaturi specifice. Lat. aevum. Este împrumut neol., este atestat din sec. XVII (Dosoftei); cf. L. Tamás, Magyar Nyelvor, XXX, 243. – [art. 3215]. Sursa: DER.
ev (livr.) s. n. / s. m., pl. évuri / evi. Sursa: DOOM 2.

10 septembrie BRAND - Milija (foto 1), BUIM, VUR, CIGE, ZEFIRII, POPAC - Cris (foto 2), in meciul Milija - Cris 429 - 476.

BRAND, branduri, s. n. (Mil.) Aruncator de mine¹ (2); p. ext. proiectil de aruncator de mine. – Din n. pr. Brandt. Sursa: DEX '98. Foto: Aruncator Brandt calibrul 81,4 mm Md. 1939, de la www.worldwar2.ro, Sursa indicata: MMN.
BUÍ, buiesc, vb. IV. Intranz. 1. A chema, a da semnale prin strigate, sunând din corn etc. ? A rasuna, a vui. 2. A urca (la deal). 3. A da navala. – Comp. sb. bujati. Sursa: DLRM.
VUR interj. (Rar) Exclama?ie care exprima durere sau regret; ah, vai. – Onomatopee. Sursa: DEX '98.
CÍGA, cige, s. f. 1. (Min.) Scripete fix. 2. (Zool.) Cochilie de gasteropod. – Din magh. csiga. Sursa: DEX '98.
ZEFÍR s. n. 1. vânt de apus, caldu?, care sufla primavara; (p. ext.) adiere. 2. ?esatura u?oara de bumbac, pentru cama?i, bluze etc. (< fr. zephyr, lat. zephyrus). Sursa: MDN.
popâc! interj. (pop. ?i fam.) 1. exclama?ie de surprindere, de mirare, care se roste?te la apari?ia nea?teptata a cuiva; tronc!, hop!, ?opâc!. 2. cuvînt care reda zgomotul produs de ruperea brusca a unui lucru. Sursa: DAR.

10 septembrie SVEDA, SATRARUL, GABJII, POISE, PALMACEE, CORINDON, ETNARH - topuri la partida Duplicat de la ora 11.

?VED, -A, ?vezi, -de, s. m. ?i f., adj. (Înv.) 1. S. m. ?i f. Suedez (1). 2. Adj. Suedez (2). – Din pol. szwed. Cf. germ. Schwede. Sursa: DEX '98.
?ATRÁR ~i m. 1) (în Moldova medievala; folosit ?i ca titlu pe lânga numele respectiv) Mare demnitar care avea în grija cantonamentul o?tirii în timp de razboi. ? Mare ~ dregator care avea în grija corturile domne?ti. 2) ?igan nomad care traie?te în ?atra. 3) înv. Negustor ambulant care vindea la o ?atra, în balciuri. /?atra + suf. ~ar. Sursa: NODEX.
GABJÍ, gabjesc, vb. IV. Tranz. (Pop.) A prinde pe cineva care a fugit, care s-a ascuns; a pune mâna pe cineva; a înha?a, a gabui. ? A fura. – Cf. gabui. Sursa: DEX '98.
 POISE [pron. POAZ] s. m. unitate de masura a viscozita?ii dinamice, reprezentând viscozitatea unui fluid în care, pentru a deplasa tangen?ial cu viteza de 1 cm/s o suprafa?a plana de 1 cm², este necesara o for?a de o dina. (< fr. poise). Sursa: MDN.
PALMACÉE, palmacee, s. f. (La pl.) Familie de plante monocotiledonate, având ca reprezentant tipic palmierul; (?i la sg.) planta din aceasta familie. – Din lat. palmaceae. Sursa: DEX '98.
CORINDÓN s. n. Oxid natural de aluminiu, foarte dur, divers colorat, de obicei în nuan?e de albastru ?i galben, ale carui varieta?i transparente sunt folosite ca pietre pre?ioase, iar altele, cu aspect de mase granuloase, sunt folosite ca abraziv pentru ?lefuire. – Din fr. corindon. Sursa: DEX '98.
ETNÁRH s.m. (Ist.) Comandant al unei provincii a Imperiului roman. [< fr. ethnarque]. Sursa: DN.

9 septembrie HAVRE, TEX, SIF - Cosmindon (foto 1), ACILILOR, MALAR, NART - Nicosia (robot), in meciul Cosmindon - Nicosia 586 - 523.

HÁVRA s. v. sinagoga, templu. Sursa: Sinonime.
TEX s.m. (Text.) Unitate de masura folosita pentru indicarea fine?ei firelor ?i semifabricatelor textile, reprezentând greutatea în grame a 1000 de metri de fir. [< fr. tex]. Sursa: DN.
TEX¹ ~uri n. Cui mic folosit la confec?ionarea ?i repararea încal?amintei. /<fr. tex. Sursa: NODEX.
SIF s.n. Creasta ascu?ita a unei dune, provenind din intersec?ia versan?ilor expu?i cu cei adaposti?i de vânt. [< fr. sif < cuv. arab]. Sursa: DN.
?IF s.n. (Germanism) Galion²; nava mare. [< germ. Schiff]. Sursa: DN. Foto ?if: stageco-businesspartners.com
?IF s. n. (poligr.) plan?eta (de zinc) pe care se a?aza za?ul; galion (4). (< germ. Schiff). Sursa: MDN.
?if (-furi), s. n. – Galion, în tipografie. Germ. Schiff. – Este îndoielnic daca ?ifan, s. n. (cîrlig, cîrlig al barcagiilor) are aceea?i origine. Sursa: DER.
ACÍL, acili, s. m. Radical monovalent al unui acid organic. – Din fr. acil. Sursa: DEX '98.
MALÁR, malare, adj. (În sintagma) Os malar (?i substantivat, n.) = fiecare dintre cele doua oase ale craniului, situate în par?ile laterale ale fe?ei, dedesubtul orbitelor. – Din fr. malaire. Sursa: DEX '98.
NART ~uri n. înv. 1) Pre? fixat de autorita?i ca limita la vânzarea unor categorii de marfuri. 2) Norma zilnica de munca care trebuia îndeplinita de ?aranii claca?i pe mo?ia boierului. /<turc. nark. Sursa: NODEX.
nart² s.n. (reg.) fudulie. Sursa: DAR.

8 septembrie ACACIA - Morometele; BUIECIM - Meikyo (foto), in meciul  Morometele - Meikyo 490 - 488.

ACÁCIA, acacii, s. f. Nume dat arborilor sau arbu?tilor tropicali din familia leguminoaselor, cu flori albe sau galbene, cultiva?i ca plante ornamentale, pentru industria parfumurilor ?i pentru extragerea gumei arabice (Acacia). – Din lat., fr. acacia. Sursa: DEX '98.
bui(e)cí, bui(e)césc, vb. IV (reg.) 1. (despre plante ?i vite) a cre?te peste masura, a se dezvolta, a-i merge bine. 2. (despre oameni) a fi arogant, a se îngâmfa. Sursa: DAR.

7 septembrie BIV, SLOMNISE, SARIAJUL, CREDO, OGARCELE, SPADICE - topuri la partida Duplicat de la ora 9.

BIV adv. – Înainte cu unele titluri, indica faptul de a se fi aflat persoana respectiva într-o func?ie în care nu mai este: biv vel logofat, fost mare cancelar; biv vornic, fost vistiernic. Sl. byvu. Termen administrativ, nu apar?ine limbii vii. Înv. Sursa: DER.
SLOMNÍ, slomnesc, vb. IV.(Reg.) 1. Tranz. A rosti vorbele cu oarecare greutate, a îngaima. 2. Intranz. (Despre lumini, culori) A se ivi, a se distinge (încet, cu greutate); a aparea, a se arata; a miji. – Din sl. sulognja „silaba”. Sursa: DEX '98.
?ARIÁJ, ?ariaje, s. n. Transportare la mari distan?e a pietri?ului, a nisipului sau a pamântului ?i suprapunerea lor peste alte roci, ca urmare a mi?carilor tectonice. [Pr.: -ri-aj] – Din fr. charriage. Sursa: DEX '98.
CRÉDO s. n. invar. (Bis.) 1. Crez (2). 2. A treia parte a liturghiei catolice. – Din lat. credo. Sursa: DEX '98.
OGÁRCA, ogarce, s. f. (Pop.) Femela ogarului. – Ogar + suf. -ca. Sursa: DEX '98.
SPADÍCE, spadice, s. n. Inflorescen?a în forma de spic, al carei peduncul comun este îngro?at ?i carnos [Acc. ?i: spádice – Var.: spádix s. n.] – Din fr. spadice, lat. spadix, -icis. Sursa: DEX '98.

6 septembrie Cea mai rapida victorie intr-o partida incheiata normal, 49 de secunde, Maestrul sportului Mihu (foto 1) - Capuccino (robot) 554 - 429.
PARGI, PITUITIV -  Mihu; PANDIS, CONDILII -Capuccino.

PARGI - forma flexionara de la P?RGA s. f. 1. Faza de început a coacerii unor fructe, legume sau cereale, înainte de maturizare; starea fructelor, a legumelor ?i a cerealelor în aceasta faza. ? Loc. adj. În pârga = aproape copt. ? Expr. A da în pârga (sau în pârg) = a începe sa se coaca, sa se pârguiasca. 2. (Înv. ?i reg.; colectiv) Cele dintâi fructe sau roade dintr-un an; roade timpurii. [Var.: pârg s. n.] – Din sl. pruga. Sursa: DEX '98.
PITUITÍV, -A, pituitivi, -e, adj. (Med.) Pituitar. [Pr.: -tu-i-] – Pituita + suf. -iv; PITUITÁR, -A, pituitari, -e, adj., s. f. 1. Adj. Care secreteaza pituita; pituitiv. 2. S. f. Mucoasa a cavita?ii nazale, constituita dintr-un epiteliu cilindric cu cili vibratili, care cuprinde elementele senzoriale ale mirosului. [Pr.: -tu-i-] – Din fr. pituitaire. Sursa: DEX '98.
PÂNDÍ? adv. Ca la pânda, încet ?i fara zgomot; pe ascuns, pe furi?. – Pândi + suf. -i?. Sursa: DEX '98.
CONDÍL, condili, s. m. (Anat.; adesea cu determinari care indica locul de articulare) Proeminen?a rotunda la extremitatea unor oase. – Din fr. condyle. Sursa: DEX '98.

2 - 5 septembrie FIXAJ - Mircea Bojita, Myky503 (foto 2) ,  ARMEANUL - Valentin Craciunica, Waly (foto 3) - solouri in partidele de Scrabble duplicat de la Turneul Eforie Sud 2010.  In plus, la partida Duplicat completiv de la CNS Intercluburi au fost 13 depuneri pe orizontal, din 16 tururi, si numai 2 pe vertical, printre care si cel mai lung cuvant-top jucat intr-o partida romaneasca de duplicat, EXPERTIZATELOR, 14 litere.  Partidele 1, 2, 3, 4, in ordinea de mai sus. Selectie de Matei Gall, Mgall (foto 4) - arbitru principal in concurs.

Propuneti depuneri, partide sau intamplari interesante la eposta topCOADADEMAIMUTAmosgerilaPUNCTcom.
 

Definitiile cuvintelor scurte - un atu important la Scrabble
- liste de cuvinte de 2-3-4 litere, cu prelungiri in fata si la spate si cu scurte definitii -

  Statistici web