- Jocuri de cuvinte gen scrabble si rebus
Internet Scrabble Club - Scrabble online in limbile romana, engleza, franceza, italiana si olandeza; inscriere gratuita cu pseudonim si parola 
 
- Jocuri logice clasice
- Mini-jocuri  +13 ani!
- Cronica Scrabble in Romania
- Dictionar de cuvinte scurte
- Jocuri si exercitii rebusiste
- Scramble
- Azi pe ISC
- Albume foto de la turnee de Scrabble
- Invitatii lui Mosgerila
- Consultatii Scrabble
- Evenimentul zilei

   Discuta cu Mosgerila sau trimite-i un mesaj

Cauta un cuvant-titlu:

Cauta o forma flexionara >>

Initiere in Scrabble:
Scrabble in lume | Primii ani in Romania
Scrabble - sport | Cluburi sportive
Recuzita jocului | Valoarea si frecventa literelor in 38 de limbi si alte limbaje de comunicare

TOP-10

Programe de Scrabble:
- Wordbiz, Scrabble online gratuit
- Anascrab7 - Joc de cuvinte competitional sau de antrenament
- Scrabrom - Scrabble duplicat sau asistent pentru rezolvarea unor probleme
 

Motor de cautare

Azi pe ISC

Arhiva
 

Februarie 2011

Fotogalerii cu cei mai buni aproximativ 2800 de scrabbleri romani (care au avut bunatatea sa-i trimita fotografii lui Mosgerila sau sa se lase pozati la diverse competitii sportive incepand cu anul 1982).

Daca poftiti sa intrati inca de la inceput in Galerie, trimiteti 1-20 poze la topCOADADEMAIMUTAmosgerilaPUNCTcom.

26 februarie Maestrul sportului Mihu (foto 2, interviu, album foto) obtine victoria numai cu depuneri orizontale, in meciul Whimberry - Mihu 522 - 605. Clic pe grila.
 

21 februarie TEC - Aaly; BAHT, OBLADUIT, BUFT, PENDANTE - Gigiuc (album foto), in meciul Aaly - Gigiuc 538 - 669.

20 februarie BUCALAIA, PRELATINE, VIERMAR, ETNARHI, GAZOGENE, SIMPLOCA, BENIS, JUVETE, PUDLI, RUDII, CARTOFA  - Topuri la partida Duplicat de la ora 19. Foto: Antihic.
BUCĂLÁIE, bucălăi, s. f., adj. (Oaie) cu lâna albă și cu botul și extremitățile membrelor negre sau castaniu-închis. – Bucă + laie. Sursa: DEX '98.
PRELATÍN, -Ă adj. anterior civilizației și limbii latine. (< fr. prélatin). Sursa: MDN.
VIERMÁR, viermare, s. n. (Rar) Viermărie. – Vierme + suf. -ar. Sursa: DEX '98.
ETNÁRH s.m. (Ist.) Comandant al unei provincii a Imperiului roman. [< fr. ethnarque]. Sursa: DN.
GAZOGÉN, -Ă adj. Care emană, care produce gaze. // s.n. Aparat care transformă un combustibil solid în combustibil gazos. [< fr. gazogène, cf. fr. gaz, gr. gennan – a produce]. Sursa: DN.
SIMPLÓCĂ s. f. figură de stil constând din reunirea anaforei cu epifora, astfel încât în mai multe fraze consecutive cuvântul de la început este același cu cel de la sfârșit. (< fr. symploque, gr. symploke). Sursa: MDN.
BENÍȘ s. n. v. biniș; BINÍȘ, binișuri, s. n. Haină boierească lungă de ceremonie, cu mânecile largi și despicate, strânsă pe bust și largă în poale, căptușită cu blană și devenită cu timpul îmbrăcăminte a vechilor lăutari. [Var.: (înv. și reg.) beníș s. n.] – Din tc. biniș. Sursa: DEX '98.
JUVÉTE, juveți, s. m. Nume generic dat peștilor mărunți. ◊ (Fam.) Epitet dat oltenilor. – Et. nec. Sursa: DEX '98.
juvăț, juvețe, s.n. (reg.) 1. laț, sfâc, arcan (la capătul unui ștreang sau al unei funii) spre a prinde ceva cu el. 2. (la hamurile calului) valul ștreangului. 3. funie de spânzurat oameni; coardă, ștreang de spânzurătoare. Sursa: DAR.
PÚDLI s. v. masă, tarabă, tejghea. Sursa: Sinonime.
PUDL s. m. v. pudel. Sursa: DEX '98.
RUDÍ, rudesc, vb. IV. Refl. (Înv.) A se înrudi. – Din rudă¹. Sursa: DEX '98.
CARTÓFĂ s. f. v. cartof. Sursa: DEX '98.

19 februarie GAMAN - Wonder (foto); TEX, IM - Jenik, in meciul Wonder - Jenik 593 - 422.
GĂMÁN, gămani, s. m. (Pop.) Om foarte mâncăcios; mâncău. – Et. nec. Sursa: DEX '98.
TEX¹ ~uri n. Cui mic folosit la confecționarea și repararea încălțămintei. /<fr. tex. Sursa: NODEX.
TEX s.m. (Text.) Unitate de măsură folosită pentru indicarea fineței firelor și semifabricatelor textile, reprezentând greutatea în grame a 1000 de metri de fir. [< fr. tex]. Sursa: DN.
IM¹, imuri, s. n. (Reg.) Noroi, murdărie. – Lat. limus. Sursa: DEX '98.
IM²- Element de compunere cu sens negativ și privativ, formând substantive, adjective, verbe. [Var.: in¹-] – Din fr., lat. in-. Sursa: DEX '98.

18 februarie GOGISE, POSPAIND, STURT, DEJIVRAU, TUF, BUTUCEATI, DIREPT, CORONIU  - Topuri la partida Duplicat de la ora 9. Foto: Leana15.
GOGÍ, gogesc, vb. IV. Intranz. (Pop. și fam.) A fi suferind, bolnav (o perioadă mai lungă), fără a prezenta simptome clare și de obicei fără a cădea la pat; a purta o boală pe picioare timp mai îndelungat. – Et. nec. Sursa: DEX '98.
POSPĂÍ, pospăiesc, vb. IV. Tranz. A acoperi un obiect cu un strat subțire (de pospai); a așterne un strat subțire; a presăra. ♦ Fig. A face un lucru de mântuială, superficial. – Din sl. posypati. Sursa: DEX '98.
A SE POSPĂÍ mă ~iésc intranz. 1) reg. A ajunge la o situație materială relativ bună; a se înțoli. 2) pop. A-și potoli foamea cu te miri ce. /<sl. posypati. Sursa: NODEX.
ȘTURȚ, șturțuri, s. n. (Reg.) 1. Loc unde se depozitează minereul care urmează să fie prelucrat sau deșeurile; p. ext. materialul depozitat în acest loc. 2. Semifabricat plat care reprezintă un stadiu intermediar între placa-semifabricat și tabla subțire. – Din germ. Sturz. Sursa: DEX '98.
DEJIVRÁ, dejivréz, vb. I. Tranz. A înlătura stratul de gheață sau de chiciură format pe suprafețele care vin în contact cu aerul umed la temperaturi scăzute. [Var.: degivrá vb. I] – Din fr. dégivrer. Sursa: DEX '98.
TUF, tufuri, s. n. Rocă formată prin acumularea și consolidarea cenușii, nisipului etc. provenite din erupțiile vulcanice. ◊ Tuf calcaros = rocă sedimentară formată prin depunerea bicarbonatului de calciu din apele calcaroase. – Din fr. tuf. Sursa: DEX '98.
BUTUCÍ, butucesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A băga picioarele, mâinile sau gâtul unui arestat sau unui prizonier într-un butuc (5). Din butuc. Sursa: DLRM.
DIRÉPT, -EÁPTĂ adj. v. drept. Sursa: DEX '98.
CORÓNIU s. n. Element chimic ipotetic aflat în coroana solară, căruia i-au fost atribuite unele linii spectrale produse în realitate de atomii puternic ionizați ai unor elemente cunoscute. – din fr. coronium. Sursa: DEX '98

17 februarie HATASURI, CODEINA - Maestrul sportului Michi (foto 1); FEEA, UMORALII, SINELIREA - Cappuccino (robot), in meciul Michi - Cappuccino 664 - 489.

HĂȚÁȘ², hățașuri (hățașe), s. n. (Reg.) 1. Cărare făcută de fiarele sălbatice prin pădure. 2. Drum râpos, abrupt, cu coaste repezi. – Et. nec. Sursa: DEX '98.
CODEÍNĂ s. f. Alcaloid extras din opiu și întrebuințat ca medicament pentru înlăturarea sau calmarea temporară a tusei. – Din fr. codéine. Sursa: DEX '98.
FEE ~ f. mit. Ființă imaginară în chip de femeie frumoasă, înzestrată cu forță supranaturală și cu influență asupra destinelor oamenilor; zână. [Art. feea; G.-D. feei; Sil. fe-e] /<fr. fée. Sursa: NODEX. Desen de la blogg.org/blog-72712-billet-889709.html
UMORÁL, -Ă, umorali, -e, adj. Care aparține umorilor, care se referă la umori. ◊ Teorie umorală = teorie potrivit căreia funcțiile organismului sunt reglate de umori. – Din fr. humoral. Sursa: DEX '98.
SINELÍ vb. IV. v. sinili; SINILÍ, sinilesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A clăti rufele, după spălare, în sineală; a albăstri. [Var.: (înv.) sinelí vb. IV] – Din sineală. Sursa: DEX '98.

16 februarie ZUF, PUDLA, CIRI, LORNIETA - Blondina (foto); JASP, TOANCELE, BOND, STAN, AAA - Navzar, in meciul Blondina - Navzar 488 - 434.
ZUF s. n. (înv.) Sortiment de stofă de lână fină și ușoară. – Din tc. sof. Sursa: DEX '98.
PUDLÁ vb. tr. a separa impuritățile din fontă pentru a obține oțel cu însușiri speciale. (< fr. puddler). Sursa: MDN.
cir (fir de păr) s. m., pl. ciri. Sursa: Ortografic.
LORNIÉTĂ s.f. Binoclu mic pentru teatru; (p. ext.) lornion. [Pron. -nie-tă, var. lornetă s.f. / < fr. lorgnette]. Sursa: DN.
JASP s. n. Rocă silicioasă compactă, variat colorată, alcătuită din calcedonie și compuși ai fierului, întrebuințată ca piatră semiprețioasă. – Din fr. jaspe. Sursa: DEX '98.
TOÁNCĂ s. v. bulboacă, bulboană, capriciu, chef, fandoseală, fantezie, fason, fiță, maimuțăreală, moft, naz, ochi, poftă, prosteală, sclifoseală, toană, valvârtej, vâltoare, vârtej, volbură. Sursa: Sinonime.
BOND, bonduri, s. n. Salt al avionului la o aterizare incorectă. – Din fr. bond. Sursa: DEX '98.
STAN, stani, s. m. (Reg.) Parte a cămășii femeiești, de la brâu în sus. ♦ Parte a cămășii femeiești, de la brâu în jos. – Bg., sb. stan. Sursa: DLRM.
STAN s. n. v. stană. Sursa: DEX '98.
AAA interj. v. a. Sursa: DOOM.

14 februarie SCAIUSUL, BUDATE, OVIPARII, ALINESC, ERGONE, DEDINEI, ZVARR, PODUSCA, ZAPT, LEFT - Topuri la partida Duplicat de la ora 10. Foto: Prettyflor.
SCĂIÚȘ, scăiuși, s. m. Plantă erbacee cu tulpina înaltă acoperită de peri și țepi și cu flori alburii sau albe-gălbui dispuse în capitule globuloase și spinoase (Dipsacus pilosus). – Scai¹ + suf. -uș. Sursa: DEX '98.
BUDÁ, budez, vb. I. Tranz. (Livr.) A ține la distanță, a-și exprima nemulțumirea (față de cineva) printr-o atitudine indiferentă sau morocănoasă. – Din fr. bouder. Sursa: DEX '98.
OVIPÁR, -Ă, ovipari, -e, adj. (Despre animale) Care se înmulțește, se reproduce prin ouă. ♦ (Substantivat; mai ales la pl.) Animal care se înmulțește prin ouă. – Din fr. ovipare. Sursa: DEX '98.
ALINÍ vb. IV. v. alina. Sursa: DEX '98.
ERGÓNĂ, ergone, s. f. Nume generic dat unor substanțe organice (enzime, hormoni, vitamine) din constituția celulelor vii, a căror acțiune constă în stimularea funcțiunilor celulare. – Din fr. ergones. Sursa: DEX '98.
dédină (-ni), s. f. – (Înv., și Bucov.) Uzanță, obicei. Sl. dĕdina (Tiktin), cf. datină. Sursa: DER.
zvârr zvâr/zvârr interj. Sursa: DOOM 2.
PODÚȘCĂ, poduște, s. f. (Înv.) Canal de scurgere a unei ape, folosit adesea pentru irigații. – Pod + suf. -ușcă. Sursa: DEX '98.
podúșcă², podúști, s.f. (reg.) 1. bară sau șină de fier folosită ca sprijin la osia carului sau a căruței, pentru a-i mări rezistența. 2. bucea care căptușește capetele osiei roții carului sau a căruței, spre a feri osia de uzură. 3. lemn scurt folosit la transportul buștenilor. Sursa: DAR.
zapt (-turi), s. n. 1. Administrație. 2. Confiscare, executare. – Mr. zapte. – Din tc. zabt (Șeineanu, II, 385; Ronzevalle 113), cf. ngr., alb. zapti. – Der.: zapcíu, s. m. (administrator al unei regiuni, subprefect; perceptor; agent care execută hotărârile administrative sau judiciare; arg., câine), mr., megl., zaptiu, din tc. zaptci (Șeineanu, II, 384; Ronzevalle 113); zapciálă, s. f. (executare); zapcieríe, s. f. (slujba de zapciu); zapciitúră, s. f. (executare); zapcilấc, s. n. (slujba de zapciu; circumscripție administrativă); zapcií, vb. (a executa). – [9444] Sursa: DER.
LEFT, (1) lefți, s. m., (2) lefturi, s. n. (Înv.) 1. S. m. Monedă de aur sau argint (în valoare de cinci ducați), din care se făceau salbe. 2. S. n. Obiect de podoabă femeiască în formă de colier sau de medalion. – Din ngr. leftó(n) „monedă mică”. Sursa: DEX '98.

13 februarie GUANO, CRUG, TROG, TANT, POMOSTINA - 60Tim (foto 1); DOMO, HORCANEA - Automat (robot), in meciul 60Tim - Automat 671 - 413.
GUÁNO s. n. Îngrășământ organic natural, bogat în fosfor (și în azot), care se găsește în mari cantități în America de Sud, provenit din acumularea excrementelor și a cadavrelor de păsări, de lilieci din peșteri, a cadavrelor unor animale marine, etc. – Din fr. guano. Sursa: DEX '98.
CRUG, cruguri, s. n. (Înv.) 1. Orbită a lunii sau a unei planete. ◊ Crugul cerului (sau ceresc) = bolta cerească. 2. Ciclu solar (sau lunar). – Din rus., scr. krug. Sursa: DEX '98.
TROG s. n. vale adâncă, cu pereți abrupți, prin acțiunea erozivă a ghețarilor. (< germ. Trog). Sursa: MDN.
TÂNT, -Ă adj. v. tont. Sursa: DEX '98.
POMÓSTINĂ, pomostine, s. f. (Reg.) Parte a carului sau a căruței formată din mai multe scânduri alăturate, care alcătuiesc platforma de jos a vehiculului. [Var.: pomóștină s. f.] – Din ucr. pomostyna. Sursa: DEX '98.
PRO DÓMO (SUA) loc. adv. a pleda ~ = a-și susține propria cauză. (< lat. pro domo /sua/, pentru casa sa). Sursa: MDN.
HORCĂNÍ, hórcăn, vb. IV. Intranz. V. horcăi. Sursa: DEX '98.

11 februarie JECUIRE, RUF, LIMB, FOSETA - Lllionking (foto); SAIE, DAL - Ducam, in meciul Lllionking - Ducam 625 - 464.
JECUÍRE s. f. v. jefuire. Sursa: DEX '98.
RUF, rufuri, s. n. Construcție deasupra punții superioare a unei nave, extinsă numai pe o porțiune a ei, în care sunt amenajate, de obicei, locuințele echipajului. – Din fr. rouf. Sursa: DEX '98.
LIMB s.n. 1. Partea lată a unei frunze, legată de ramură prin codiță. 2. Marginea gradată a scării unui instrument de măsură. ♦ Marginea unui astru. ♦ Creastă marginală a unei formații anatomice circulare. 3. Navă pentru operații de limbare. // s.m. (Teol.) Loc în cer unde catolicismul presupune că ar sta sufletele drepților și ale copiilor morți nebotezați, înainte de venirea lui Cristos. [< fr. limbe, cf. lat. limbus]. Sursa: DN.
FOSÉTĂ s. f. mică fosă (1). ◊ gropiță în barbă sau în obraji. (< fr. fossstte). Sursa: MDN.
SAIE - Forma flexionara de la SARI VT321 (Verb, Conjunctiv, prezent, persoana a III-a, plural).
dal segno [seño] (loc. it. „de la semn”), indicație prin care se cere repetarea piesei muzicale de la semnul. Abrev.: d.s. și dal s. Sursa: DTM. Desen: www.music-mind.com

9 februarie SMULT, CRAZA, SVART, MAZUR - Cygnus (robot); MOROSENEI, PICOTAU, CURAGIOS, CADIRII - Maestrul sportului Mihu (interviu, album foto), in meciul Cygnus - Mihu 461 - 663.

7 februarie LEGHEZE, FEREDUITA, BIV, TARAGANATA, FITILIST, SFEN, CAB, OXALATI - Topuri la partida Duplicat de la ora 20. Foto 1: Danivinca.
LEGÁ², leghez, vb. I. Tranz. (Înv.) A lăsa ceva prin legat², prin testament; a testa¹. – Din fr. léguer, lat. legare. Sursa: DEX '98.
FEREDUÍ, fereduiesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A îmbăia. – Din magh. dial. feredni (lit. fürdeni). Sursa: DEX '98.
BIV adj. invar. (Înv.; urmat de un titlu, de o funcție) Fost. – Din sl. bivŭ. Sursa: DEX '98.
TĂRĂGĂNÁ vb. 1. v. tergiversa. 2. v. amâna. 3. a se lungi, a trena. (Acțiunea romanului se ~.). Sursa: Sinonime.
FITILÍST, -Ă, fitiliști, -ste, adj., s. m. și f. (Fam.) (Om) intrigant. – Fitili + suf. -ist. Sursa: DEX '98.
SFEN, sfenuri, s. n. Silicat natural de titan și de calciu cristalizat în sistemul monoclinic, de culoare galbenă-brună, lucios, frecvent în rocile eruptive. – Din fr. sphène. Sursa: DEX '98.
CAB s. n. cabrioletă englezească cu două roți, în care vizitiul stă pe un scaun înalt, la spate. (< engl., fr. cab). Sursa: MDN.
OXALÁT, oxalați, s. m. Sare sau ester al acidului oxalic, întrebuințat în medicină, în vopsitorie și în industrie. – Din fr. oxalate. Sursa: DEX '98.

In turul 15, cuvantul-top de 10 litere, TARAGANATA, este vazut de 9 jucatori, ca la marile festivaluri de scrabble: Ag008, Marinelado, Mancusso (foto 2), Yoop, Domnitza, Kathara, Danivinca (foto 1), Miculprint (foto 3) si Doruletzul.

6 februarie ZEE, JEB - Dannyd092; OPIACEEI, MORDANTE, CENOTAF, PATUCEAN, SILL - Ybis (foto), in meciul foarte rapid (3'/jucator) Dannyd092 - Ybis 436 - 697.
!zée (înv., rar) s. f., art. zéea, g.-d. art. zéei; pl. zée. Sursa: DOOM 2.
JEB, jeburi, s. n. (Reg.) Buzunar. – Din magh. zseb. Sursa: DEX '98.
OPIACÉU, -ÉE, opiacee, adj. (Și substantivat, n.) Care conține opiu sau provine din opiu. [Pr.: -pi-a-] – Din fr. opiacé. Sursa: DEX '98.
MORDÁNT, -Ă, mordanți, -te, adj., s. m. 1. Adj. (Rar; despre note muzicale) Care se execută printr-un mic ornament melodic, un fel de tril neterminat. 2. S. m. Substanță chimică care fixează coloranții pe fibrele textile. [Var.: mordént s. m.] – Din fr. mordant. Sursa: DEX '98.
MORDÁNT, -Ă I. adj. (fig.) mușcător, caustic, usturător; acerb. II. s. m. substanță cu ajutorul căreia se fixează vopseaua pe fibrele textile. (< fr. mordant). Sursa: MDN.
CENOTÁF, cenotafe, s. n. (Livr.) Monument funerar ridicat în amintirea unei persoane decedate ale cărei oseminte se găsesc în alt loc sau au dispărut. – Din fr. cénotaphe, lat. cenotaphium. Sursa: DEX '98.
PĂTUCEÁN, pătucene, s. n. (Pop.) Pătuț. [Var.: pătceán s. n.] – Pătuc + suf. -ean. Sursa: DEX '98.
SILL s. n. Zăcământ de roci magmatice intruzive, care se prezintă sub forma unor spații lamelare umplute cu topituri magmatice. [Scris și: sil] – Din fr. sill. Sursa: DEX '98.

5 februarie PEDELI, ATIC, PERONINA, RAMNICUL, CURTENIM, DISCERNUI, LUNGORII - Topuri la partida Duplicat de la ora 19. Foto: Naicul (album foto).
PEDÉL, pedeli, s. m. (Înv., rar) Portar sau om de serviciu la o instituție de învățământ. – Din germ. Pedell. Sursa: DEX '98
ÁTIC, -Ă, atici, -ce, adj., s. n. 1. Adj. Caracteristic Aticii antice sau locuitorilor ei. ◊ Frumusețe atică = frumusețe perfectă. 2. Parte a unei construcții situată deasupra cornișei și menită să mascheze acoperișul. 3. Etaj scund situat imediat sub acoperiș. – Din fr. attique. Sursa: DEX '98.
PERONÍNĂ s. f. Narcotic cu acțiune mai puternică decât morfina. – Din fr. péronine. Sursa: DEX '98.
râmníc, râmníce, s.n. (reg.) 1. iaz cu pește, heleșteu. 2. loc mlăștinos.3. vale. Sursa: DAR.
CURTENÍ, curtenesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A curta. – Din curtean. Sursa: DEX '98.
DISCÉRNE, discérn, vb. III. Tranz. A deosebi, a distinge lucrurile unele de altele; a judeca limpede, cu pătrundere și cu precizie. – Din fr. discerner, lat. discernere. Sursa: DEX '98.
LUNGOÁRE s. f. v. lingoare; LINGOÁRE f. pop. Boală contagioasă provocată de bacilul tific și transmisă prin apa de băut, prin fructe și legume nespălate etc., care se manifestă prin febră mare, tulburări intestinale etc.; febră tifoidă. [G.-D. lingorii; Var. lângoare] /<lat. languor, ~oris. Sursa: NODEX.

4 februarie RODIER, SALVAMARI, PURIMUL, BUJDITI, HUCI, ALGOGENA, XENIEI, FANTOM, ETANSOR, LUTERANI, BAVA - Topuri la partida Duplicat de la ora 13. Foto: Ciobica (interviu, album foto).
RODIÉR, rodieri, s. m. (Bot.; rar) Rodiu¹. [Pr.: -di-er] – Rodie + suf. -ar. Sursa: DEX '98.
SALVAMÁR, (2) salvamari, s. n., s. m. 1. S. n. Serviciu specializat (la mare) în prevenirea și acordarea de ajutor celor în pericol de înec. 2. S. m. Persoană calificată care face parte din salvamar (1); (rar) salvamarist. – Salva[re] + mar[ină]. Sursa: DEX '98.
PURÍM s. n. sărbătoare religioasă mozaică, celebrată la începutul primăverii, în amintirea evreilor salvați dintr-un masacru plănuit de perși. (< ebr. purim). Sursa: MDN.
BUJDÍ, bujdesc, vb. IV. Tranz. și intranz. (Reg.) A țâșni, a năvăli. – Cf. magh. buzdúlni. Sursa: DEX '98.
HUCI, huciuri, s. n. (Reg.) Pădure mică, tânără și deasă; tufiș, crâng, huceag. ◊ Expr. A umbla huci-marginea = a umbla fără rost, fără țintă. – Din ucr. husca „desiș”. Sursa: DEX '98.
HUCI¹, huci, s. m. (Reg.) Unealtă de scărmănat lână; ragilă. Sursa: DLRM.
ALGOGÉN, -Ă, algogeni, -e, adj. Care este produs de o excitație puternică și care atacă terminațiile nervoase. – Din fr. algogène. Sursa: DEX '98.
XENÍE, xenii, s. f. (Biol.) Fenomen de dublă fecundare specific plantelor angiosperme, realizat cu polen de la o mulțime de varietăți ale speciei. – Din fr. xénie, engl. xenia. Sursa: DEX '98.
FANTÓM s. n. v. fantomă. Sursa: DEX '75.
ETANȘÓR, etanșoare, s. n. Ansamblul organelor și părților unui sistem tehnic, care asigură etanșeitatea într-o zonă de asamblare. – Din etanșa. Sursa: DEX '98.
LUTERÁN, -Ă, luterani, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care ține de luteranism, privitor la luteranism. 2. S. m. și f. Adept al luteranismului. – Din lat. lutheranus, germ. Lutheraner; LUTERANÍSM s. n. Doctrină a protestantismului german, întemeiată în sec. XVI de Martin Luther, care consideră esențială pentru mântuire credința și nu cultul religios, pe care l-a simplificat. – Din fr. luthéranisme. Sursa: DEX '98.
BÁVĂ s. f. parte a peretelui unei gogoși de mătase din care se extrage mătasea superioară. (< it. bava). Sursa: MDN.

3 februarie DECUVAJE - Tsunamic (foto 1, album); FOX, PARING, ROCHE, TABUN - Alehin (robot), in meciul Tsunamic - Alexin 584 - 580.
DECUVÁJ, decuvaje, s. n. Tragere a vinului, după fermentare, din tocitoare în vasele în care trebuie păstrat. – Din fr. décuvage. Sursa: DEX '98.
FOX, focși, s. m. Foxterier. – Din fr., engl. fox. Sursa: DEX '98.
PARÍNG s. m. v. părâng; PĂRÂNG m. Plantă erbacee anuală cu tulpină erectă înaltă, având frunze alungite, ascuțite la vârf, și flori dispuse în inflorescență spiciformă, cultivată ca furaj. /<lat. panicum. Sursa: NODEX.
RÓCHE s. f. v. rochie. Sursa: DEX '98.
TABÚN, tabunuri, s. n. Sistem de creștere a cailor în libertate (pe pășune, în stepă); herghelie de cai aproape sălbatici, din stepă. ♦ Cireadă de vite; turmă de oi. ♦ (Reg.) Pășune, izlaz. – Din ucr. tabun. Sursa: DEX '98.

2 februarie JOIMIR, PUNGEAI, MORAVEI, CUTANEE, HAPSINEI, ARBANASII - Topuri la partida Duplicat de la ora 17. Foto: 1Scorpion (interviu, album foto, film), Incotro.
JOIMÍR, joimiri, s. m. (Înv) Mercenar polonez. ♦ (La pl.) Corp de oaste din armatele țărilor române. – Din pol. žołnierz. Sursa: DEX '98.
PUNGÍ, pungesc, vb. IV. Tranz. 1. (În expr.) A-și pungi gura (sau buzele) = a-și strânge și a-și țuguia buzele. 2. (Înv.) A obține de la cineva bani prin mijloace incorecte. – Din pungă. Sursa: DEX '98.
MORÁV, -Ă, moravi, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Moraviei sau este originară de acolo. 2. Adj. Care aparține Moraviei sau moravilor (1), privitor la Moravia sau la moravi. – Din fr. morave. Cf. n. pr. Moravia. Sursa: DEX '98.
CUTANÉU, -ÉE adj. v. cutanat; CUTANÁT, -Ă, cutanați, -te, adj. Care ține de piele, privitor la piele; (despre tratamente medicale) care se aplică pe piele. [Var.: cutanéu, -ée adj.] – Din fr. cutané. Sursa: DEX '98.
HAPSÍN, -Ă, hapsini, -e, adj. V. hapsân. Sursa: DEX '98.
ARBĂNÁȘ s. v. albanez, schipetar. Sursa: Sinonime.

1 februarie OMAGI, BRITAN - Maharu74; CAUDALEI, PLACIDE, PRIOR - Doctorlov (album foto), in meciul Maharu74 - Doctorlov 488 - 679.
OMÁG s. m. Gen de plante erbacee din familia ranunculaceelor, otrăvitoare, cu flori albastre-violacee sau galbene, întrebuințate în medicină datorită unui alcaloid pe care îl conține rizomul (Aconitum); plantă din acest gen. – Din sl. omĕgŭ.
Sursa: DEX '98.
!britán s. m., pl. británi. Sursa: DOOM 2.
BRITÁNI s. m. pl. Triburi celtice, constituind până la cucerirea anglo-saxonă (sec. V-VI) populația de bază a Britaniei. – Din lat. Britanni.
Sursa: DEX '98.
CAUDÁL, -Ă, caudali, -e, adj. Din regiunea cozii, de la coadă. [Pr.: ca-u-] – Din fr. caudal, it. caudale. Sursa: DEX '98.
PLACÍD, -Ă, placizi, -de, adj. Calm, potolit, liniștit, blajin; exagerat de calm, indiferent, flegmatic, pasiv. – Din fr. placide. Sursa: DEX '98.
PRÍOR¹, priori, adj. (Pop.; despre miei) Născut primăvara foarte timpuriu. [Pr.: pri-or] – Et. nec. Sursa: DEX '98.
PRÍOR², -Ă, priori, -e, s. m. și f. Conducător al unei mănăstiri catolice. [Pr.: pri-or] – Din lat. prior, germ. Prior. Sursa: DEX '98.
PRÍOR¹ I. s. m. titlul unui înalt magistrat în vechile orașe-republici italiene (Florența, Roma etc.). II. adj. inv. cel dintâi. (< it. priore, lat. prior). Sursa: MDN.

Propuneti depuneri, partide sau intamplari interesante la eposta topCOADADEMAIMUTAmosgerilaPUNCTcom.
Daca ati fost selectionat la Meciul zilei sau asteptati sa fiti selectionat si daca doriti, trimiteti o poza sau mai multe la aceeasi adresa.
 

Iconuri ISC pentru decorarea legaturii de pe monitor

  Statistici web