- Jocuri de cuvinte gen scrabble si rebus
Internet Scrabble Club - Scrabble online in limbile romana, engleza, franceza, italiana si olandeza; inscriere gratuita cu pseudonim si parola 
 
- Jocuri logice clasice
- Mini-jocuri  +13 ani!
- Cronica Scrabble in Romania
- Dictionar de cuvinte scurte
- Jocuri si exercitii rebusiste
- Scramble
- Azi pe ISC
- Albume foto de la turnee de Scrabble
- Invitatii lui Mosgerila
- Consultatii Scrabble
- Evenimentul zilei

   Discuta cu Mosgerila sau trimite-i un mesaj

Cauta un cuvant-titlu:

Cauta o forma flexionara >>

Initiere in Scrabble:
Scrabble in lume | Primii ani in Romania
Scrabble - sport | Cluburi sportive
Recuzita jocului | Valoarea si frecventa literelor in 38 de limbi si alte limbaje de comunicare

TOP-10

Programe de Scrabble:
- Wordbiz, Scrabble online gratuit
- Anascrab7 - Joc de cuvinte competitional sau de antrenament
- Scrabrom - Scrabble duplicat sau asistent pentru rezolvarea unor probleme
 

Motor de cautare

Azi pe ISC

Arhiva
 

Ianuarie 2011

Evenimentul
zilei la
Mosgerila

Intamplari, poze, muzica s.a.

31 ianuarie BUMBACITUL, GATEJ, HISTONA, ZAMAC, AUTODINEI, CIUDITII, SICATIVE, GOFRAT, PFUND, HAZEA, SAM, ISTOV, PREAPLIN, CUPID - Topuri la partida Duplicat de la ora 20. Foto: Joedoe (album foto), Meduza.
BUMBĂCÍ, bumbăcesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A căptuși cu bumbac; a vătui. ♦ Fig. (Fam.) A bate zdravăn pe cineva. – Din bumbac. Sursa: DLRM.
GĂTÉJ, găteje, s. n. Creangă subțire și uscată care servește la aprinderea focului; vreasc. – Cf. sl. gatĩ. Sursa: DEX '98.
HISTÓNĂ s.f. (Biol.) Proteină cu proprietăți bazice, care se găsește în nucleul celulelor. [< fr. histone]. Sursa: DN.
ZAMÁC s.n. Sursa: DOOM; acronim din denumirile germane ale metalelor care compun aliajul Zamak (Zamac): Zink (zinc), aluminiu , magneziu şi Kupfer (cupru). Dupa en.wikipedia.org/wiki/Zamak.
AUTODÍNĂ s. f. Montaj special de radiorecepție în care același tub electronic servește ca detector și ca oscilator. [Pr.: a-u-] – Din fr. autodyne. Sursa: DEX '98.
CIUDÍT, -Ă, ciudiți, -te, adj. (Înv.) Neliniștit, frământat (sufletește). – V. ciudi. Sursa: DEX '98.
SICATÍV, -Ă, sicativi, -e, adj. (Despre uleiuri) Care se usucă repede. ♦ (Substantivat, n.) Substanță care se adaugă uleiurilor pentru a le face să se usuce repede. – Din fr. siccatif, lat. siccativus. Sursa: DEX '98.
GOFRÁT², -Ă, gofrați, -te, adj. (Despre o țesătură, o tablă, o hârtie) Pe care s-au imprimat cute paralele (și ondulate) ori desene în relief. – V. gofra. Sursa: DEX '98.
PFUND, pfunzi, s. m. 1. (Înv. și pop.) Unitate de măsură a greutății, egală cu circa 0,5 kg sau (reg.) cu 0,25 kg; livră. 2. Veche unitate monetară germană. [Pl. și: (n.) pfunduri. – Var.: fund, funt, (reg.) punt s. m.] – Din germ. Pfund. Sursa: DEX '98.
HÂZÍ, hâzesc, vb. IV. Refl. (Pop.) A deveni hâd. – Din hâd; HÂD, HÂDĂ, hâzi, hâde, adj. Foarte urât, slut. – Cf. ucr. hyd. Sursa: DEX '98.
sam, sámuri, s.n. (reg.) tiv făcut la poalele hainelor prea lungi. Sursa: DAR.
SÂM adj.m. v. sfânt (I). Sursa: DLRLC.
șam s. n. – Pînză orientală de bumbac și in. – Var. șamă. Tc. Sam „Damasc” (Șeineanu, II, 334). – Cf. salamangea. Sursa: DER.
ISTÓV s. n. (Înv.) Sfârșit¹, capăt. ◊ Loc. adj. și adv. (Pop.) De istov = cu totul, complet, definitiv, perfect. Fără istov = fără încetare; nesfârșit, necurmat. – Din sl. istovŭ „adevărat”. Sursa: DEX '98.
PREAPLÍN, preaplinuri, s. n. 1. Ceea ce depășește un anumit nivel, ceea ce este prea mult, prea abundent. 2. Dispozitiv de protecție pentru evacuarea automată a lichidului care depășește un anumit nivel într-un bazin, rezervor etc. ♦ P. ext. Conținutul unui rezervor de apă. – Prea + plin. Sursa: DEX '98.
CUPÍD, -Ă, cupizi, -de, adj. (Livr.) Apucător, avid de câștig; lacom, hrăpăreț. – Din fr. cupide, lat. cupidus. Sursa: DEX '98.

29 ianuarie OFF, POTANG, XILEN, SMECI, COPTEI, BUII, ANTRAX, NAT, MAZ, DARALEI - Topuri la partida Duplicat de la ora 15. Foto: Somebody (album foto, interviu).
OFF adj. inv. (cinem.; despre o voce, un zgomot sau un dialog) din afara scenei, a ecranului. (< engl., fr., it. off). Sursa: MDN.
potâng, -ă, adj., s.n. (reg.) 1. (adj.) cocoșat; strâmb, pocit. 2. (s.n.) împletitură circulară de nuiele sau lanț, curea etc. care leagă grindeiul plugului de roți sau de cotigă; chișer, gânj, mâță. 3. (s.n.) lanț, curea, bucată de fier etc. cu care se leagă leuca de loitra carului. 4. (s.n.) nuia cu care se trage clopotul la biserică. 5. (s.n.) inel de piele care leagă cele două curele ale oglavei (v.) atunci când se înjugă două rânduri de vite la plug. 6. (s.n.) bătătură făcută la ceafa boului din cauza jugului. 7. (s.n.) petec de pânză gros, plin de ațe cusute una peste alta, scorțos și negru. 8. (s.n.) trăznaie, poznă, boroboață. Sursa: DAR.
XILÉN, xileni, s. m. Hidrocarbură lichidă care se găsește în gudronul de huilă sau în unele fracțiuni de țiței și care se întrebuințează ca solvent în industria lacurilor, a coloranților, a cauciucului etc. – Din fr. xylène. Sursa: DEX '98.
SMECI s.n. (Sport) Lovitură puternică dată cu racheta la jocul de tenis, pentru a întoarce o minge înaltă în terenul adversarului. [Pl. -uri, scris și smash. / < engl. smash]. Sursa: DN.
COPT³, -Ă, copți, -te, s. m. și f., adj. 1. Persoană care face parte din populația indigenă a Egiptului. ♦ Creștin care aparține unei secte din Egipt și din Etiopia. 2. Adj. Care aparține copților³ (1), care se referă la copți. ♦ (Substantivat f.) Limbă derivată din vechea egipteană, folosită de copți³ (1) ca limbă de cult. – Din fr. copte. Sursa: DEX '98.
BUÍ, buiesc, vb. IV. Intranz. 1. A chema, a da semnale prin strigăte, sunând din corn etc. ♦ A răsuna, a vui. 2. A urca (la deal). 3. A da năvală. – Comp. sb. bujati. Sursa: DLRM.
ÁNTRAX, antraxe, s. n. Boală infecțioasă și contagioasă (la animale și la oameni), manifestată prin abcese pulmonare, gastrointestinale și cutanate; dalac, bubă-neagră, cărbune. – Din fr. anthrax. Sursa: DEX '98.
NAT s. m. (Pop.) Om, ins, individ. ◊ Tot natul = fiecare, oricare; toată lumea. – Lat. natus. Sursa: DEX '98.
MAZ subst. (La jocul de cărți; de obicei art.) Sumă cu care un jucător majorează miza inițială. ♦ În plus, pe deasupra. – Din rus. maz. Sursa: DEX '98.
MAZ s. v. email, glazură, smalț. Sursa: Sinonime.
DARÁ s. f. Greutatea ambalajului, a recipientului, a vehiculului etc. în care se păstrează, se transportă sau se cântărește o marfă. ◊ Expr. Mai mare daraua decât ocaua sau nu face daraua cât ocaua = prea multă osteneală pentru obținerea unui lucru neînsemnat. – Din tc. dara. Sursa: DEX '98.

28 ianuarie AII, EGO - Rolaura; PAZIA - Misone (foto), in meciul Rolaura - Misone 485 - 483.
AI⁴, ai, s. m. (Reg.) Usturoi. ◊ Ai sălbatic = numele a trei plante erbacee din familia liliaceelor, cu frunze lunguiețe și cu flori galbene (Allium ochroleucum), roz (Allium paniculatum), alb-verzui sau roșietice (Allium oleraceum). Aiul șarpelui = plantă erbacee din familia liliaceelor, cu tulpina în formă de spirală și cu flori roșii-purpurii dispuse în umbele, folosită în alimentație (Allium scorodoprasum). – Lat. allium. Sursa: DEX '98.
EGO- Element prim de compunere savantă însemnând „eu”, „propria persoană”. [< lat. ego]. Sursa: DN.
ÁLTER ÉGO s. m. Al doilea eu; persoană care se aseamănă întru totul cu alta, încât i se poate substitui. ♦ Om de încredere, prieten nedespărțit. – Loc. lat. Sursa: DEX '98.
PÁZIE, pazii, s. f. Scândură (ornamentală) așezată vertical la capătul din afară al căpriorilor unui acoperiș cu streașină pentru a ascunde capetele acestora. ◊ Marginea verticală a unui cofraj. ♦ Fâșie de tablă așezată la intersecția unei învelitori cu un zid, pentru a împiedica pătrunderea apei prin rostul de la intersecție. – Cf. păzi. Sursa: DEX '98.

27 ianuarie BANCRUTE, BISULC, DEFLORAI - Skepsis (foto); BISULCI - Lordknight, in meciul Skepsis - Lordknight 629 - 384.
BANCRÚTĂ ~e f. ec. Stare a unui debitor care nu-și poate plăti datoriile sau nu-și poate respecta angajamentele; faliment. ~ simplă. ◊ ~ frauduloasă bancrută datorată unei gestionări incorecte. [Sil. banc-ru-] /<fr. banqueroute, germ. Bankrotte. Sursa: NODEX.
BISÚLC, -Ă, bisulci, -ce, adj. (Despre animale) Care are copite despicate. – Din fr. bisulque, lat. bisulcus. Sursa: DEX '98.
DEFLORÁ, deflorez, vb. I. Tranz. A rupe membrana himenului în urma unui act sexual, a unui examen ginecologic sau a unei intervenții chirurgicale, a face să-și piardă virginitatea; a dezvirgina. Sursa: DEX '98.

26 ianuarie MUNDIR, FADO, ANASONII, ROXOLANA, CARABELE, FENECII, TERMIDOR, SNEC, CIOATCEI - Topuri la partida Duplicat de la ora 18. Foto: 1Scorpion (album foto, film, interviu).
MUNDÍR, mundire, s. n. (Înv.) Tunică sau, p. gener., uniformă (militară). [Var.: mondír s. n.] – Din rus. mundir, magh. mondúr, mundér. Sursa: DEX '98.
FADÓ s.n. Cântec popular portughez, ale cărui cuvinte sunt adesea o invocație către destin. [< fr., port. fado]. Sursa: DN.
ANASÓN s. m. Plantă erbacee aromatică cu flori mici și albe, cultivată pentru uleiul eteric și substanțele grase care se extrag din fructe cu diverse întrebuințări în industria alimentară și cea farmaceutică (Pimpinella anisum). ♦ Băutură alcoolică preparată din fructele acestei plante. [Var.: anisón s. m.] – Din tc. anason. Sursa: DEX '98.
ROXOLÁN, -Ă, roxolani, -e, s. m. și f. (La pl.) Nume dat unor triburi sarmatice existente la începutul secolului I la răsărit de Prut, care au atacat provincia romană Moesia, au fost aliați cu Decebal în timpul campaniei romane împotriva statului dac (101-102) și au fost supuși de goți la mijlocul sec. III; (și la sg.) persoană care făcea parte din aceste triburi. – Din lat. Rhoxolani, fr. Roxolans. Sursa: DEX '98.
CARÁBĂ, carabe, s. f. 1. (Reg.) Fluier primitiv pe care și-l fac copiii dintr-o țeavă de soc, din cotorul frunzei de dovleac, din pană de gâscă etc. 2. Tubul cimpoiului asemănător cu fluierul, la care se execută melodia. 3. (Arg.) Palmă (2). – Din scr. karabe. Sursa: DEX '98.
FENÉC, feneci, s. m. Animal carnivor din Sahara asemănător cu vulpea (Fennecus zerda). – Din fr. fennec. Sursa: DEX '98.
TERMIDÓR s. n. A unsprezecea lună a calendarului republican francez (20 iulie -18 august). – Din fr. thermidor. Sursa: DEX '98.
ȘNEC, șnecuri, s. n. Transportor pentru materiale pulverulente sau în formă de pastă, format dintr-un arbore prevăzut cu o paletă elicoidală. – Din germ. Schnecke. Sursa: DEX '98.
CIOÁTCĂ s. f. v. ciotcă; CIÓTCĂ s. f. (Reg.) 1. Grămadă, mulțime de ființe adunate laolaltă. 2. Buturugă, ciot, rădăcină de copac. [Var.: cioátcă s. f.] – Cf. magh. csutka. Sursa: DEX '98.

25 ianuarie TRICORD, FOSGEN, PANSIVEI, TRANSEPT, MOLCUTEI, JUPITII, FRENICEI - Topuri la partida Duplicat de la ora 18. Foto: Picderoua, Miculprint.
TRICÓRD, tricorduri, s. n. (Muz.) Scară diatonică din trei trepte, limitată într-un interval de terță sau de cvartă. – Din fr. tricorde. Sursa: DEX '98.
FOSGÉN s. n. Compus chimic sub formă de gaz incolor, ușor lichefiabil, cu miros sufocant, puternic iritant al ochilor, foarte otrăvitor, întrebuințat în industria coloranților, medicamentelor etc. și ca gaz de luptă. – Din fr. phosgène. Sursa: DEX '98.
PANSÍV, -Ă, pansivi, -e, adj. (Ir. sau glumeț) Medidativ, gânditor. – Din fr. pensif. Sursa: DEX '98.
TRANSÉPT s. n. 1. galerie transversală care separă corul de nava unei biserici, formând cu aceasta brațele crucii în plan orizontal. 2. încăpere care intersectează ortogonal o încăpere mai importantă. (< fr. transept) Sursa: MDN.
MOLCÚȚ, -Ă, molcuți, -e, adj. (Pop.) Diminutiv al lui moale. – Moale + suf. -cuț. Sursa: DEX '98.
JUPÍT, -Ă, jupiți, -te, adj. v. jupuit². Sursa: DEX '98.
FRÉNIC, -Ă, frenici, -ce, adj. Care este în legătură cu diafragma. ◊ Nerv frenic (și substantivat, m) = nerv motor principal al diafragmei. – Din fr. phrénique. Sursa: DEX '98.

24 ianuarie JAPA, GRUI, AZ - Gabone (foto 1); ET, XU, AB - Gabitza (foto 2), in meciul Gabone - Gabitza 500 - 602.
JÁPĂ, jape, s. f. (Reg.) Nuia subțire și elastică. ◊ Bătaie dată cu o astfel de nuia. – Din jap. Sursa: DEX '98.
GRUI ~ie n. 1) Ridicătură de pământ naturală de formă conică, mai mică decât un deal, întâlnită în regiunile de șes sau de podiș; movilă. 2) Porțiune de teren cu suprafața înclinată; coastă de deal; costișă; pantă; povârniș. [Pl. și gruiuri] /<lat. grunnium. Sursa: NODEX.
et cétera / et caetera (lat.) [pron. etcétera] (cae-) loc.; abr. etc. Sursa: DOOM 2.
az s.m. (înv.) 1. numele primei litere a alfabetului chirilic 2. eu (în zapise, înaintea numelui propriu)
Sursa: DAR
UNGUIBUS ET ROSTRIS loc. adv. Cu toate forțele, cu orice mijloace, cu toate armele. [Lat. unguibus et rostris – cu unghiile și ciocul]. Sursa: DN.
ÚRBI ET ÓRBI loc. adv. 1. (formulă de adresare a mesajelor papale) în auzul tuturor. 2. (p. ext.) pretutindeni. (< lat. urbi et orbi = cetății /Romei/ și omenirii). Sursa: MDN.
XU s.m. Monedă divizionară în Vietnam, a suta parte dintr-un dong. ♦ Monedă divizionară din fostul Vietnam de Sud, echivalentă cu un cent. (din vietnam. xu < fr. sou = veche monedă fr. egală cu 12 denari sau monedă fr. de 5 centime < v. fr. sol < lat. târzie solidus = solid¹; cf. engl., fr. xu) [și MW]. Sursa: MDN. Foto: Bancnota de 10 xu, de la cdn2.ioffer.com.
AB-/ABS- pref. „îndepărtare”, „separare”, „lipsă”. (< fr. ab-, abs-, cf. lat. ab, abs). Sursa: MDN.
ab inítio (lat.) [ti pron. ți] (-ti-o-) loc. adv.; abr. a.i. Sursa: DOOM 2.
ab intéstat loc. adj. (jur.; despre o succesiune) care se află în absența unui testament, situație în care legea reglementează transmiterea bunurilor. (< lat. ab intestat). Sursa: MDN.
ab orígine loc. adv. de la origine. (< lat. ab origine). Sursa: MDN.
ab óvo loc. adv. de la începutul începuturilor. (< lat. ab ovo, de la ou). Sursa: MDN.

23 ianuarie FOHN, SUPUREAM, PURJE, FOTI, AVA, DAN, BILL, SMOTRITE, FIONCUL - Topuri la partida Duplicat de la ora 14. Foto: Fiul.
föhn (germ.) [pron. fön] s. n., (aparat) pl. föhnuri (föh-nuri). Sursa: DOOM 2.
șupurí (-résc, -ít), vb. refl. – (Mold.) A se scurge, a se prelinge, a se fofila. – Var. înv. șipuri, șubuli. Origine incertă, dar probabil expresivă. Părerea lui Philippide, Principii, 140, care pornește de la *șupuri ‹ șurub, pare inacceptabilă. După Scriban, ar fi cuvînt de origine mag. Sursa: DER.
PÚRJĂ, purje, s. f. (Tehn.) Evacuare (continuă) a unui fluid, de obicei apă sau gaz, dintr-un recipient presurizat, dintr-un spațiu închis (ermetic) etc. – Din fr. purge. Sursa: DEX '98.
FOT, foți, s. m. Unitate de măsură a iluminării, reprezentând iluminarea unei suprafețe de un centimetru pătrat care primește fluxul de un lumen repartizat uniform. – Din fr. phot. Sursa: DEX '98.
ÁVĂ¹ s. m. (Rar) Părinte, tată; p. ext. nume dat călugărilor bătrâni. – Din sl. avva. Sursa: DEX '98.
ÁVĂ², ave, s. f. Unealtă de pescuit formată din trei fâșii de plasă, care se așază vertical în apă cu ajutorul unor bucăți de plută prinse la marginea lor superioară și al unor bucăți de plumb la cea inferioară. – Din tc., bg. av. Sursa: DEX '98.
DAN s. m. grad de calificare în ierarhia titularilor centurii negre în artele marțiale japoneze (judo, karate, aikido etc.). (< fr. dan). Sursa: MDN.
!bill (angl.) s. n., art. bíllul; pl. bílluri. Sursa: DOOM 2.
șmotrí, șmotrésc, vb. IV (înv.) 1. (despre unități militare) a trece în revistă, a inspecta. 2. (despre soldați) a instrui (cu asprime). 3. (reg. și fam.) a învăța, a instrui sever (pe cineva). 4. (reg. și fam.) a mustra, a dojeni. 5. (reg.) a bate (pe cineva). Sursa: DAR.
FIÓNC s. n. v. fiong; FIÓNG, fionguri, s. n. (Înv. și reg.) Fundă (făcută din panglici cu ciucuri) purtată de femei ca podoabă (pe cap). [Var.: fiónc s. n.] – Din ngr. fiónkos, tc. fiyonga. Sursa: DEX '98.

22 ianuarie JONCA, HOBOT, AMINELOR, DENDRITE, GAGAT, BACONUL, AFIXALA - Topuri la partida Duplicat de la ora 14. Foto: Miculprint, Pusica.
JÓNCĂ, jonci, s. f. Mică ambarcațiune rudimentară din lemn, cu mai multe catarge și cu pânze, folosită în bazinul apusean al Oceanului Pacific la transportul de mărfuri și la pescuit. – Din fr. jonque. Sursa: DEX '98.
HÓBOT, hobote, s. n. (Reg.) Basma purtată de mireasă; văl de mireasă. – Din sl. hobotŭ. Sursa: DEX '98.
AMÍNĂ s. f. compus organic din amoniac, prin substituirea atomilor de hidrogen cu radicali organici. (< fr. amine). Sursa: MDN.
DENDRÍTĂ, dendrite, s. f. 1. Prelungire ramificată a protoplasmei celulei nervoase, prin care influxul nervos se propagă în regiunea opusă cilindrului ax. 2. (La pl.) Pojghiță arborescentă, de substanță minerală, pe fisurile și planurile de stratificare ale rocilor. – Din fr. dendrite. Sursa: DEX '98.
GAGÁT s.n. Cărbune bituminos, compact, de culoare neagră mată. [< fr. gagate]. Sursa: DN.
BACON BÉI-CĂN/ s. n. șuncă specială, preparată din carne grasă și afumată. (< engl. bacon). Sursa: MDN.
AFIXÁL, -Ă, afixali, -e, adj. (Gram.) Cu afix. – Din fr. affixal. Sursa: DEX-S.

21 ianuarie GNU, NONE, ARZ, DOME - Virus333 (foto); COXA, HEC, CODEINE - Blondina, in meciul Virus333 - Blondina 375 - 520.
GNU m. Antilopă de talie mare, cu coarnele curbate înapoi, care trăiește în sudul Africii. /<fr. gnou. Sursa: NODEX.
NÓNA s.f. Boală caracterizată prin poftă exagerată de somn. [< fr. nona]. Sursa: DN.
NONA- Element prim de compunere savantă cu semnificația „nouă”, „de nouă ori”. [< fr., it. nona-, cf. lat. nona].
Sursa: DN.
NÓNĂ¹, none, s. f. (Muz.) Interval cuprins între două sunete ale gamei aflate la distanță de nouă trepte; treapta a nouă de la o treaptă dată. – Din lat. nonă. Cf. it. nono. Sursa: DEX '98.
NÓNĂ², none, s. f. Prestație față de stăpânul feudal, care reprezenta a noua parte din produsele obținute de țăran. – Din lat. nona. Sursa: DEX '98.
NÓNĂ³, none, s. f. (În calendarul roman; la pl.) Denumire dată celei de-a șaptea zile a lunilor martie, mai, iulie și octombrie și a celei de-a cincea zile a celorlalte luni. – Din lat. nonae. Sursa: DEX '98.
ARZ, arzuri, s. n. Memoriu, reclamație, plângere adresată de către domnii, boierii etc. români sultanului sau marelui vizir; arzmahzar. – Din tc. arz. Sursa: DEX '98.
ARZ Forma flexionara de la ÁRDE vb. [Prez. ind. și conj. și: arz].
DÓMĂ s. f. v. dom. Sursa: DEX '98.
CÓXĂ s. f. 1. șold; articulația acestuia. 2. prima articulație a picioarelor la artropode. (< lat. coxa). Sursa: MDN.
HEC interj. Cuvânt care imită sughițul. – Onomatopee. Sursa: DEX '98.
CODEÍNĂ s. f. Alcaloid extras din opiu și întrebuințat ca medicament pentru înlăturarea sau calmarea temporară a tusei. – Din fr. codéine. Sursa: DEX '98.

20 ianuarie JALESI - Danutza (foto 1); LACHERDA, FTORI - Keres (robot), in meciul Danutza - Keres 494 - 472.
JÁLEȘ, jaleși, s. m. 1. Gen de plante erbacee din familia labiatelor, cu frunze mari, opuse, dințate și cu florile viu colorate (Salvia); plantă care face parte din acest gen. 2. Plantă erbacee meliferă din familia labiatelor, cu frunze ovale și cu flori purpurii dispuse în spice (Stachys germanica). – Jale² + suf. -eș. Sursa: DEX '98.
LACHÉRDĂ ~e f. 1) Pește marin răpitor de talie medie, albastru-închis pe spinare, cu aripioare spinoase și cu mulți dinți; pălămidă. 2) Produs alimentar obținut din carnea acestui pește prin sărare și afumare. /<ngr. lakérda. Sursa: NODEX.
FTORI- (Înv.) Element de compunere care, întrebuințat înaintea numelor de funcții, însemna „al doilea” (în rang). Ftori-logofăt, ftori-stolnic. [Var.: vtóri] – Din bg. vtori. Sursa: DEX '98.

19 ianuarie BOND, ATEBRINE, PURJA - Cosmindon (foto 1); GIOL, ACTINON - Finella (robot), in meciul Cosmindon - Finella 640 - 401.
BOND, bonduri, s. n. Salt al avionului la o aterizare incorectă. – Din fr. bond. Sursa: DEX '98.
ATEBRÍNĂ s. f. Medicament folosit în profilaxia și în tratamentul malariei. – Din. fr. atébrine. Sursa: DEX '98.
PURJÁ vb. I. tr. (Tehn.) A curăța o instalație de impuritățile depuse de un fluid care a circulat prin ea. ◊ A purja balastul = a goli balastul de apă prin introducerea aerului sub presiune, la submarine. [< fr. purger]. Sursa: DN.
GÍOL, gioale, s. n. (La jocul de arșice) Cantitatea de arșice pe care trebuie să o pună la un joc fiecare jucător. ◊ Expr. (Pop. și fam.) A face (sau a da) pui de giol = a) a câștiga toate arșicele adversarului; b) a fura, a șterpeli. – Din tc. cüll „totalitate”. Sursa: DEX '98.
ACTINÓN s. n. Izotop al radonului, obținut prin dezintegrarea actiniului. – Din fr. actinon. Sursa: DEX '98.

17 ianuarie MAISE, DUCO, NEMURII, INTERUL - Maestrul Sportului Bubi (foto 1); OTAC, SAMBEI, LIZA, TANGON - Nefertiti (robot), in meciul Bubi - Nefertiti 547 - 391.
maíșă s. f., art. maíșa, g.-d. art. maíșei; pl. maíșe. Sursa: Ortografic.
DÚCO s. n. 1. Lac fabricat pe bază de nitroceluloză. 2. Plastifiant, solvent sau colorant folosit la fabricarea lacurilor de tip duco (1). – Denumire comercială < engl. Du[pont] + co[lour]. Sursa: DEX '98.
NEMURÍ, nemuresc, vb. IV. Tranz. (Rar) A face să trăiască veșnic în amintirea oamenilor, a face să reziste timpului, să devină nemuritor (2) (slăvind, preamărind, cântând); a imortaliza. – Din nemuritor (derivat regresiv). Sursa: DEX '98.
nemurí², nemurésc, vb. IV refl. (reg.) a deveni sau a fi rudă cu cineva. Sursa: DAR.
INTER- Element prim de compunere savantă cu semnificația „între”, „reciproc”, „care este la mijloc”. [< fr., it. inter-, lat. inter]. Sursa: DN.
ÍNTER², interi, s. m. Jucător din înaintarea unei echipe de fotbal sau de handbal, care ocupă locul din dreapta sau din stânga centrului înaintaș. – Din fr. inter (abreviere din intérieur). Sursa: DEX '98.
OTÁC, otace, s. n. (Reg.) 1. Colibă care servește ca adăpost provizoriu pescarilor, ciobanilor sau muncitorilor agricoli în timpul lucrului; odaie. 2. Loc împrejmuit, pe câmp sau la munte, unde stau (noaptea) oile sau vitele. [Pl. și: otacuri] – Din tc. otak „cort mare”. Sursa: DEX '98.
SÁMBĂ, sambe, s. f. (De obicei art.) Dans popular brazilian, cu mișcări vioaie și ritm sincopat; melodie după care se execută acest dans. – Din port., fr. samba.
Sursa: DEX '98.
LÍZĂ¹, lize. s. f. Dezintegrare și dizolvare a unor celule sub acțiunea agenților fizici, chimici sau biologici. – Din fr. lyse. Sursa: DEX '98.
LÍZĂ², lize, s. f. Cărucior cu două roți, folosit în fabricile de hârtie și în întreprinderile poligrafice pentru transportul topurilor, baloturilor și sulurilor de hârtie. – Et. nec. Sursa: DEX '98.
-LÍZĂ² elem. lizi-. Sursa: MDN.
TANGÓN, tangoane, s. n. (Mare) 1. Catarg orizontal mobil, cu funii și scară, folosit pe timp de furtună pentru coborârea și urcarea oamenilor în și din barcă. 2. Drug de lemn fixat la un capăt pe bordaj, întrebuințat la legarea bărcilor lansate pe apă. – Din fr. tangon. Sursa: DEX '98.

Samba Lambada - Kaoma
de la www.youtube.com

16 ianuarie SLUS, SCIZURI, ANGIOM, RAGADA, INTERCINEZEI, TREPADAM - Waxberry (robot); LUS, CAFE - Fifisima (foto 2), in meciul Waxberry - Fifisima 678 - 497.
ȘLUS interj. (Reg.) Gata ! s-a terminat ! – Din germ. Schluss. Sursa: DEX '98.
SCIZÚRĂ, scizuri, s. f. (Anat.) Șanț adânc care străbate suprafața unor structuri (oase, creier, viscere) și le împarte uneori în segmente bine individualizate. ♦ Fisură pe suprafața unui organ; crăpătură, șanț. – Din fr. scissure. Sursa: DEX '98.
ANGIÓM s. n. Tumoare benignă a vaselor sanguine sau limfatice.[Pr.: -gi-om] – Din fr. angiome. Sursa: DEX '98.
RAGÁDĂ, ragade s. f. Rană superficială de formă liniară care se formează pe piele la colțul gurii, la nări, la anus sau pe mamelon în timpul alăptării. – Din fr. rhagade. Sursa: DEX '98.
INTERCINÉZĂ s.f. (Biol.) Interval de timp între două diviziuni succesive ale nucleului celular. [< fr. intercinèse]. Sursa: DN.
TREPĂDÁ, trépăd, vb. I. Intranz. (Pop.) 1. A alerga sau a merge fără astâmpăr de colo până colo; a se agita. 2. (Despre cai) A merge la trap. [Prez. ind. și: treápăd] – Lat. trepidare. Sursa: DEX '98.
LUȘ, -Ă, luși, -e, adj. (Franțuzism) Sașiu. – Din fr. louche. Sursa: DEX '98.
CAFE n. : ~-concert [pr.: café-consér] 1) Muzică instrumentală de largă accesibilitate, executată într-un restaurant. 2) Spectacol de gen ușor, conținând numere recreative (dansuri, acrobații, cântece); spectacol de revistă; varieteu. / Cuv. fr. Sursa: NODEX.
CAFÉ s.n. (Franțuzism) Cafea. [< fr. café]. Sursa: DN.

15 ianuarie INC, DEC - Oltheea (foto); PEGAS. SISCA, TERFE - Abef, in meciul Oltheea - Abef 442 - 355.
inc, incuri, s.n. (reg.) 1. poftă de râs, de joc, de zburdălnicii. 2. chiot, râs înfundat. 3. capriciu. Sursa: DAR.
de² / dec / deh interj. Sursa: DOOM 2.
PEGÁS, pegași, s. m. 1. Cal năzdrăvan cu aripi, din mitologia greacă; fig. inspirație poetică. 2. Specie de pește care trăiește în Oceanul Indian, cu înotătoarele în formă de aripi, asemănătoare cu cele ale liliacului (Pegasus draco). 3. Numele unei constelații din emisfera boreală. [Acc. și: pégas] – Din fr. pégase. Sursa: DEX '98.
ȘÍȘCĂ s. f. (Reg.) Tocătură de paie sau de coceni folosită pentru hrana vitelor. – Din ucr. sička. Sursa: DEX '98.
ȘÍȘCĂ², șiște, s. f. (Reg.) Vrăjitoare. – Comp. sb. šiška „hârcă”. Sursa: DLRM.
șíșcă³ s.f. (reg.) nume dat mai multor plante: trestie (de baltă, de câmp), papură, iarbă rea. Sursa: DAR.
șíșcă⁴ s.f. (reg.) păr lăsat pe frunte (la oameni și animale). Sursa: DAR.
TEÁRFĂ, terfe, s. f. (Reg.) 1. Zdreanță, otreapă. 2. Zestrea miresei, compusă din obiecte casnice și de îmbrăcăminte. – Et. nec. Sursa: DEX '98.
TEÁRFĂ s. v. cocotă, curvă, femeie de stradă, prostituată, târfă. Sursa: Sinonime.

14 ianuarie ZIGOTI, TEX - Oanaliaona; DEC, APORIEI, ULI, MULI - Lermontov (foto), in meciul Oanaliaona - Lermontov 466 - 390.
ZIGÓT, zigoți, s. m. Celulă rezultată din unirea a doi gameți; ou fecundat; zigospor. – Din fr. zygote. Sursa: DEX '98.
TEX s.m. (Text.) Unitate de măsură folosită pentru indicarea fineței firelor și semifabricatelor textile, reprezentând greutatea în grame a 1000 de metri de fir. [< fr. tex]. Sursa: DN.
TEX¹ ~uri n. Cui mic folosit la confecționarea și repararea încălțămintei. /<fr. tex. Sursa: NODEX.
DEC interj. v. de². Sursa: DEX '98.
APORÍE s.f. (În filozofia antică) Contradicție de nerezolvat ivită cu prilejul unui raționament; problemă greu rezolvabilă; nesiguranță, îndoială. [Gen. -iei. / < fr. aporie, cf. lat., gr. aporia – nesiguranță, dubiu]. Sursa: DN.
Sursa: http://dexonline.ro
MUL², muli, s. m. (Rar) Catâr. – Din lat. mulus. Sursa: DEX '98.

13 ianuarie EN, ON, PRINCEPS - Adelin (foto); SOPA, UNE, FADO, ARET, FALT, FOTI - Metropola, in meciul Adelin - Metropola 563 - 470.
EN-/EM- pref. „în, înăuntru”. (< fr. en-, em-, cf. gr. en). Sursa: MDN.
en détáil (fr.) [pron. ãdetáǐ] (-tail) loc. adj., loc. adv. Sursa: DOOM 2.
on, ónuri s. n. A șaisprezecea literă a alfabetului chirilic. (din sl. on). Sursa: DMLR.
–ON Element secund de compunere savantă cu semnificația (în terminologia fizicii) „corpuscul nucleonic” și (în terminologia biologiei) „unitate funcțională”. [Cf. fr. -on, it. -one]. Sursa: DN.
PRÍNCEPS adj. invar., s. m. invar. 1. Adj. invar. (În sintagma) Ediție princeps = prima ediție a operei unui scriitor (clasic). 2. S. m. invar. Împărat în Imperiul Roman. [Pr.: prin-] – Cuv. lat. Sursa: DEX '98.
ȘÓPA interj. (Repetat) Cuvânt care redă zgomotul făcut când se vorbește în șoaptă. – Onomatopee. Sursa: DEX '98.
sópă (-pe), s. f. – Buzdugan. Tc. sopa (Șeineanu, II, 326ș Lokotsch 1925). Sec. XIX, înv. Sursa: DER.
șópă, șópe, s.f. (înv.) șopină (v.); șopínă s.f. (înv.) veche unitate de măsură pentru băuturi (între un sfert de litru și o jumătate de litru); șopă. Sursa: DAR.
ÚNE formă verbală intalnita la explicatiile substantivului LOC, Din distanță în distanță, ici și colo. Pe unele (sau, rar, une) locuri = ici și colo, pe alocuri. [DEX '98].
FADÓ, fadouri, s. n. Nume dat unui gen de cântece populare portugheze. [Acc. și: fádo] – Din port., fr. fado. Sursa: DEX '98.
ARÉT s. n. poziție a unui câine de vânătoare când simte sau vede vânatul. ♦ câine de ~ = câine de vânătoare dresat pentru a aduce vânatul doborât. (< fr. arrêt). Sursa: MDN.
FALȚ, falțuri, s. n. 1. Clește de formă specială, folosit la tragerea pe calapod a fețelor încălțămintei. 2. Fiecare dintre bucățile mici de piele care cad în urma prelucrării pieilor la mașina de fălțuit. 3. Tăietură, scobitură făcută pe marginea unei scânduri, a unei țigle etc., pentru a permite îmbinarea cu altă scândură, țiglă etc. cu o tăietură corespunzătoare. ♦ Îndoitură făcută de-a lungul marginii unei foi de tablă subțire, pentru a permite îmbinarea cu altă foaie; p. ext. îmbinare astfel realizată. 4. (Poligr.) Bentiță de pânză sau de hârtie rezistentă de care se lipesc planșele intercalate într-un volum. – Din germ. Falz[eisen]. Sursa: DEX '98.
FOT, foți, s. m. Unitate de măsură a iluminării, reprezentând iluminarea unei suprafețe de un centimetru pătrat care primește fluxul de un lumen repartizat uniform. – Din fr. phot. Sursa: DEX '98.

Meu Fado - Mariza & Miguel Poveda
de la www.youtube.com

12 ianuarie URM, TIF, BORDO - 1Brick (foto); PADUCEII, MECET - Domnitza, in meciul 1Brick - Domnitza 572 - 582.
URM, urmi, s. m. (Bot.) Mojdrean. – Lat. ornus (după ulm). Sursa: DEX '98.
ȚIF s. m. (Rar) Iarbă cu firul cilindric, fără foi. – Et. nec. Sursa: DEX '98.
BORDÓ adj. invar. Care este de culoarea vișinei coapte; roșu-închis. /<fr. bordeaux. Sursa: NODEX.
BORDÓ I. s. m. varietate de struguri cu boabele mari, negre. ◊ vin roșu din regiunea Bordeaux. II. adj. inv., s. n. (de) culoare roșu-închis. (< fr. bordeaux). Sursa: MDN.
PĂDUCÉL, păducei, s. m. 1. Arbust sau arbore spinos din familia rozaceelor, cu frunze crestate, cu flori albe dispuse în buchețele, cu fructe comestibile, care se cultivă și ca plantă ornamentală (Crataegus monogyna). 2. Insectă parazită care trăiește pe plante sau pe corpul unor mamifere (Leptus autumnalis). 3. (Pop.) Boală de piele care se manifestă prin mâncărimi pe tălpi sau între degetele picioarelor. – Din lat. *peducellus. Sursa: DEX '98.
MECÉT, meceturi, s. n. (Înv. și reg.) Casă de cult pentru religia musulmană; moschee mică. ♦ Cimitir turcesc. – Din bg., rus. mecet. Cf. tc. mesçit. Sursa: DEX '98.

10 ianuarie CAB, DRIL, GAS - Svman2001; SIMEI, MULI, TIF  - Lllionking (foto), in meciul Svman2001- Lllionking 490 - 472.
CAB s. n. cabrioletă englezească cu două roți, în care vizitiul stă pe un scaun înalt, la spate. (< engl., fr. cab). Sursa: MDN.
DRIL, driluri, s. n. Țesătură deasă și groasă din fire de bumbac sau de cânepă bine răsucite, care se folosește la confecționarea îmbrăcămintei de vară, a pânzei de cort etc. – Din germ. Drill. Sursa: DEX '98.
gas s.n. (pl. gásuri). Sursa: DMLR. (Posibil din Gospodarie Agricola de Stat, nota MG).
SÍMA s. f. zonă a globului terestru, între nife și sial, cu roci bogate în siliciu și magneziu. (< fr. sima). Sursa: MDN.
MUL¹ s. n. (Geol.) Humus pământos, lin, slab acid, afânat, brun-închis sau negru, caracteristic solurilor în care descompunerea masei vegetale se face mai repede decât acumularea ei. – Din fr. mull, germ. Mull. Sursa: DEX '98.
MUL², muli, s. m. (Rar) Catâr. – Din lat. mulus. Sursa: DEX '98.
ȚIF s. m. (Rar) Iarbă cu firul cilindric, fără foi. – Et. nec. Sursa: DEX '98.

9 ianuarie CHINDIEI, BRANT, LAF, EXIGE - Vidi2004 (foto 1); IDEATEI, LENAJ, COBUR - Ghepard (foto 2), in meciul Vidi2004 - Ghepard 539 - 497.
CHINDÍE, chindii, s. f. 1. (Pop.) Timp al zilei către apusul soarelui. ♦ Loc de pe bolta cerească unde se află soarele pe înserat. 2. Numele unui dans popular asemănător cu sârba; melodie după care se execută acest dans. – Din tc. ikindi. Sursa: DEX '98.
BRANȚ, branțuri, s. n. Bucată de piele, de carton sau de plută care se aplică în interiorul încălțămintei, peste talpa propriu-zisă. – Cf. germ. Brandsohle. Sursa: DEX '98.
BRANT s. v. hamac. Sursa: Sinonime.
LAF, lafuri, s. n. (Rar; de obicei la pl.) Palavră. ◊ Loc. vb. A ședea, (cu cineva) la lafuri= a pălăvrăgi (cu cineva), a sta (cu cineva) la taifas. ◊ Expr. A tăia frunză verde și lafuri = a spune minciuni. – Din tc. lâf. Sursa: DEX '98.
EXÍGE, exíg, vb. III. Tranz. (Livr.) A cere imperios, a necesita. – Din lat. exigere, fr. exiger. Sursa: DEX '98.
IDEÁ, ideez, vb. I. Tranz. (Livr.) A imagina, a concepe scheme, planuri etc. care urmează să fie aplicate. [Pr.: -de-a] – Din it. ideare. Sursa: DEX '98.
LENÁJ, lenajuri, s. n. Țesătură subțire de lână. – Din fr. lainage. Sursa: DEX '98.
COBÚR, coburi, s. m. (Pop.) Toc de piele atârnat de șa, în care se purta de obicei pistolul. – Din tc. kubur, ucr., bg. kobur. Sursa: DEX '98.

8 ianuarie JITARESC, SOLIRII, JUPI - Tsunamic (foto 1); DIPODEI, RAF - Whimberry (robot), in meciul Tsunamic - Whimberry 620 - 557.
JITĂRÍ, jităresc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A îndeplini funcția de jitar. – V. jitar; JITÁR, jitari, s. m. (Reg.) Persoană angajată să păzească semănăturile. – Din bg., scr. žitar. Sursa: DEX '98.
SOLÍ, solésc, vb. IV. Intranz. (Înv., rar) A comunica cuiva ceva printr-un sol². – Din sol². Sursa: DEX '98.
JUPÍ vb. v. coji, descuama, jupui, scoroji. Sursa: Sinonime.
DIPÓD, -Ă adj. 1. (despre animale inferioare) cu două membre sau organe analoage servind drept picioare. 2. (despre versuri) alcătuit din două picioare. (< fr. dipode). Sursa: MDN.
RAF, rafuri, s. n. (Reg.) Cerc, șină de fier care se aplică pe o roată de lemn. – Din magh. dial. raf. Cf. ucr. rafa „gratie”. Sursa: DEX '98.
RAF s. n. (cinem.) mișcare rapidă de panoramare a aparatului de filmat. (< germ. Raff). Sursa: MDN.

7 ianuarie ZAIFA, REPROBAM, NAHUT, MINTENAS, XENIE,  VEDDE, CASSONE, TRISCUTA - Topuri la partida Duplicat de la ora 10. Foto: Miorlau.
ZAÍF ~ă (~i, ~e) înv. 1) Care este afectat de o indispoziție; ușor bolnav; indispus. 2) Care este pe cale de a se însănătoși; în stare de convalescență; convalescent. /<turc. zayif. Sursa: NODEX.
REPROBÁ, reprób, vb. I. Tranz. A dezaproba un act, o acțiune; a respinge, a condamna. – Din lat. reprobare. Sursa: DEX '98.
NĂHÚT s. m. v. năut. Sursa: DEX '98.
MINTENÁȘ adv. (Reg.) Îndată, imediat, numaidecât; în grabă, repede; minten. – Minten + suf. -aș. Sursa: DEX '98.
XENÍE, xenii, s. f. (Biol.) Fenomen de dublă fecundare specific plantelor angiosperme, realizat cu polen de la o mulțime de varietăți ale speciei. – Din fr. xénie, engl. xenia. Sursa: DEX '98.
védda (limbă) s. f., g.-d. art. véddei. Sursa: DOOM 2.
cassóne (it.) s. n., pl. cassóne. Sursa: DOOM 2. Un cassone (ou coffano, ou forziere et au pluriel cassoni) est un élément du mobilier médiéval florentin utilisé jusqu'à la Renaissance artistique car il devient le prétexte aux peintures décoratives, et dont souvent seulement les panneaux figurés nous sont parvenus, détachés du reste de la structure du coffre, leur fonction d’origine se devinant par leur format en longueur (jusqu'à 1,70 m). Sursa explicatiei si foto (Cassone au Palazzo Vecchio de Florence, salle d'Hercule): fr.wikipedia.org, in limba franceza.
TRIȘCÚȚĂ, trișcuțe, s. f. Diminutiv al lui trișcă. – Trișcă + suf. -uță; TRÍȘCĂ, triște, s. f. Vechi instrument muzical popular de suflat, făcut din trestie, soc etc., asemănător cu un fluier fără găuri. ♦ Fiecare dintre tuburile sonore ale cimpoiului; țurloi. – Et. nec. Sursa: DEX '98.

6 ianuarie

CHIM - Puiu99 (foto); NEGEI - Cucoana, in meciul Puiu99 - Cucoana 603 - 504.
CHIM, chimuri, s. n. Masă semilichidă de alimente parțial digerate, care se găsește în timpul digestiei în stomac și în duoden. – Din fr. chyme. Sursa: DEX '98.
NEGÉL, negei, s. m. Diminutiv al lui neg. – Neg + suf. -el. Sursa: DEX '98.
IARBĂ-DE-NEGÉI s. v. rostopască. Sursa: Sinonime.

5 ianuarie GAS, IDOLESTI, TICUIAU - Danivinca (foto 1); COP - Zdro (foto 2), in meciul Danivinca - Zdro 567 - 531.
gas s.n. (pl. gásuri). Sursa: DMLR. (Posibil din Gospodarie Agricola de Stat, nota MG).
idolésc adj. m., f. idoleáscă; pl. m. și f. idoléști. Sursa: Ortografic.
ȚICUÍ, pers. 3 țicuiește, vb. IV. Intranz. (Reg.; despre undiță) A face o mișcare bruscă atunci când peștele mușcă din momeală; a zvâcni. – Et. nec. Sursa: DEX '98.
COP, copuri, s. n. (Reg.) Măsură de capacitate de aproape un litru. ♦ Cană, vas având această capacitate. ♦ Conținutul unei astfel de căni. – Din rus. kop. Sursa: DEX '98.

4 ianuarie OTIOSUL, AMPEX, ECHEI - Cappuccino (robot); LETRINE, OMETITII,  - Maestrul Sportului Michi (foto 2), in meciul Cappuccino - Michi 518 - 467.
OȚIÓS, -OÁSĂ adj. (Liv.) Care are timp liber. ♦ Dificil, încurcat. ♦ De prisos, inutil, nefolositor. [Pron. -ți-os. / < it. ozioso, lat. otiosus]. Sursa: DN.
ÁMPEX s. n. procedeu de reluare rapidă în cadrul transmisiilor directe a imaginilor de televiziune prin intermediul unei imprimări magnetice. (< engl. ampex). Sursa: MDN.
ÉCHE, eche, s. f. Bară fixată pe axul sau pe pana cârmei unei ambarcațiuni sau a unei nave mici, servind la manevrarea acestora. – Din germ. Ecke „colț”. Sursa: DEX '98.
LETRÍNĂ, letrine, s. f. (Tipogr.) Literă majusculă (de obicei ornată) folosită la început de capitol în ediții bibliofile. – Din fr. lettrine. Sursa: DEX '98. Foto: Letrina L.
OMEȚÍ, pers. 3 omețește, vb. IV. (Reg.) 1. Tranz. și refl. A (se) acoperi cu omăt, a (se) înzăpezi. 2. Intranz. A viscoli. – Din omăt. Sursa: DEX '98.

3 ianuarie TRAPEZAN, NEWTONII (x 9), LAITELE - Maestrul Sportului Mihu (foto 1); GREJ, CVIETISTA, MORONUL, VIG, ADUCT - Nefertiti (robot), in meciul Mihu - Nefertiti 663 - 516.
TRAPEZÁN, trapezani, s. m. Nume dat șalăului mic, sub 30 de cm lungime. – Et. nec. Sursa: DEX '98.
NEWTON, newtoni, s. m. Unitate de măsură pentru forță în sistemul de unități metru-kilogram-secundă, egală cu forța care imprimă unui corp de 1 kg o accelerație de 1 m pe secundă la pătrat^{1) vezi nota}. [Pr.: nĩúton] – Din fr. newton, germ. Newton. Sursa: DEX '98. Animatie: en.wikipedia.org
LÁIȚĂ s. f. v. laviță. Sursa: DEX '98.
GREJ s. n., adj. invar. 1. S. n. Fir de mătase naturală brută. 2. Adj. invar. (Despre firele de mătase naturală sau despre mătasea naturală) Care are culoarea naturală. – Din fr. grége. Sursa: DEX '98.
CVIETÍST, -Ă s. m. și f. v. chietist; CHIETÍST, -Ă, chietiști, -ste, s. m. și f. Adept al chietismului. [Pr.: chi-e. – Var.: cvietíst, -ă s. m. și f.]. Sursa: DEX '98.
MORÓN s. m. v. morun. Sursa: DEX '98.
MORÓN, -Ă s. m. f. debil mintal; imbecil, cretin. (< engl. moron). Sursa: MDN.
VIG, viguri, s. n. (Pop.) Val, sul, trâmbă (de pânză, de stofă etc.) – Din magh. vég. Sursa: DEX '98.
ADÚCT s. n. Amestec cristalin în care o substanță este înglobată în rețeaua cristalină a altei substanțe. – Din fr. adducte. Sursa: DEX '98.

2 ianuarie INGREUNI, MOSCUL, DON, COSE - Sfarsitul; VUR, HURTE - Dezmi (foto), in meciul Sfarsitul - Dezmi 532 - 563.
îngreuni provine din îngreuna (Verb, Indicativ si Conjunctiv, prezent, persoana a II-a, singular).
MOSC, (1) moști, s. m., (2) moscuri, s. n. 1. S. m. Mamifer rumegător de mărimea unei căprioare, lipsit de coarne, cu caninii superiori foarte lungi, originar din Asia (Moschus moschiferus). 2. S. n. Substanță cu miros pătrunzător și plăcut, secretată de masculul moscului (1), care se folosește în industria parfumurilor, în cosmetică și în medicină. ◊ Mosc sintetic = substanță chimică sintetică, al cărei miros imită pe cel al moscului natural. – Din ngr. móskos. Sursa: DEX '98.
DON s. m. titlu de curtoazie cu care spaniolii se adresează bărbaților. (< sp. don). Sursa: MDN.
CÓSĂ s. f. 1. obiect protector din metal care se introduce în interiorul unei bucle formate la capătul unui cablu. 2. inel metalic fixat la marginea unui conductor electric pentru a stabili contactul; bornă. (< fr. cosse). Sursa: MDN.
VUR interj. (Rar) Exclamație care exprimă durere sau regret; ah, vai. – Onomatopee. Sursa: DEX '98.
HÚRTĂ s. f. (Reg.; în loc. adv.) Cu hurta = cu grămada, cu toptanul. La hurtă = la întâmplare, fără alegere. [Var.: vúrtă s. f.] – Din ucr. hurt. Sursa: DEX '98.

1 ianuarie NEXURI, PEPSINEI, SAHEL - Topuri la partida Duplicat de la ora 17. Foto: Katja64, Marcos971.
NEX, nexuri, s. n. 1. (Livr.) Legătură, înlănțuire (între lucruri, fenomene etc.); relație, raport. ◊ Nex cauzal = raport cauzal, legătură de la cauză la efect. 2. (Jur.) Contract de vânzare, de cesiune; drept de a aliena ceva. – Din lat. nexus. Sursa: DEX '98.
PEPSÍNĂ, pepsine, s. f. Enzimă secretată de mucoasa stomacului vertebratelor, care transformă proteinele în peptide; p. ext. medicament extras din mucoasa stomacală a unor animale, care se administrează în tratamentul bolilor de stomac. – Din fr. pepsine, germ. Pepsin. Sursa: DEX '98
SAHÉL s. n. Zonă de tranziție între Sahara și savanele Africii subecuatoriale, cu vegetație de savană uscată și de stepă. – Din fr. sahel. Sursa: DEX '98.

Propuneti depuneri, partide sau intamplari interesante la eposta topCOADADEMAIMUTAmosgerilaPUNCTcom.
Daca ati fost selectionat la Meciul zilei sau asteptati sa fiti selectionat si daca doriti, trimiteti o poza sau mai multe la aceeasi adresa.
 

Iconuri ISC pentru decorarea legaturii de pe monitor

  Statistici web