Tunul zilei: Maestrul Gheorghe Roman, Gigiuc

Meciuri memorabile de Scrabble

Maestrul Sportului Gheorghe Roman, Gigiuc vs Alehin (robot) 588 – 429

Arena: Internet Scrabble Club, ISC

Data: 16 mai 2019

Magistrul Gigiuc izbândește mai multe lovituri în plin (scrabble) – TEICUTE, VERBINA, MASCAII, față de DECAEDRU și PERDANTE ale robotului.

Gigiuc  -  cutteie            Alehin  -  pinbeao

1)  H2 teicute 66 - erlif?i 5E boncaie 60 - prntdad

2)  6F fiul 56 - n?ivber    3G perdant 24 - erudcad

3)  9D verbinA 89 - odeujci E8 decaedru 70 - ppolenh

4)  15D judeci 78 - sugcoru 10J hop 63 - nealncp

5)  11G rugos 41 - iceumlf  N1 plen 20 - tacpazn

6)  14G limfe 40 - eacusmg  12D necaz 71 - rraimpt

7)  1L gupe 66 - aiacmsi    L12 prim 40 - tat?ror

8)  M6 mascaii 79 - isausau J13 oft 27 - n?axrrt

9)  8K susai 18 - atsostu   N6 axa 32 - a?anrrt

10) O6 taios 23 - vstlu     4A natra 22 - ?r

11) B2 svatul 30 - ---      PAS

Gigiuc = 588                Alehin = 429

 

Maestrul Sportului Gheorghe Roman, Gigiuc

  • Câmpulung Moldovenesc.
  • Clubul: C.S. Universitatea Cluj-Napoca.

 

Alehin

Robot (program informatic) de rang foarte înalt la Internet Scrabble Club, ISC.

Meciul zilei Carol vs Mosorel (robot) 525 – 473

Meciuri memorabile de Scrabble

Carol vs Mosorel (robot) 525 – 473
la 15 aprilie 2013

Florin Gheorghe – Carol, administrator al Internet Scrabble Club, ISC

Florin Gheorghe, Carol

Fotografie de la un turneu de Scrabble la Poiana Brașov

Este creatorul în 1999 și administrator al sitului de Scrabble în direct Internet Scrabble Club, ISC.

Cuvinte rare: EMU, HIAT, MUS, AGUZII, AGA, LENTORII.

EMU (‹ germ.) Pasăre terestră acarinată, de talie mare (până la 2 m), endemică în Australia și asemănătoare cu struțul, dar lipsită de creasta cornoasă de pe cap, foarte bună alergătoare (70 km/h) și înotătoare (Dromiceius novaehollandiae). Specie ocrotită. Sursa: DE.
HIÁT ~uri n. 1) Fenomen fonetic constând în întâlnirea a două vocale pronunțate succesiv în silabe diferite, fie în interiorul unui cuvânt, fie între două cuvinte alăturate. 2) Lipsă de continuitate între două fenomene; întrerupere; discontinuitate. /<fr., lat. hiatus. < NODEX.
MUS s. m. 1. elev marinar. 2. ajutor al timonierului (schipărului) la bordul unei ambarcații cu vele. (< engl. mus, fr. mousse). Sursa: MDN.
PARTURIUNT MONTES, NASCENTUR RIDICULUS MUS (lat.) se vor căzni munții (în durerile facerii) și se va naște un biet șoarece – Horațiu, „Ars poetica”, 139. Versul caracterizează rezultatele disproporționat de mici în raport cu strădaniile despuse și indică totodată una din sursele generale ale comicului. Sursa: DE.
AGÚD ~zi m. pop. Pom cu lemn tare, cu fructe mici, cărnoase, comestibile, ale cărui frunze sunt folosite ca hrană pentru viermii-de-mătase; dud. / Din agudă. < NODEX.
ÁGĂ, agi s. m. (Înv.) 1. Ofițer (comandant) din armata otomană. 2. Titlu dat comandantului pedeștrilor însărcinați cu paza orașului de reședință, iar ulterior șefului agiei. 3. Persoană care avea titlul de agă (1, 2). [Var.: agá, agale s. f.] – Din tc. ağa. < DEX ’98.
LENTOÁRE, lentori, s. f. (Franțuzism) Încetineală. – Din fr. lenteur. < DEX ’98.

 

Mosorel (robot)

Mosorel este un program informatic, robot, la Internet Scrabble Club, ISC.

Cuvinte rare: IC, SUFOCANTI, URDIND, ONIX, LACUSTRE, FTORI, JAPSA.

-ÍC, -Ă suf. 1. „referitor la…”, „propriu…”. 2. (chim.) „oxacid; sare metalică”. 3. „de forma”, „cu aspect”. (< fr. -ique, engl. -ic, germ. -isch, cf. lat. -icus). < MDN.
SUFOCÁNT, -Ă, sufocanți, -te, adj. (Adesea fig.) Care provoacă sufocarea, care sufocă; înăbușitor, asfixiant. – Din fr. suffocant. < DEX ’98.
URDÍ, urdesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A face urdă. – Din urdă. < DLRM.
ONÍX s. n. Varietate neagră de agat fin, adesea cu striații de diferite culori (albe, roșii, cenușii etc.), folosită ca piatră semiprețioasă la confecționarea unor obiecte ornamentale; p. ext. obiect făcut din acest material. [Acc. și: ónix] – Din fr. onyx. < DEX ’98. Foto: onix negro, de la Todogemas.wordpress.com.
-ÓNIX2 elem. onic(o)-. < MDN.
LACÚSTRU, -Ă, lacustri, -e, adj. Privitor la lacuri1, care trăiește sau care crește în lacuri1. ◊ Locuință (sau așezare etc.) lacustră = locuință (sau așezare etc.) clădită pe stâlpi la suprafața apei unor lacuri1, specifică în epoca preistorică. – Din fr. lacustre, lat. lacustris. < DEX ’98.
lacustru, sistem depozițional ∼ , (engl.= lacustrine) sistem natural cu mase de apă stătătoare, localizate în zone depresionare din domeniul continental, în relație directă cu uscatul înconjurător. Dimensiunile s.l., față de mări și oceane sunt mult limitate. Energia de bazin este scăzută, iar natura sedimentelor este determinată de calitatea apelor (chimism) și de clima care controlează evoluția s.d. În zonele aride se acumulează carbonați, sulfați, cloruri, uneori în alternanță cu argile, iar în zonele temperate și umede, sapropeluri, turbe, mâluri feruginoase etc. < Petro-Sedim.
FTORI- (Înv.) Element de compunere care, întrebuințat înaintea numelor de funcții, însemna „al doilea” (în rang). Ftori-logofăt, ftori-stolnic. [Var.: vtóri] – Din bg. vtori. < DEX ’98.
JÁPȘĂ, japșe, s. f. Depresiune de mică adâncime din bălțile sau din Delta Dunării, cu contur circular sau alungit, acoperită de apă numai în timpul revărsărilor, în care se dezvoltă o bogată vegetație de apă. ◊ (Pop.) Baltă mică. [Pl. și: jăpși] – Et. nec.
Sursa: DEX ’98.

 

Translate »